2ra-1040/24 — nulitatea contractului de fidejusiune

2ra-1040/24 — nulitatea contractului de fidejusiune (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Dionisie Vrabie,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Dionisie Vrabie împotriva Organizației de Creditare Nebancară

Întreprinderea cu Capital Străin „Express Leasing & Microcredit” Societate

Cu Răspundere Limitată, intervenienți accesorii Marin Spivac și avocatul

Victor Vlah, cu privire la declararea nulității absolute a contractului de

fidejusiune și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1040/24

NR. PIGD 2-22105641-01-2ra-12092024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu actele judecătorești ale

instanțelor ierarhic inferioare nu constituie temei de casare a acestora.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Mardari,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila,

24 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Dionisie Vrabie, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing & Microcredit” S.R.L., solicitând

privind declararea nulității absolute a contractului de fidejusiune nr.

154/2022/SPI/VRA din 23 februarie 2022, încasarea cheltuielilor de

judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică.

în a doua jumătate a acesteia, a fost contactat de către verișorul său Marin

Spivac, care l-a rugat să meargă până la o parcare auto din str. Calea

Basarabiei. Marin Spivac s-a apropiat cu automobilului său de model „Dacia

Duster” la locul unde se afla, l-a luat și au mers împreună la o parcare auto

situată peste drum de piața din str. Calea Basarabiei. Când au ajuns acolo

Marin Spivac a lăsat la parcarea auto automobilul de model ,,Dacia Duster”

și a luat în schimb un automobil de model „Mercedes E-Klasse” și i-a

comunicat că a făcut schimb de automobile, precum și că trebuie să meargă

la o bancă să perfecteze actele de proprietate pe automobil. Astfel, împreună

cu Marin Spivac s-au deplasat la oficiul O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing &

Microcredit” S.R.L. din mun. Chișinău, bd. Moscova 20.

datele sale reprezentanților O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing & Microcredit”

S.R.L. și să semneze niște acte, motivând că aceasta este o cerință a

companiei pentru a avea pe cine contacta în caz că Marin Spivac nu va putea

fi găsit pentru achitarea datoriei. Având în vedere relația de rudenie cu Marin

Spivac, a fost de acord. Reprezentanții O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing &

Microcredit” S.R.L. i-au spus să meargă în clădirea de alături (mun.

Chișinău, bd. Moscova 18) să semneze niște acte și să le aducă înapoi.

doamnă, care i-a înmânat niște acte să le semneze, după care a ieșit. Toată

această procedură nu a durat mai mult de 5 minute. Luând actele care i-au

fost înmânate, a revenit la sediul O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing &

Microcredit” S.R.L. și le-a transmis împreună cu buletinul de identitate unui

lucrător al organizației de creditare. Peste câteva minute i s-au dat niște foi

pe care nu le-a citit, precum și nu i-a fost explicat ce este acolo, pe care le-a

semnat acolo unde i-a fost arătat de angajatul organizației. Acte nu i-au fost

eliberate.

1

primească mesaje SMS de la numărul de telefon: 079406041 cu următorul

conținut: ,,Buna ziua, suma spre achitare: xxxx LEI pentru contractul

SP/22B111 Vă mulțumim, Express Leasing”. Inițial, a considerat că este o

greșeală, însă la începutul lunii mai a început să primească astfel de mesaje

practic în fiecare zi. Fiind deranjat de aceste mesaje, a sunat să întrebe de ce

le primește. Abia atunci a aflat despre faptul că a semnat un contract de

fidejusiune și debitorul Marin Spivac nu achită datoria pe care o are în baza

contractului SP/22/B, respectiv pârâtul o va încasa din contul reclamantului.

„Express Leasing & Microcredit” S.R.L. din mun. Chișinău, bd. Moscova

20 și a depus o cerere de a-i fi eliberată copia contractului de fidejusiune.

Numărul contractului i-a fost comunicat de către un angajat al pârâtului. Abia

la 25 mai 2022, reclamantului i-a fost adus la cunoștință contractul de

fidejusiune nr. 154/2022/SPI/VRA din 23 februarie 2022.

nu s-au respectat, la 24 iunie 2022 reclamantul a expediat în adresa pârâtului

o notificare privind anularea fidejusiunii în temeiul art. 1663 alin. (4) din

Codul civil. Drept urmare, prin răspunsul expediat în adresa sa, O.C.N. Î.C.S.

