2ra-1787/23 — privind încasarea sumei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea sumei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1787/23 — privind încasarea sumei si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra–1787/22
2-19161670-01-2ra-21122022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S. Vîșcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, O. Cojocaru, V. Cotorobai)
Î N C H E I E R E
20 septembrie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Viorica Puica
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Donos
examinând admisibilitatea recursului declarat de Organizația de Creditare
Nebancară Întreprinderea cu Capital Străin „Express Leasing & Microcredit”
Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de
Creditare Nebancară Întreprinderea cu Capital Străin „Express Leasing &
Microcredit” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Leahu Aurel și Leahu
Ruxanda cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Organizația de Creditare Nebancară Întreprinderea cu
Capital Străin „Express Leasing & Microcredit” Societate cu Răspundere Limitată și
menținută hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 04 octombrie 2019, OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Leahu Aurel și Leahu Ruxanda, prin care
a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei împrumutului în sumă de 3503,54 dolari
SUA, după cum urmează: 971,61 dolari SUA – plăți lunare restante; 2370,95 dolari
SUA – plățile declarate scadente; 160,98 dolari SUA – dobânda de întârziere și taxa
de stat în sumă de 1864,00 de lei.
În motivarea acțiunii, a indicat că, la XX decembrie XXXX, a fost încheiat
contractul de împrumut cu dobândă nr. XXXXXXXX și Acordul Adițional nr.1 la
contractul de împrumut, în baza căruia i-a fost acordat lui Leahu Aurel un împrumut
cu dobândă în mărime de 6000 dolari SUA, cu termen de rambursare până la data de
15 decembrie 2020, valoarea totală a contractului a format suma de 13 081,44 dolari
SUA.
A menționat că, conform pct 4.1 și anexei nr. 1 din contractul de împrumut cu
dobândă, pârâtul s-a obligat să achite reclamantului plata în 60 rate lunare în
cuantumul menționat în graficul de achitare, echivalent în lei MD la cursul de achitare,
1
stabilit la ziua efectuării plății.
A mai susținut că, pârâtul nu și-a onorat obligațiile contractuale privind achitarea
în timp util a ratelor, astfel a încălcat prevederile cap. 5 al contractului de împrumut.
A notat că, conform contractului de fidejusiune nr. XXXXXXXX din XX
decembrie XXXX, Leahu Ruxanda și-a sumat obligația de a achita integral datoriile
lui Leahu Aurel față de OCN ÎCS ,,Express Leasing & Microcredit” SRL, conform
contractului de împrumut cu dobândă nr. XXXXXXXX din XX decembrie XXX.
A relevat că, la data de 08 iulie 2019, pârâților le-au fost expediate notificările cu
nr. 4569, 4570, 4571, 4572, prin care au fost somați să achite datoria. Pârâții nu au
reacționat la somațiile expediate, lăsându-le fără răspuns.
În drept, OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL și-a întemeiat acțiunea
pe dispozițiile art. art. 858, art. 901, art. 1248, art. 942 alin. (4), art. 864 alin. (2), 796-
816, art. 1628, art. 1633, art. 1637, art. 1640 din Codul civil.
Prin hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de OCN ÎCS „Express
Leasing & Microcredit” SRL. S-a încasat în mod solidar de la Leahu Aurel și Leahu
Ruxanda în beneficiul OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL datoria la
contractul de împrumut cu dobânda în sumă de 258,88 dolari SUA, echivalentul în lei
moldovenești, conform cursului oficial al BNM, la momentul executării hotărârii. S-a
încasat în mod solidar de la Leahu Aurel și Leahu Ruxanda în beneficiul OCN ÎCS
„Express Leasing & Microcredit” SRL cheltuielile de judecată în sumă de 270 de lei.
În rest, acțiunea a fost respinsă.
La 14 decembrie 2020, OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea
apelului, casarea parțială a hotărârii din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL. S-a
comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în
conformitate cu exigențele Legii și dovezii de plată a taxei de stat în mărime de
1294,37 de lei, acordându-i pentru aceasta termen de 15 zile calendaristice, calculat
din momentul comunicării prezentei încheieri. S-a explicat apelantei că în caz dacă nu
vor fi lichidate neajunsurile menționate, în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi
considerată depusă și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.
La 29 iunie 2021, OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL a depus cerere
de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 1294,37 de lei.
Prin încheierea din 08 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul
declarat de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL, din motiv că apelanta nu
a lichidat integral neajunsurile cererii de apel în termenul stabilit de instanță.
La 14 iulie 2021, OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL a declarat
recurs împotriva încheierii din 08 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei în instanța de
apel pentru judecare în fond.
Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL, casată
2
încheierea din 08 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, pentru
examinarea cererii de apel în fond.
Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL și menținută hotărârea
din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, la XX decembrie XXX,
între OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL și Leahu Aurel a fost încheiat
contractul de împrumut cu dobândă nr. XXXXXXXX, potrivit căruia OCN ÎCS
„Express Leasing & Microcredit” SRL, în calitate de împrumutător, i-a acordat un
împrumut lui Leahu Aurel, în calitate de ,împrumutat, în mărime de 6000 dolari SUA,
cu termen de rambursare până la data de 15 decembrie 2020, termenul de utilizare al
împrumutului 48 luni, cu o dobândă anuală de 21,95 %, comision de acordare a
împrumutului - 240 dolari SUA și comision de administrare lunar de 42 dolari SUA,
iar Leahu Aurel și-a asumat obligația de a rambursa suma împrumutului primit,
inclusiv dobânda și alte plăți ce pot surveni din prezentul contract.
La fel, s-a stabilit că, la data de 08 decembrie 2015, a fost încheiat contractul de
fidejusiune nr. XXXXXXXX, prin care Leahu Ruxanda și-a asumat obligația să
răspundă solidar cu Leahu Aurel față de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit”
SRL, în cazul neexecutării la timp a obligației de plată, conform contractului de
împrumut cu dobândă nr. XXXXXXXX din XX decembrie XXXX.
Ulterior, la XX octombrie XXX, părțile au încheiat acordul adițional nr. X la
contractul de împrumut cu dobândă pentru consumatori nr. XXXXXXXX din XX
decembrie XXXX, prin care părțile au modificat termenul de utilizare a împrumutului:
60 luni; cota parte din suma împrumutului restant din plățile lunare restante - 562,30
dolari SUA se însumează la soldul împrumutului - 2314,09 dolari SUA, formând în
total suma de 2876,38 dolari SUA, la care se aplică dobânda contractuală în cuantumul
și condițiile stabilite în contract; dobânda neachitată la situația din 15 octombrie 2018
în sumă de 195,34 dolari SUA plus comisionul și alte datorii restante neachitate la
situația din 15 octombrie 2018 - 168 dolari SUA, urmează să fie achitate până la data
de 15 februarie 2018, conform noului grafic de plăți; a fost înghețată penalitatea
calculată și neachitată la situația din 15 octombrie 2018 în sumă de 209,82 dolari SUA
cu condiția respectării de către împrumutat a prevederilor graficului de plată.
Instanța de apel a mai reținut că, OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit”
SRL prestează servicii de acordare a împrumuturilor, iar contractul încheiat de OCN
ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL cu Leahu Aurel privind acordarea
creditului personal reprezintă contract de consum a împrumutului acordat și, pentru
care, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile privind clauzele abuzive în contractele
încheiate cu consumatorii, prevăzute în Cartea a treia, Titlul II, Capitolul V, art. art.
1069-1081 din Codul civil.
Astfel, instanța de apel analizând prevederile art. art. 328 alin. (1) și alin. (2), 329
alin. (1) și alin. (2), 1069 alin. (4), 1071, 1072 alin. (1), 1765 din Codul civil, art. 3 din
Legea nr. 202 din 12 iulie 2013 privind contractele de credit pentru consumatori,
precum și prevederile art. 16 lit. a) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind
protecția consumatorilor, în coraport cu materialele cauzei, a conchis că instanța de
3
fond temeinic și legal a concluzionat că OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit”
SRL a admis în textul contractului clauze abuzive, prin introducerea la pct. 2.4 și pct.
2.6 în contractul de împrumut nr. XXXXXX din X decembrie XXXX a unui comision
de acordare în mărime de 240 dolari SUA și, respectiv, a unui comision de
administrare lunar în mărime de 42 dolari SUA, or, acestea au menirea de a crea
consumatorului condiții disproporționale în raport cu persoana împrumutătorului, fapt
care este inadmisibil în cadrul relațiilor cu consumatorii.
La acest segment, a reiterat că administrarea împrumuturilor pe care le oferă
reclamanta/apelantă, face parte din activitatea firească a OCN ÎCS „Express Leasing
& Microcredit” SRL, care este un profesionist ce se ocupă cu acordarea
împrumuturilor, iar costurile ce apar în legătură cu administrarea acestuia urmează a
fi acoperită prin perceperea dobânzii. Apelanta nu a motivat în ce mod aceste încasări
sunt necesare, nu a justificat oportunitatea încasării comisioanelor pretinse, rațiunea
încasării comisioanelor nefiind indicată nici în conținutul contractului de împrumut,
precum și nu a fost adusă nici la cunoștința consumatorului, or, aceste cheltuieli pot fi
justificate doar prin prisma încasării unei dobânzi contractuale și nicidecum în ceea ce
privește încasarea comisioanelor.
