3ra-774/25 — Obligarea reclaculării pensiei și încasarea prejudiciului

La a 21 octombrie 2024, reclamantul Victor Moroz s-a adresat cu o acțiune către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat restabilirea dreptului de a înainta o cerere în instanța de judecată; anularea ca ilegal a calculului egal cu zero la stabilirea pensiei pentru perioada de activitate la o întreprindere de stat; anularea utilizării coeficientului 1.69 la calcularea cuantumului pensiei; recunoașterea ca ilegală a înaintării demersurilor pârâtei cu privire la excluderea din calcule a certificatului; obligarea pârâtei să recalculeze pensia în corespundere cu algoritmul din 19 martie 2008; încasarea prejudiciului material și moral. Prin încheierea din 26 aprilie 2024 s-a acordat titularului acțiunii un termen de 7 zile calendaristice, din momentul recepționării încheierii, în vederea înlăturării neajunsurilor reflectate expres în respectivul act judecătoresc.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 5 decembrie 2024, s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la recalcularea pensiei și încasarea prejudiciului material și moral, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a) și e) Cod administrativ.

Victor Moroz, la 17 decembrie 2024 a înaintat recurs asupra încheierii din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia (f. d. 75, vol. I).

Prin decizia din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru, recursul declarat de Victor Moroz a fost respins cu menținerea încheierii din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 160-165, vol. I).

La 21 iulie 2025, Victor Moroz, a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2025 a Curții de Apel Chișinău, invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel (f. d. 19, vol. II). 1

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs”.

În prezenta cauză, Curtea de Apel Centru a examinat recursul declarat de Victor Moroz împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 5 decembrie 2024, prin care în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a), e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Victor Moroz. 2

Prin decizia din 26 mai 2025, a Curții de Apel Centru a fost respins recursul declarat de Victor Moroz și menținută încheierea primei instanțe.

După cum rezultă incontestabil din materialele dosarului, în dispozitivul actului contestat a fost indicat că decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Prin urmare Victor Moroz a depus cerere de recurs împotriva unui act de dispoziție al Curții de Apel Centru, care nu se supune niciunei căi de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, menționează că instanța de recurs nu poate să se expună asupra temeiniciei deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs, deoarece recursul a fost declarat împotriva deciziei, care în condițiile legii nu se supune recursului.

Totodată, Completul de judecată subliniază că legiuitorul național are libertatea de a stabili, în marja de apreciere recunoscută de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, categoriile de acte jurisdicționale supuse controlului judiciar pe calea recursului. Limitarea exercitării recursului doar la anumite tipuri de hotărâri este conformă cu standardele procesului echitabil prevăzute la art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care nu afectează dreptul efectiv de acces la o instanță.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Victor Moroz, ca fiind inadmisibil din motiv că în virtutea legii actul contestat nu poate fi atacat cu recurs.

Prin urmare, Completul de judecată constată că recursul depus de Victor Moroz, a fost depus contrar dispozițiilor legale, fapt care impune declararea inadmisibilă a acestuia.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (1), (2) lit. a) din Codul administrativ,