3rh-10/25 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Modificarea ulterioara a legii aplicate la judecarea unei cauze civile, nu constituie temei de revizuire a unei hotarari irevocabile
3rh-10/25 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind cererea de revizuire a deciziei
în cauza de contencios administrativ
Oleg Țurcan împotriva Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.
Rîșcani mun. Chișinău și Aureliei Vatamaniuc
(anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea
emiterii actului administrativ favorabil)
Dosarul nr. 3rh-10/25
NR. PIGD 2-20155835-01-3rh-19052025
Modificarea ulterioară a legii aplicate la judecarea unei cauze civile, nu
constituie temei de revizuire a unei hotărâri irevocabile.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)
Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)
Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Miron, I. Malanciuc, O. Parfeni, A. Donos, S.
Daguța)
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de revizuire depusă de
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani mun. Chișinău
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 decembrie 2020, Oleg Țurcan, reprezentat de avocatul Iulian Cașu, a
depus o cerere de chemare în judecată împotriva Direcției pentru Protecția
Drepturilor Copilului sect. Râșcani, mun. Chișinău și Aureliei Vatamaniuc privind
anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea
emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii, Oleg Țurcan a indicat că nu este de acord cu decizia
Direcției din 21 octombrie 2020 în partea în care i s-a respins cererea de elaborare
a unui grafic de întrevederi cu copii săi, cu indicarea expresă a zilelor și intervalului
de timp când vor avea loc aceste întrevederi. Direcția s-ar fi limitat doar la obligarea
Aureliei Vatamaniuc la asigurarea comunicării copiilor cu tatăl Oleg Țurcan, prin
intermediul tehnologiilor informaționale.
Prin acțiunea sa, Oleg Țurcan a solicitat anularea parțială a deciziei Direcției
pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani mun. Chișinău din 21
octombrie 2020 în partea respingerii cererii lui Oleg Țurcan prin care a solicitat
elaborarea unui grafic de întrevedere cu copii minori; obligarea Direcției să indice
expres în graficul de întrevederi zilele și intervalul de timp când vor avea loc
întrevederile lui Oleg Țurcan cu copii minori; obligarea Aureliei Vatamaniuc să
respecte graficul de întrevederi.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 29 iunie 2021
acțiunea lui Oleg Țurcan a fost admisă parțial, fiind anulat integral răspunsul
Direcției integral răspunsul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec.
Râșcani, mun. Chișinău nr. C-551/20 din 24 noiembrie 2020 și parțial decizia
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Râșcani, mun. Chișinău nr.
51/9 din 21 octombrie 2020 în partea respingerii cererii formulate de Țurcan Oleg
cu privire la elaborarea unui program de întrevederi cu copiii minori ***** a.n.
***** și ***** a.n. ***** și obligată Direcția pentru Protecția Drepturilor
1
Copilului sec. Râșcani, mun. Chișinău să elaboreze un program de întrevederi a
tatălui Țurcan Oleg cu copiii minori ***** a.n. ***** și ***** a.n. *****. În rest,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2022 a fost respins apelul
depus de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani și menținută
hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 29 iunie 2021.
POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023 a fost respins
recursul depus de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani
mun. Chișinău și menținută decizia din 28 iunie 2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE
La 19 mai 2025 Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Rîșcani, mun. Chișinău, a depus o cerere de revizuire conform art. 449 lit. b), art.
450, art. 451, art. 453 in Codul de procedură civilă, prin care a solicitat anularea
Deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023 privind anularea actului
de respingere a solicitării și obligarea emiterii actul administrativ individual
favorabil, cu emiterea unei noi Decizii reieșind din prevederile Legii nr. 292 din 13
decembrie 2024 privind protecția specială a copiilor împotriva deplasării în
străinătate sau reținerii licite; art. 2931 din Codul de procedură civilă; art. 55 alin.
(3) lit. a) din Codul administrativ.
ARGUMENTELE REVIZUIRII
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a indicat că la 22 noiembrie
2023, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat Decizia prin care a dispus anularea
actului administrativ favorabil și obligarea Direcției de a emite un alt act
administrativ favorabil.
Acesta a mai indicat că în procesul de punere în aplicare a deciziei
nominalizate, din motiv că Oleg Țurcan și Aurelia Vatamaniuc, împreună cu
avocații lor nu au dat curs ședințelor prestabilite, Direcția a emis Decizia nr. 25/1
din 29 mai 2025 prin care a constatat faptul imposibilității punerii în executare a
deciziei nominalizate.
Ulterior, la 17 martie 2025, Direcția a recepționat cererea lui Oleg Țurcan
prin care a solicitat stabilirea unui program de întrevederi cu fiicele sale, precum și
2
privind punerea în aplicare a Deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie
2023.
