2r-386/25 — Încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată

La 11 decembrie 2023, Organizația de Creditare Nebancară Întreprinderea cu Capital Străin ,,Express Leasing & Microcredit” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare O.C.N. Î.C.S. ,,Express Leasing & Microcredit” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurii Nedzelinschii, Nataliei Nedzelinschii și a Societății cu Răspundere Limitată ,,Profilux Construct” (în continaure ,,Profilux Construct” S.R.L.) cu privire la încasarea datoriei, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de O.C.N. Î.C.S. ,,Express Leasing & Microcredit” S.R.L. (f.d.65).

La 06 februarie 2025, Iurii Nedzelinschii a contestat cu apel hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.69).

La 18 februarie 2025, Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe, în partea încasării din contul său a sumelor solicitate și emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată înaintate de O.C.N. Î.C.S. ,,Express Leasing & Microcredit” S.R.L. în această parte, sau remiterea cauzei spre rejudecare (f.d.78-80).

Prin încheierea din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Iurii Nedzelinschii împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acordându-i-se apelantului, un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în sumă de 200 de lei și explicându-i-se că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel va fi restituită, de un complet din 3 judecători, la expirarea termenului acordat, fără citarea participanților la proces (f.d.74-76). 1

Prin încheierea din 08 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea înaintată de Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului. S-a restituit apelul declarat de Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d.97-101).

Prin încheierea din 08 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat de Iurii Nedzelinschii împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.102-104).

La 10 octombrie 2025, Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 08 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la etapa soluționării chestiunii privind repunere în termen a cererii sale de apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.106-108).

În susținerea cererii de recurs, Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu, a susținut că încheierea din 08 iulie 2025 a Curții de Apel Centru este neîntemeiată și pasibilă de casare, întrucât a fost emisă cu ignorarea normelor de procedură și a drepturilor procesuale ale părții. În esență, a arătat că contrar art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă, hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu i-a fost comunicată, deși ea nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului. Iar, necomunicarea acesteia a împiedicat-o să i-a cunoștință de soluția pronunțată și să exercite în termen dreptul de apel.

De asemenea, a susținut că Curtea de Apel Centru a reținut în mod eronat că ea ar fi fost informată telefonic despre ședința de judecată din 04 septembrie 2024, fără a exista însă în dosar dovada că aceasta a răspuns la apelul telefonic sau că a fost efectiv înștiințată. Ulterior, cauza a fost examinată și hotărârea pronunțată în lipsa sa, fără ca ea să fi fost notificată despre următoarele termene, stabilite pentru 20 și 21 noiembrie 2024. Lipsa oricărei dovezi privind comunicarea acestor citații sau a hotărârii judecătorești contravine art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care obligă instanța să transmită actele de procedură contra semnătură, prin poștă recomandată, electronic sau prin alte mijloace ce confirmă primirea.

Recurenta a subliniat că această neîndeplinire a obligației de comunicare a actelor a condus la îngrădirea dreptului său la apărare și la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prin faptul că nu a fost informată despre ședințele de judecată și nu a primit hotărârea de fond, i-a fost imposibil să participe la proces, să-și susțină apărările și să conteste soluția pronunțată. Totodată, instanța de apel, deși a constatat că hotărârea de fond a fost pronunțată în lipsa pârâtei, a respins cererea de repunere în termen fără a cerceta integral 2 circumstanțele cauzei și fără a ține cont de motivele obiective invocate, procedând astfel la o examinare formală a cererii.

Recurenta a susținut că, în lipsa comunicării actelor de procedură, neîndeplinirea de către instanță a obligațiilor prevăzute de Codul de procedură civilă nu poate fi imputată părții și nu poate justifica aplicarea unei sancțiuni procedurale care o privează de posibilitatea de a contesta hotărârea.

Subsecvent, a invocat că principiul garantării dreptului la apărare, consacrat de art. 26 din Constituție, are valoare constituțională și depășește interesele individuale ale părților, iar nerespectarea sa atrage nulitatea actului judecătoresc.

În concluzie, recurenta a conchis că necomunicarea hotărârii de fond, lipsa informării legale despre ședințele de judecată, neelucidarea completă a circumstanțelor cauzei și restrângerea dreptului la apărare au determinat încălcarea dreptului său la un proces echitabil.

Prin referința depusă la 24 noiembrie 2025, O.C.N. Î.C.S. ,,Express Leasing & Microcredit” S.R.L. a solicitat respingerea recursului declarat de Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu și menținerea în vigoare a încheierii din 08 iulie 2025 a Curții de Apel Centru.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art.102 alin.(41) din Codul de procedură civilă: „(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: 3 „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.116 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art.206 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dacă pîrîtul, înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, nu s-a prezentat în judecată și nu a comunicat instanței motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanță ca fiind neîntemeiate, sau dacă pîrîtul nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, instanța o examinează în lipsa acestuia.”

