2r-437/25 — Cu privire la eliberarea ordonentei de protecție

La 15 aprilie 2025, Elena Ghilan a depus cerere în judecată, prin care a solicitat eliberarea ordonanței de protecție a victimei violenței în familie împotriva acțiunilor agresorului Serghei Palici (Sergiu Ghilan), prin care a solicitat emiterea ordonanței de un termen de 3 luni în privința Elenei Ghilan și copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu obligarea lui Serghei Palici de a părăsi domiciliul comun din mun. Chișinău, str. XXXXX; obligarea lui Serghei Palici de a sta departe de domiciliu și locul aflării victimelor la o distanță ce ar asigura securitatea victimelor, dar nu mai puțin de 500 metri, excluzând orice contact vizual cu ei; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victimele, cu alte persoane dependente de ele; obligarea până la soluționarea cazului de a contribui la întreținerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, dacă o asemenea acțiune este determinată de instanța de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenței sau pentru eliminarea ei; limitarea drepturilor în privința bunurilor comune cu victima; interzicerea de a păstra și purta armă; obligarea lui Serghei Palici de a purta dispozitiv de monitorizare electronică a agresorului familiei.

Prin încheierea din 16 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea depusă de Elena Ghilan. S-a stabilit în favoarea Elenei Ghilan și copii minori XXXXX și XXXXX domiciliați în mun. Chișinău, str. XXXXX, pentru o perioadă de 3 luni, următoarele măsuri de protecție a victimelor violenței în familie de la acțiunile agresorului Serghei Palici domiciliat în mun. Chișinău, str. XXXXX. S-a obligat Serghei Palici de a părăsi domiciliul comun din mun. Chișinău, str. XXXXX. S-a obligat Serghei Palici de a sta departe de domiciliu și locul aflării victimelor la o distanță ce ar asigura securitatea victimelor, dar nu mai puțin de 500 metri, excluzând orice contact vizual cu ei. S-a interzis lui Serghei Palici, oricare contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victimele, cu alte persoane dependente de ele. S-a obligat Serghei Palici de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, ca fiind necesară pentru reducerea violenței sau pentru eliminarea ei. Măsurile de protecție s-au aplicat în mod obligatoriu cu monitorizare electronică în modul prevăzut de lege. S-a încasat de la Serghei Palici în beneficiul statului suma de 250 lei cu titlu de taxă de stat. 1

La 29 aprilie 2025, Serghei Palici a contestat cu recurs încheierea din 16 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii contestate.

Prin decizia din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins recursul declarat de Serghei Palici și s-a menținut încheierea din 16 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea depusă de Elena Ghilan cu privire la eliberarea ordonanței de protecție a victimei violenței în familie împotriva acțiunilor agresorului Serghei Palici (Sergiu Ghilan).

La 18 iunie 2025, Serghei Palici a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. La 23 iunie 2025, revizuentul a depus o cerere de completare, prin care a solicitat reexaminarea cauzei cu excluderea deciziei compromise a completului invalid, fixarea unei ședințe de judecată pentru audierea subsemnatului, emiterea unei hotărâri legale în baza unui proces echitabil și contradictoriu. Ulterior, la 25 iunie 2025, revizuentul a depus o cerere de completare, prin care a invocat temei de revizuire și răspunsul oficial emis de procurorul Doina Conoval la data de 29 iunie 2025, referitor la ancheta penală nr. 2025010379.

La 18 septembrie 2025, revizuentul a mai depus o cerere de completare, anexând copia cererii de chemare în judecată privind pensia de întreținere, copia sesizării către Procuratura Generală din 04 iulie 2025 privind suspiciunile de fals intelectual și antedatate comise de judecătorul instanței de fond și posibila implicare a asistentului judiciar, copia răspunsului IP Centru care confirmă că nu a fost recepționată nici o cerere privind solicitarea raportului de caracterizare.

Prin încheierea din 22 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serghei Palici împotriva deciziei din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Centru.

La 15 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Serghei Palici a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 22 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru prin care s-a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, trimiterea cauzei spre rejudecarea cererii de revizuire, fiind obligată instanța să citeze participanții la proces, să asigure dezbateri publice și contradictorii, să administreze și să evalueze efectiv probele noi invocate ca temei al revizuirii, cu pronunțarea asupra fiecărei cereri formulate. În mod subsidiar, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, cu emiterea unei noi soluții de respingere a cererii sau restituirea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat că i s-a încălcat dreptul la apărare, ori instanța a dispus examinarea cererii de revizuire în lipsa părților. Însă, având în vedere gravitatea faptelor invocate (suspiciuni de fals, 2 antedatarea, domiciliu real al reclamantei în Italia, acte noi de la procuror și IP Centru), lipsa audierii părților i s-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Recurentul consideră că instanța a aplicat greșit prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, considerând că faptele noi invocate nu existau la data depunerii recursului sau că sunt extraprocesuale. În realitate, circumstanțele invocate existau și anterior, însă au devenit cunoscute ulterior, care dovedesc viciile preexistente ale actului judecătoresc.

Recurentul a enumerat probele care au devenit cunoscute ulterior, și anume, răspunsul Procurorului din 29 iunie 2025 care clarifică mandatele distincte ale avocatului Marin Popa în civil /penal, relevând că identitatea reală a subsemnatului era cunoscută și totuși s-a continuat în civil cu nume inexistent Sergiu Ghilan; răspunsul IP Centru care confirmă lipsa unei cereri reale de raport din partea instanței de fond suspect de antedatare/fals în actele dosarului ordonanței; acte privind domiciliul reclamantei în Italia care contrazic premisa pericolului iminent în Republica Moldova necesar ordonanței. Aceste elemente existau în realitate la data soluționării anterioare, însă dovezile au fost accesibile doar ulterior, încadrându-se în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Totodată, a invocat că instanța nu a examinat și nu s-a expus asupra celor patru cereri depuse, precum și a calificat greșit probele prezentate.

Recurentul a mai invocat că există îndoieli obiective serioase privind imparțialitatea completelor Curții de Apel în sensul art. 6 § 1 CEDO și art. 26 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă, relevă că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 449 din Codul de procedură civilă, prevede că: 3 ,,Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluției din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.”

Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b); c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c).”

Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr. 213/2023.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Potrivit Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, supusă unor condiții stricte, expres prevăzute la art. 449 din același cod. Completul de judecată relevă că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare. Aceasta poate fi utilizată doar în cazuri excepționale și bine fundamentate, menite să corecteze vicii de fond ale hotărârilor irevocabile. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Recurentul Serghei Palici a invocat aplicabilitatea art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, susținând că au apărut circumstanțe esențiale necunoscute anterior.

Completul de judecată reține că instanța ierarhic inferioară a constatat în mod corect că, revizuentul în cerere și-a exprimat dezacordul cu felul în care instanța a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei, însă nu a relevat circumstanțe care ar constitui temei de revizuire în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă.

Totodată, revizuentul Serghei Palici, a invocat mai multe motive de fapt și de drept, care pot fi grupate după cum urmează: pretinsa lipsă a unei citări legale și neexaminarea unor cereri procedurale (privind comunicarea prin email, contestarea probelor audio, depunerea capturilor de ecran, solicitarea de caracterizare etc.); pretinsa lipsă de motivare a deciziei instanței de apel, considerată stereotipă; pretinsa depunere de date false privind domiciliul reclamantei Elena Ghilan și lipsa unei legături reale cu teritoriul Republicii Moldova; invocarea ulterioară a unor acte (răspunsuri de la procuror, plângeri penale, acte din alte dosare) cu caracter extra procesual.

De altfel, instanța a reținut că din materialele dosarului rezultă că părțile au fost citate în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, citațiile fiind expediate la adresa procesuală indicată de părți, iar simpla nemulțumire a lui Serghei Palici față de modalitatea de comunicare a citației nu echivalează cu lipsa citării legale. Totodată, solicitarea ca citarea să se facă exclusiv prin email nu constituie obligație procedurală pentru instanță, ci doar o facultate, legea prevăzând modalități alternative de comunicare.

Cu referire la pretinsa lipsă de motivare a deciziei din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, instanța a reținut că din examinarea actului contestat rezultă că instanța de recurs a analizat argumentele recurentului Serghei Palici și a expus considerentele pentru care a respins recursul. Jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor 5 Omului confirmă că instanțele nu sunt obligate să răspundă în detaliu fiecărui argument, ci să expună în mod suficient temeiurile de fapt și de drept pe care își întemeiază soluția.

De asemenea, cu referire la actele și plângerile penale, instanța a susținut că, actele depuse prin cereri de completare (copii ale plângerilor penale, răspunsuri de la procuror, acte din alte dosare) nu constituie temei de revizuire conform art. 449 din Codul de procedură civilă, or, revizuirea nu poate avea ca obiect controlul temeiniciei unor suspiciuni penale și nici administrarea de probe noi, care nu au legătură directă cu lipsa citării legale.

La susținerea lui Serghei Palici privind indicarea unui domiciliu fals al victimei Elena Ghilan, s-a menționat că, chestiunea domiciliului reclamantei și a pretinselor neconcordanțe factuale a fost în discuție în procesul de fond și în calea ordinară de atac. Revizuirea nu poate fi transformată într-un nou grad de jurisdicție pentru reanalizarea situației de fapt.

Revizuirea nu poate fi utilizată ca mijloc de redeschidere a cauzelor judecate definitiv pentru a exprima nemulțumirea față de soluția anterioară, ci numai în limitele restrânse și bine delimitate de lege. O interpretare extensivă ar conduce la nesocotirea principiului securității raporturilor juridice.

Încheierea contestată reflectă o analiză conformă cu cerințele legale și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, în special în ceea ce privește respectarea caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești și protejarea încrederii legitime a părților.

În lipsa unor elemente concrete care să ateste existența unui viciu fundamental în procedura anterioară, instanța ierarhic inferioară a acționat în mod legal și justificat atunci când a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Referitor la argumentul invocat în cererea de recurs, precum că instanța a examinat cauza fără a cerceta probele prezentate și care au o importanță pentru soluționarea justă a cauzei, fără dezbateri judiciare și în lipsa părților, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că analizând actele judecătorești, precum și probele prezentate de către Serghei Palici, consideră că acestea nu se încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului.

În conjunctura enunțată și având în vedere că încheierea din 22 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea. 6

În conformitate cu art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,