3rh-10/25 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

La 10 decembrie 2020, Oleg Țurcan, reprezentat de avocatul Iulian Cașu, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani, mun. Chișinău și Aureliei Vatamaniuc privind anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea acțiunii, Oleg Țurcan a indicat că nu este de acord cu decizia Direcției din 21 octombrie 2020 în partea în care i s-a respins cererea de elaborare a unui grafic de întrevederi cu copii săi, cu indicarea expresă a zilelor și intervalului de timp când vor avea loc aceste întrevederi. Direcția s-ar fi limitat doar la obligarea Aureliei Vatamaniuc la asigurarea comunicării copiilor cu tatăl Oleg Țurcan, prin intermediul tehnologiilor informaționale.

Prin acțiunea sa, Oleg Țurcan a solicitat anularea parțială a deciziei Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani mun. Chișinău din 21 octombrie 2020 în partea respingerii cererii lui Oleg Țurcan prin care a solicitat elaborarea unui grafic de întrevedere cu copii minori; obligarea Direcției să indice expres în graficul de întrevederi zilele și intervalul de timp când vor avea loc întrevederile lui Oleg Țurcan cu copii minori; obligarea Aureliei Vatamaniuc să respecte graficul de întrevederi.

Acesta a mai indicat că în procesul de punere în aplicare a deciziei nominalizate, din motiv că Oleg Țurcan și Aurelia Vatamaniuc, împreună cu avocații lor nu au dat curs ședințelor prestabilite, Direcția a emis Decizia nr. 25/1 din 29 mai 2025 prin care a constatat faptul imposibilității punerii în executare a deciziei nominalizate.

Ulterior, la 17 martie 2025, Direcția a recepționat cererea lui Oleg Țurcan prin care a solicitat stabilirea unui program de întrevederi cu fiicele sale, precum și 2 privind punerea în aplicare a Deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023.

În acest sens, autoritatea tutelară a inițiat procedura administrativă și s-a constatat faptul că fiicele minore sunt stabilite cu traiul cu mama, Aurelia Vatamaniuc, aproximativ 10 ani în Regatul Unit al Marii Britanii.

Ca urmare, autoritatea tutelară reieșind din atribuțiile sale consemnate în legea nr. 140 din 14 iunie 2013, ghidându-se de art. 55 alin. (1) din Codul administrativ, art. 2931 din Codul de procedură civilă, precum și în temeiul Legii nr. 292 din 13 decembrie 2024 a solicitat intervenția Ministerului Muncii și Protecției Sociale (autoritate abilitată centrală), abilitată să asigure îndeplinirea obligațiilor asumate de Republica Moldova ca urmare a aderării la Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980, expediind în adresa ultimei solicitarea din 25 aprilie 2025.

Ulterior, la 8 mai 2025, Oleg Țurcan a depus petiția Ț-213/25 prin care insistă asupra punerii în executare a Deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023 cu emiterea unui program de întrevederi cu fiicele cu prezența fizică.

Revizuentul, astfel, indică că în contextul noilor reglementări cuprinse în legea nr. 292 din 13 decembrie 2024, punerea în executare a Deciziei Curții ar fi imposibilă. Această lege cu caracter special prevede expres condițiile în care pot fi emise acte administrative în asemenea situații și limitează posibilitatea autorităților tutelare locale de a emite acte administrative.

Acesta mai indică că Decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023 prin care autoritatea tutelară a fost obligată să emită un act administrativ favorabil contravine regimului juridic actual și nu poate fi executată în mod legal, autoritatea fiind pusă în imposibilitate de a respecta atât hotărârea judecătorească, cât și legea în vigoare.

Art. 448 din Codul de procedură civilă: ,,(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. 3 (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”.

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă”.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac cu caracter de retractare, permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea acestei norme, Completul de judecată reiterează că prin „circumstanțe nou-descoperite” se înțelege totalitatea faptelor juridice relevante (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea unor drepturi ori obligații, care au o importanță determinantă pentru soluția ce urma a fi pronunțată în cauză. Aceste circumstanțe trebuie să fi existat anterior pronunțării hotărârii irevocabile, dar să fi fost descoperite abia ulterior, nefiind cunoscute și nici accesibile revizuentului în cadrul judecății inițiale.

În consecință, invocarea temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții esențiale: (i) 4 circumstanța invocată să fi existat anterior pronunțării hotărârii; și (ii) să fi devenit cunoscută revizuentului abia după rămânerea definitivă a hotărârii.

Analizând temeiurile cererii de revizuire, Completul de judecată constată că Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani a invocat, în calitate de circumstanță nou-descoperită, faptul că în contextul reglementării cuprinse în Legea nr. 292 din 13 decembrie 2024, punerea în executare a Deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023 ar fi imposibilă.

Modificarea legii care ar guverna raportul juridic în baza căreia a fost emisă o hotărâre judecătorească, după rămânerea irevocabilă a acesteia nu reprezintă un temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Aceasta deoarece modificarea legislației ulterioară pronunțării unei hotărâri rămasă irevocabilă reprezintă o schimbare a cadrului juridic aplicabil, și nu o „circumstanță de fapt” în sensul avut în vedere de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată subliniază că instanța nu poate fi chemată, prin intermediul unei cereri de revizuire, să reevalueze o hotărâre irevocabilă doar pentru faptul că, ulterior, a intervenit o nouă reglementare legală, chiar dacă aceasta creează dificultăți în executarea deciziei respective. O atare abordare ar transforma calea extraordinară de atac într-un mecanism de adaptare a hotărârilor judecătorești la realitățile normative în continuă schimbare, ceea ce ar contraveni scopului și caracterului excepțional al revizuirii.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că temeiurile invocate de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) CPC și, prin urmare, cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5