Art.362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.” 29. Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

De altfel, coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 110, 111 alin. (1) și (2), art. 112 alin. (3) și (4), art.113, art. 116 alin.(1)-(4), art. 362 alin.(1) și (3), art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră justă soluția Curții de Apel Centru privind respingerea cererii de repunere în termen cu restituirea apelului declarat de Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și apreciază ca neîntemeiate argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale cu privire la ilegalitatea actului judecătoresc contestat. 5

Aceasta deoarece, prin prisma prevederilor art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat la 21 noiembrie 2024 (f.d.65).

Iar, cererea de apel depusă de către Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost înregistrată la 18 februarie 2025 (f.d.78-80).

Respectiv, având în vedere dispozițiile art. 110, 111 alin. (1) și (2), art. 112 alin. (3) și (4), art.113, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 22 noiembrie 2024, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 23 decembrie 2024, aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului. Cu toate acestea, contrar prevederilor art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, apelul a fost declarat abia la 18 februarie 2025, fapt ce denotă încălcarea termenului legal în interiorul căruia apelanta putea să-și exercite dreptul de a contesta hotărârea instanței de fond.

În context, la alegația recurentei precum că, contrar art. 236 alin. (4) și art. 100 din Codul de procedură civilă, hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțată în lipsa sa și nu i-a fost comunicată, aflând despre existența acesteia din încheierea executorului judecătoresc, instanța de recurs, reieșind din materialele cauzei și coroborând dispozițiile art. 102 alin.(41), art. 206 alin.(3), art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă, constată că prima instanță a respectat prevederile legale și a pronunțat și expediat participanților la proces copia hotărârii din 21 noiembrie 2024, emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la 22 noiembrie 2024, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d.67).

De altfel, instanța de recurs notează că la 21 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a publicat dispozitivul hotărârii din 21 noiembrie 2024 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței” cu nr. 2-23176860-12-2-12122023-1.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Natalia Nedzelischii, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și 6 anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să depună apelul în termenul stabilit de lege.

Astfel, faptul că hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțată în lipsa pârâtei, nu poate fi considerat un temei justificativ de repunere în termen a apelului. Or, după cum a constatat și instanța de apel, Natalia Nedzelischii a cunoscut despre existența prezentului litigiu, fiind citată legal pentru ședințele de judecată din 22 mai 2024, ora 09:00 și 04 septembrie 2024, ora 09:00 (f.d. 46, 50). Respectiv, urma să manifeste diligența necesară și să se intereseze la un interval rezonabil de timp despre soarta dosarului, care se afla pe rolul instanței, hotărârea pronunțată și să-și exercite dreptul de a contesta actul judecătoresc de dispoziție în interiorul perioadei termenului de atac de la 22 noiembrie 2024 până la 23 decembrie 2024.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că omiterea termenului legal de contestare a hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se datorează în exclusivitate inacțiunilor Nataliei Nedzelischii, care urma să depună diligență necesară pentru a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă ignorat de acesta.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a respins cererea de repunere în termenul de apel și a restituit apelul declarat de Natalia Nedzelischii.

Din considerenetele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentei precum că Curtea de Apel Centru verificând temeinicia cererii de repunere în termen a apelului, a dat o apreciere vădit nerezonabilă argumentelor sale din cererea de apel, adoptând astfel o încheiere arbitrară, cu încălcarea normelor de drept procedural, precum și examinarea superficială și evazivă a cererii de repunere în termen.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind neîntemeiat argumentul recurentei precum că prin încheierea emisă i se încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO. Or, Natalia Nedzelischii nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art.6§1, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind respingerea cererii de repunere în termen cu restituirea apelulului declarat de Natalia Nedzelischii împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în rezultatul depunerii apelului în afara termenului legal, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în 7 vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

La fel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

Pornind de la cele menționate supra, precum și prin prisma dispozițiilor art. 116 alin. (1) și (3), art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) și art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă, coroborate cu probele administrate la dosar, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel referitoare la faptul că apelanta a depus apelul în afara termenului legal și nu sunt temeiuri de a fi repusă în termenul de apel. Prin urmare, corect a respins cererea de repunere în termen și a restituit apelul declarat de Natalia Nedzelischii împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Natalia Nedzelischii, reprezentată de avocatul Petru Loghinescu sunt nefondate și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs. 8

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art.427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă