3ra-1179/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr.3ra-1179/23 2-21050253-01-3ra-28112023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 17 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Boicenco împotriva Direcției municipale pentru Protecția Drepturilor Copiilor, terț Lilia Sîrbu, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat în parte hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 02 aprilie 2021, Nicolai Boicenco s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Direcției municipale pentru Protecția Drepturilor Copiilor, terț Lilia Sîrbu, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este tatăl biologic, reprezentantul legal și unicul întreținător al copilului minor, XXXXX, a.n. XXXXX. Totodată prin dispoziția nr. 106 din 29 iulie 2019 a Primăriei com. Calfa, r. Anenii Noi, pe numele lui Nicolai Boicenco, s-a dispus instituirea tutelei asupra copilului său minor, act valabil până la moment. Astfel, a reținut că, prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi nr. 3-84/19 și decizia din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nr. 3a- 82/20, fiind executorie din momentul pronunțării s-a decis anularea dispoziției nr. 110 din 06 august 2019 de instituire a tutelei pe numele lui Alexandru Costețchi, asupra copilului minor XXXXX, instituită după decesul mamei ultimei, Svetlana Boicenco, anulând consecințele juridice din data emiterii.

Iar prin decizia din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza 3ra-293/21 recursul depus de Alexandru Costețchi, a fost declarat inadmisibil. Prin urmare, reclamantul a subliniat faptul, că în baza hotărârii din 07 septembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-927/19, s-a dispus stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX cu tatăl său, Nicolai Boicenco, după decesul mamei, Svetlana Boicenco. Însă, prin scrisoarea Primăriei or. Codru, nr. 64 din 28 ianuarie 2021, recepționată de Nicolai Boicenco, la data de 15 februarie 2021, i-a fost expediată spre cunoștință dispoziția Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului Chișinău nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 „Cu privire la plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă al copilului XXXXX, născută la XXXXX”.

Totodată, a comunicat că, la data de 15 februarie 2021, a fost recepționată scrisoarea Primăriei or. Codru, nr. B-16/21, B-29/21 din 28 ianuarie 2021 la care atașat au fost expediate: decizia Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate de pe lângă Primăria or. Codru din 10 decembrie 2020 și Avizul nr. 664 din 10 decembrie 2020, cu privire la plasamentul planificat al copilului XXXXX, înaintat către Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului. Iar din actele anexate, Nicolai Boicenco, a constatat că prin dispoziția nr. 1371-d din 28 decembrie 2020, în temeiul Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, în baza Avizului nr. 664 din 10 decembrie 2020 al Autoritătii tutelare locale Codru, mun.

Chișinău și în baza Avizului nr.10/14 din 18 decembrie 2020 al Comisiei municipale pentru protectia copilului aflat în dificultate, a fost dispus a plasa copilul XXXXX, născut la XXXXX, în serviciul de tutelă/curatelă, în familia Lilia Sîrbu, domiciliată în mun. XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX nr.XXXXX, ap.XXXXX, cu viza de reședință în r. XXXXX, s. XXXXX. De asemenea, prin actul menționat s-a dispus a numi tutore al copilului minor, pe Lilia Sîrbu, mătușa pe linie maternă, cu stabilirea și achitarea acesteia a indemnizației unice, lunare și zilnice de stat, conform legislației în vigoare. Astfel, a invocat reclamantul, că dispoziția nr. 1371-d din 28 decembrie 2020, cât și materialele în baza cărora dispoziția a fost emisă, sunt neîntemeiate și emise prin derogare de la rigorilor legislației în vigoare.

Motiv din care, Nicolai Boicenco, în scopul soluționării pe cale extrajudiciară a litigiului la data de 03 martie 2021, a depus cererea prealabilă nr. B-456/21 prin care a solicitat: - suspendarea executării dispoziției nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 a Direcției Municipale pentru Protectia Drepturilor Copilului Chișinău, până la finalizarea procedurii prealabile, din considerentul că acestea trezesc suspiciuni privind legalitatea, iar în toată această perioadă există un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în relațiile familiale dintre Boicenco Nicolai, care nu își poate exercita drepturile părintești și copilul acestuia XXXXX, care este lipsită de îngrijirea părintească; - anularea dispoziției nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 a Direcției Municipale pentru Protectia Drepturilor Copilului Chișinău; - eliberarea copiei Avizului nr.10/14 din 18 decembrie 2020 al Comisiei municipale pentru protecția copilului aflat în dificultate; - informarea despre orice proceduri inițiate în privința copilului XXXXX, pentru trecut, prezent și pentru viitor, cu solicitarea expunerii opiniei lui înainte de adoptarea oricăror decizii; - remiterea copiei materialelor, care au stat la baza emiterii dispozitiei nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 a Directiei Municipale pentru Protectia Drepturilor Copilului Chișinău;