Instanța de apel a remarcat, că contractul de împrumut încheiat între părți,
reprezintă un acord sinalagmatic, astfel în temeiul acestuia, participanții raportului
juridic dispun de drepturi și obligații corelative. Astfel, OCN ÎCS „Express Leasing &
Microcredit” SRL, prin introducerea comisioanelor de acordare și de administrare,
impune consumatorului executarea unei obligații, fără a-i acorda debitorului o
contraprestație în acest sens. Acordarea împrumutului nu poate fi calificată drept un
temei care justifică automat încasarea comisioanelor, iar comisioanele de acordare și
de administrare prin natura sa nu au la bază nici un suport juridic, apelantul/reclamant
nemotivând oportunitatea și necesitatea acestuia, astfel comisioanele pretinse au de
fapt caracterul unei dobânzi camuflate, faptul dat fiind inadmisibil în raport cu
consumatorii.
De asemenea, instanța de apel a notat că, în contractul de împrumut părțile au
stabilit o dobândă anuală în mărime de 21,95 % anual, iar apelanta pretinde o dublă
prestație. Astfel, instanța de apel a conchis că, în contract creditorul urma să indice
scopul pentru care au fost percepute comisioanele, destinația acestora, astfel încât să
ofere consumatorului toate informațiile necesare în raport de care ultimul alege să
încheie sau nu contractul respectiv, urma să se specifice care sunt operațiunile
concrete, pe care creditorul se obligă să le efectueze, în schimbul acestor comisioane.
Creditorul urma să furnizeze servicii care constituie o contraprestație și care să
justifice perceperea acestui comision, în plus, redactarea acestor clauze să nu fie lipsită
de claritate. Cuprinsul contractului urmează să conțină precizări, cu privire la
fundamentul perceperii acestor comisioane ori destinației acestora, să conțină motivele
care justifică remunerația corespunzătoare acestui comision, în condițiile în care se
contestă că creditorul este obligat să furnizeze o contraprestație reală, pentru a obține
comisionul menționat. Obligației consumatorului de a plăti comisioanele nu îi
corespunde o obligație corelativă și echivalentă a profesionistului de a presta un
serviciu suplimentar acordării împrumutului. S-a constatat că prin aceste clauze se
încalcă obligația de bună-credință în raport cu debitorul, deoarece încasarea
4
comisioanelor respective nu este justificată prin contraprestații din partea creditorului.
Instanța de apel a stabilit că contractul de împrumut, care formează obiectul
acestei cauze, constituie un contract de adeziune, în care clauzele sânt formulate în
prealabil de către OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL, consumatorul
neavând posibilitatea de a influența conținutul lor, fiind pus în situația de a accepta
încheierea contractului în condițiile impuse ori de a renunța la încheierea lui.
În concluzie, instanța de apel a constatat că, soluția instanței de fond este corectă,
întemeiată și fondată, iar cererea de apel este una formală, declarată din simplu
dezacord cu soluția instanței de fond.
La 28 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, OCN ÎCS „Express
Leasing & Microcredit” SRL a depus recurs împotriva deciziei din 19 mai 2022 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii din 04 decembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În susținerea recursului, s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe
parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, deoarece
circumstanțele cauzei civile nu au fost constate just de către instanța de apel, astfel, a
dat o apreciere incorectă a situației în fapt și de drept a cauzei, instanța nu a aplicat
legea care trebuia aplicată și a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează
că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 19 mai 2022. Decizia
motivată din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurentă la
06 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul poștei electronice (f.d. 187).
Astfel, recursul declarat de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL, la
28 noiembrie 2022, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 21 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimaților Leahu Aurel și Leahu Ruxanda copia recursului
declarat de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL împotriva deciziei din 19
mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f.d.214).
Până la examinarea recursului, intimații Leahu Aurel și Leahu Ruxanda nu și-au
valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință la recursul declarat de
OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL.
La 31 iulie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.246 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție).
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din
31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra
5
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate rezultă că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor
în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de OCN ÎCS
„Express Leasing & Microcredit” SRL a fost depus până la data intrării în vigoare a
Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
declarării recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care
recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea
admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în
cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data declarării recursului.
La caz, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de
recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor
invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie
un temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond
și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de
recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat de către OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit” SRL
nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
6
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte
decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza
Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia că recursul declarat de OCN ÎCS „Express Leasing & Microcredit”
SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul
de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art.270 și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Organizația de Creditare Nebancară
Întreprinderea cu Capital Străin „Express Leasing & Microcredit” Societate cu
Răspundere Limitată, împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de
Creditare Nebancară Întreprinderea cu Capital Străin „Express Leasing &
Microcredit” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Leahu Aurel și Leahu
Ruxanda cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Viorica Puica
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Donos
7