În acest sens, autoritatea tutelară a inițiat procedura administrativă și s-a
constatat faptul că fiicele minore sunt stabilite cu traiul cu mama, Aurelia
Vatamaniuc, aproximativ 10 ani în Regatul Unit al Marii Britanii.
Ca urmare, autoritatea tutelară reieșind din atribuțiile sale consemnate în
legea nr. 140 din 14 iunie 2013, ghidându-se de art. 55 alin. (1) din Codul
administrativ, art. 2931 din Codul de procedură civilă, precum și în temeiul Legii
nr. 292 din 13 decembrie 2024 a solicitat intervenția Ministerului Muncii și
Protecției Sociale (autoritate abilitată centrală), abilitată să asigure îndeplinirea
obligațiilor asumate de Republica Moldova ca urmare a aderării la Convenția
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, încheiată la Haga la 25
octombrie 1980, expediind în adresa ultimei solicitarea din 25 aprilie 2025.
Ulterior, la 8 mai 2025, Oleg Țurcan a depus petiția Ț-213/25 prin care
insistă asupra punerii în executare a Deciziei Curții Supreme de Justiție din 22
noiembrie 2023 cu emiterea unui program de întrevederi cu fiicele cu prezența
fizică.
Revizuentul, astfel, indică că în contextul noilor reglementări cuprinse în
legea nr. 292 din 13 decembrie 2024, punerea în executare a Deciziei Curții ar fi
imposibilă. Această lege cu caracter special prevede expres condițiile în care pot fi
emise acte administrative în asemenea situații și limitează posibilitatea autorităților
tutelare locale de a emite acte administrative.
Acesta mai indică că Decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie
2023 prin care autoritatea tutelară a fost obligată să emită un act administrativ
favorabil contravine regimului juridic actual și nu poate fi executată în mod legal,
autoritatea fiind pusă în imposibilitate de a respecta atât hotărârea judecătorească,
cât și legea în vigoare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 446 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile
ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
(2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin
care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii.
Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în
privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a
revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”
Art. 448 din Codul de procedură civilă:
,,(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin
neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
3
(2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost
menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța
care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.
Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”.
Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit
principiului autorității de lucru judecat (res judicata), atunci când instanțele
judecătorești au oferit o soluție definitivă asupra unei chestiuni litigioase, aceasta
nu mai poate fi repusă în discuție. Însă, acest principiu nu are un caracter absolut și
poate admite derogări doar în prezența unor circumstanțe esențiale și
convingătoare, care justifică redeschiderea procesului.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac cu caracter de retractare,
permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă
unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres
și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.
În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani și-a întemeiat cererea de
revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate
constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale
cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta
dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
În interpretarea acestei norme, Completul de judecată reiterează că prin
„circumstanțe nou-descoperite” se înțelege totalitatea faptelor juridice relevante
(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea unor drepturi ori
obligații, care au o importanță determinantă pentru soluția ce urma a fi pronunțată
în cauză. Aceste circumstanțe trebuie să fi existat anterior pronunțării hotărârii
irevocabile, dar să fi fost descoperite abia ulterior, nefiind cunoscute și nici
accesibile revizuentului în cadrul judecății inițiale.
În consecință, invocarea temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții esențiale: (i)
4
circumstanța invocată să fi existat anterior pronunțării hotărârii; și (ii) să fi devenit
cunoscută revizuentului abia după rămânerea definitivă a hotărârii.
Analizând temeiurile cererii de revizuire, Completul de judecată constată că
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani a invocat, în calitate
de circumstanță nou-descoperită, faptul că în contextul reglementării cuprinse în
Legea nr. 292 din 13 decembrie 2024, punerea în executare a Deciziei Curții
Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023 ar fi imposibilă.
Modificarea legii care ar guverna raportul juridic în baza căreia a fost emisă
o hotărâre judecătorească, după rămânerea irevocabilă a acesteia nu reprezintă un
temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Aceasta
deoarece modificarea legislației ulterioară pronunțării unei hotărâri rămasă
irevocabilă reprezintă o schimbare a cadrului juridic aplicabil, și nu o „circumstanță
de fapt” în sensul avut în vedere de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată subliniază că instanța nu poate fi chemată, prin
intermediul unei cereri de revizuire, să reevalueze o hotărâre irevocabilă doar
pentru faptul că, ulterior, a intervenit o nouă reglementare legală, chiar dacă aceasta
creează dificultăți în executarea deciziei respective. O atare abordare ar transforma
calea extraordinară de atac într-un mecanism de adaptare a hotărârilor judecătorești
la realitățile normative în continuă schimbare, ceea ce ar contraveni scopului și
caracterului excepțional al revizuirii.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
temeiurile invocate de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani
nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) CPC și, prin urmare, cererea de
revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul
de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani împotriva deciziei Curții Supreme de
Justiție din 22 noiembrie 2023.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5