„Express Leasing & Microcredit” S.R.L., prin care l-a informat despre faptul

că nu acceptă notificarea privind anularea fidejusiunii la care a anexat: 1)

copia certificatului privind consultația independentă a potențialului fidejusor

consumator din 23 februarie 2022; 2) Informațiile fidejusorului din 23

februarie 2022; 3) Cererea de a fi fidejusor din 23 februarie 2022; 4)

contractul de fidejusiune. A luat cunoștință de conținutul acestor acte abia

după ce s-a adresat cu notificare pârâtului și a primit răspuns.

consultație referitor la contractul de fidejusiune, i-a fost acordată

reclamantului la 23 februarie 2022. Tot la aceeași dată a fost semnat și

contractul de fidejusiune nr. 154/2022 SPI VRA. Prin urmare, termenul de

cel puțin 5 zile până la semnarea contractului de fidejusiune nu a fost întrunit.

Respectiv prin notificarea din 24 iunie 2022 reclamantul a anulat

fidejusiunea în conformitate cu prevederile art. 1663 alin. (3) din Codul civil.

Chișinău, bd. Moscova 20, la sugestia ultimului a mers la consultantul din

clădirea de alături, și anume din mun. Chișinău, bd. Moscova 18, fiind

nerespectate prevederile pct.3 din Hotărârea Guvernului nr. 251/2019.

Reiterând prevederile pct. 5, pct.6 din aceeași Hotărâre de Guvernului, a

menționat că la momentul prezentării la consultant, era împreună cu

verișorul Marin Spivac, ceea ce este interzis conform Hotărârii Guvernului,

or, avea calitate de debitor în contractul de împrumut. Redând prevederile

pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 251/2019, a precizat că la prezentarea

în biroul 6 din bd. Moscova 18, acolo era o doamnă, care i-a înmânat niște

2

acte să le semneze, după care a ieșit. Toată această procedură nu a durat mai

mult de 5 minute.

potențialului fidejusor consumator, este semnat de către avocatul Victor

Vlah. Însă potrivit informației din registrul cabinetelor avocaților și

birourilor asociate de avocați, sediul avocatului este la altă adresă și astfel nu

putea fi acordată consultație independentă la adresa din mun. Chișinău, bd.

Moscova 18. Din circumstanțele enunțate, în opinia reclamantului, rezultă

că pârâtul a avut un comportament dolosiv, considerente din care urmează a

fi declarat nul contractul de fidejusiune nr. 154/2022 SPI/VRA din 23

februarie 2022.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a atras în calitate de intervenienți accesorii Marin Spivac și

avocatul Victor Vlah.

Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Dionisie Vrabie împotriva O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing & Microcredit”

S.R.L. cu privire la declararea nulității absolute a contractului de fidejusiune.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Barbaroș, a declarat apel împotriva hotărârii din 13 iunie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea integrală a acestuia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de avocatul Dumitru Barbaroș, în interesele lui

Dionisie Vrabie, și s-a menținut hotărârea din 13 iunie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în

apel, a constatat că instanța de judecată ierarhic inferioară corect a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii lui Dionisie Vrabie, reieșind din următoarele

considerente.

alin.(2), art.992 alin.(1), (2), art. 993 alin. (1), (2), art.1628 alin.(2), art.1640

din Codul civil.

Dionisie Vrabie a încheiat un contract de fidejusiune cu O.C.N. Î.C.S.

„Express Leasing & Microcredit” S.R.L. prin care garantează executarea

3

obligațiilor contractuale de Marin Spivac rezultate din contractul de credit

încheiat de Marin Spivac cu O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing & Microcredit”

S.R.L. (f.d. 11-13, 47-62).

fidejusiune, reclamantul Dionisie Vrabie a depus cerere către O.C.N. Î.C.S.

„Express Leasing & Microcredit” S.R.L., prin care a solicitat să garanteze

executarea obligațiilor contractuale de Marin Spivac (f.d. 69), semnând și

informațiile fidejusorului (f.d. 68), fiind-i oferită și consultația independentă

a potențialului fidejusor (f.d 70, 36-40).

rezultă că legiuitorul a reglementat două situații distincte în care fidejusorul

poate anula fidejusiunea (instituție care nu este identică cu instituția de

declarare a nulității actului juridic civil).

reglementată situația în care fidejusorul cu toate că primește consultația

independentă, nu este respectat termenul de 5 zile de „chibzuire” a

fidejusiunii, iar consecința legală este nașterea dreptului de anulare a

fidejusiunii sau de revocare a ofertei într-un termen rezonabil.

rezultă că contractul de fidejusiune a fost semnat la 23 februarie 2022, adică

în aceeași zi când apelantul a primit consultația independentă. Respectiv

consecința legală, prevăzută de Codul civil este cea reglementată de alin. (3)

al art. 1663 și anume că pentru Dionisie Vrabie a apărut un termen rezonabil

de 5 zile din momentul primirii consultație/semnării fidejusiunii pentru a o

anula unilateral. Cu toate acestea, Dionisie Vrabie a expediat notificarea de

anulare a fidejusiunii abia la 23 iunie 2022, adică peste patru luni, fără o

justificare de întârziere. Mai mult ca atât, din conținutul probelor cercetate

rezultă că la 23 februarie 2022 Dionisie Vrabie a fost contactat telefonic de

către un reprezentant al O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing & Microcredit”

S.R.L., care l-a informat despre existența unei cereri de acordare a unui credit

depusă de Marin Spivac și despre solicitarea de oferire a unei fidejusiuni. De

asemenea, se atestă că atât la sediul O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing &

Microcredit” S.R.L., cât și la sediul avocatului Victor Vlah, Dionisie Vrabie

a semnat un șir de cereri din care rezultă în mod clar intenția de a fi fidejusor,

precum și a semnat nemijlocit contractul de fidejusiune, fapt care nu poate fi

interpretat altfel decât o intenție suficient de clară de a garanta executarea

obligațiilor contractuale de către Marin Spivac.

primit exemplarul său al contractului de fidejusiune, or din natura

raporturilor juridice stabilite între Dionisie Vrabie și O.C.N. Î.C.S. „Express

Leasing & Microcredit” S.R.L., aceasta din urmă nu avea niciun interes de a

nu-i înmâna exemplarul contractului, precum și comportamentul ulterior al

companiei, manifestat prin eliberarea imediată la cererea scrisă a lui Dionisie

4

Vrabie a unei copii a contractului, rezultă în mod clar lipsa unui interes de a

ascunde fapte sau acte rezultate din raportul juridic între O.C.N. Î.C.S.

„Express Leasing & Microcredit” S.R.L. și Dionisie Vrabie.

independente, precum că la sediul din bd. Moscova, 18, nu era avocatul, dar

era o doamnă care i-a înmânat niște acte pe care reclamantul Dionisie Vrabie

le-a semnat, instanța de apel l-a apreciat critic, deoarece intervenientul

accesoriu avocatul V. Vlah a prezentat referința la care a anexat cererea

depusă și semnată personal de Dionisie Vrabie, prin care acesta solicită

consultații juridice scrise privind efectele și consecințele semnării

contractului de fidejusiune.

251 din 24 aprilie 2019, după finalizarea consultației, consultantul eliberează

potențialului fidejusor consumator un certificat privind consultanța

independentă oferită acestuia, conform modelului din anexă. În cazul oferirii

în formă scrisă a informațiilor de la pct. 8, acestea se anexează la certificat.

Prin urmare, intervenientul accesoriu avocatul V. Vlah la referința depusă a

anexat: 1) copia cererii semnată personal de Dionisie Vrabie prin care acesta

a solicitat consultantă scrisă; 2) copia certificatului de consultanță

independentă despre primirea căruia Dionisie Vrabie a semnat în rubrica

semnătura potențialului fidejusor consumator; 3) copia consultației juridice

pe 2 file; 4) copia recipisei prin care Dionisie Vrabie a confirmat primirea

consultanței juridice; 5) copia bonului de plată pentru consultanța

independentă în mărime de 140 de lei.

Victor Vlah nu se constată că acesta a încălcat vreo prevedere legală la

efectuarea consultației independente juridice despre efectele fidejusiunii a

lui Dionisie Vrabie.

„Express Leasing & Microcredit” S.R.L., cât și la sediul avocatului Victor

Vlah, apelantul Dionisie Vrabie a semnat un șir de cereri din care rezultă în

mod clar intenția de a fi fidejusor, precum și a semnat nemijlocit contractul

de fidejusiune, fapt care nu poate fi interpretat altfel decât o intenție suficient

de clară de a garanta executarea obligațiilor contractuale de către Marin

Spivac, iar în cazul în care ultimul își executa corespunzător obligațiile

contractuale, apelantul nu ar fi fost afectat de calitatea sa de fidejusor,

deranjamentul cauzat lui Dionisie Vrabie fiind condiționat anume de

conștientizarea faptului că va răspunde solidar cu Marin Spivac pentru

obligațiile contractuale asumate.

instanța de judecată a examinat superficial materialele cauzei, deoarece

acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar soluția

primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept

5

material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor în conformitate cu art.130

din Codul de procedură civilă și respectării prevederilor art.121, art.122 din

Codul de procedură civilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Dumitru Barbaroș, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 17 aprilie

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând declararea recursului admisibil,

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerând că acțiunea urma

a fi admisă integral. Hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt

arbitrare, precum și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor în sensul art. 432 lit. e) din Codul de procedură

civilă. Atât instanța de fond, cât și instanța de recurs au apreciat greșit

momentul în care a primit pretinsa consultație independentă, or, actele ce au

fost întocmite la 23 februarie 2022, au fost recepționate la sfârșitul lunii iunie

2022.

alin. (1), (2), (4) din Codul civil, recurentul a afirmat că întrucât condițiile

prevăzute de art. 1663 alin. (1) și (2) din Codul civil nu s-au respectat, la 24

iunie 2022 a expediat în adresa intimatului o notificare privind anularea

fidejusiunii în temeiul art. 1663 alin. (4) din Codul civil. Drept urmare a

acestei notificări, prin răspunsul O.C.N. Î.C.S. „Express Leasing &

Microcredit” S.R.L. a fost informat despre faptul că nu acceptă notificarea

privind anularea fidejusiunii, anexând: 1) Copia certificatului privind

consultația independentă a potențialului fidejusor consumator din 23

februarie 2022; 2) Informațiile fidejusorului din 23 februarie 2022; 3)

Cererea de a fi fidejusor din 23 februarie 2022; 4) contractul de fidejusiune.

A luat cunoștință de conținutul acestor acte abia după ce a primit răspuns la

notificare.

recurentul a susținut că din actele anexate se poate observa că pretinsa

consultație referitor la contractul de fidejusiune, i-a fost acordată la 23

februarie 2022, tot la aceeași dată a fost semnat și contractul de fidejusiune

nr. 154/2022/SPI/VRA. Prin urmare, termenul dc cel puțin 5 zile înainte de

semnarea fidejusiunii – nu a fost întrunit. Respectiv, prin notificarea din 24

iunie 2022 a anulat fidejusiunea în conformitate cu prevederile art. 1663 alin.

(4) din Codul civil. În esență, recurentul a reiterat circumstanțele din cererea

de chemare în judecată.

adresa intimatului copia recursului declarat, creând astfel participanților la

proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,

6

cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din

poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.172-173).

Microcredit” S.R.L. a depus referință la cererea de recurs, solicitând

declararea recursului ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Dumitru Barbaroș, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie

2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 17

aprilie 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 24 iunie 2024, prin intermediul poștei terestre

(f.d.156), însă lipsesc date despre recepționare acesteia de către recurent. Din

partea introductivă a recursului rezultă că a fost recepționată de către

recurent la 19 august 2024. Astfel, recursul se consideră a fi în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

avocatul Dumitru Barbaroș, rezultă că s-a invocat ca temei de admisibilitate

prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, citate supra.

art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre

arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită

în coraportul dintre mai multe principii.

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține

cont, inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2),

5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească

este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu

8

stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul

procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o

„denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia,

22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-

o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis

o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-

o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al

procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,

a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din

practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu

aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt

bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În

esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate

cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal). …”. Iar în nota

de subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce

mai multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost

considerate arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,

fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși

că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu

bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal)”. Rezultă că în

cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme

legale imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio

discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului

prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei.

Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu

bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor

asemenea situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce

contravine unei norme imperative invocate participanții la proces sau de

instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce

nu aplică acea normă.

ar justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor

9

imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din

textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs

în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor

condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b)

aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în

mod determinant pe această apreciere. Prin urmare, nu orice eroare în

aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art.432

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, adică să fie evidentă pentru un

profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare

trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine

recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt

întrunite.

limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate și prin urmare recursul este

vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel,

relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel în modul

garantat de art.6§1 CEDO.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or,

recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de

Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

10

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza

Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

de Justiție concluzionează că recursul declarat de Dionisie Vrabie,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, este vădit neîntemeiat și urmează

a fi considerat inadmisibil.

433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Dionisie Vrabie, reprezentat de

avocatul Dumitru Barbaroș, împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11