- întreprinderea măsurilor legale și urgente privind înapoierea copilului minor XXXXX către părintele Nicolai Boicenco. La care, prin răspunsul nr. B-456/21 din 12 martie 2021, Nicolai Boicenco, a fost informat că pretențiile înaintate sunt în afara cadrului legal, motiv din care nu pot fi soluționate pozitiv. Totodată, a indicat reclamantul că, în scrisoare se face trimitere la argumente deja depășite, care și-au pierdut actualitatea și anume: raportul de evaluare psihologică din 26 septembrie 2019, acțiunile autorității locale, Primăria com. Calfa, r. Anenii Noi, care a întreprins măsuri de protecție a intereselor copilului XXXXX - acțiuni deja anulate în justiție și neîntemeiate precum refuzul de a elibera Avizul nr. 10/14 din 18 decembrie 2020, deoarece conține date cu caracter personal, sau Nicolai Boicenco este unicul părinte al copilului minor, iar avocatul este operator de date cu caracter personal.

Iar cu referire la solicitarea părintelui de a fi informat cu privire la orice proceduri inițiate în privința copilului minor, Direcția municipală pentru Protecția Drepturilor Copiilor, s-a expus că, cerința contravine legislației în vigoare, însă care anume nu indică. Astfel, cu referire la prevederile art. 31, art. 141 alin. (1), art. 189 alin. (1), art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, art. 51 din Codul Familiei, art. 4 alin. (1), art.16, art. 21 alin. (1), art. 30 a Legii nr.338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, art. 3, art. 5, art. 8, art. 10 alin (4) al Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, reclamantul a comunicat, că este unicul părinte a minorei XXXXX după decesul mamei Svetlana Boicenco, are о tutelă valabilă asupra minorei XXXXX, instituită prin dispoziția nr.106 din 29 iulie 2019 a Primarului com.

Calfa, r. Anenii Noi, nu este decăzut din drepturile părintești - printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, a întreprins măsurile legitime pentru luarea de la străini și înapoierea copilului, și a solicitat asistența și ajutorul autorităților tutelare teritoriale și locale în reîntregirea familiei cu înapoierea copilului. Iar dispoziția nr.1371-d din 28 decembrie 2020 contrar prevederilor legale nu face referire la careva prevederi concrete a unui plan individual de asistență, care urma a fi respectat și nici nu indică expres termenul pentru care a fost aplicat plasamentul copilului minor. Or, XXXXX nu se încadrează în situațiile prevăzute de Legea nr.140 din 14 iunie 2013 pentru copil aflat în situație de risc, se află în familia unor rude a mamei sale, care refuză înapoierea copilului, împiedică comunicarea părintelui cu copilul, aplică violența psihologică față de copil în vederea intensificării răcirii relațiilor copilului cu părintele.

Totodată, consideră reclamantul, că prin plasamentul copilului în altă familie, autoritatea tutelară de fapt a dispus luarea copilului de la părinte, fără a întreprinde în prealabil careva acțiuni eficiente privind înapoierea lui. Iar luând în considerație lipsa comunicării cu copilul de mai mult de 1 an și jumate și tăinuirea lui de persoane ostile părintelui, autoritatea tutelară de fapt facilitează situația de înstrăinare a copilului de la părinte. La fel, a remarcat reclamantul faptul, că rudele în custodia cărora se află copilul sunt în relații ostile cu părintele Nicolai Boicenco, aceste sentimente ostile fiind impuse copilului, exploatând în acest mod copilul în interes material (pretinderea la administrarea patrimoniului copilului și succesiunii).

Or, copilul, sub pretextul că are 10 ani împliniți și opinia sa este obligatorie, opinie care este impusă copilului de maturi, este utilizat împotriva părintelui de rudele respective, în concurs și cu susținerea financiară a altor persoane, în opoziția procesuală în niște procese judiciare, de bază fiind un proces judiciar de restituire a proprietăților de familie inițiat de Nicolai Boicenco, scopul căruia este de a întoarce copilului casa părintească de care au fost deposedați părinții (imobile de valoare din or. XXXXX) și care încă este în examinare. Sau opinia copilului urmează a fi consultată în alte cazuri, precum când ambii părinți - sunt în viață și în divorț. A susținut reclamantul, că autoritatea tutelară locală Primăria or.

Codru, a încălcat prevederile art. 11 alin. (3) a Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția socială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți la prelungirea plasamentului copilul pentru 45 zile în familia Liliei Sîrbu prin dispoziția nr. 46 din 07 decembrie 2020, după expirarea termenului de 72 de ore stabilit anterior prin dispoziția nr. 45 din 03 decembrie 2020, sau acesta fiind un termen de decădere се а expirat la 06 decembrie 2020, nicidecum nu putea fi prezumat prelungit la 07 decembrie 2020, dispoziții ce sunt contestate în instanța de judecată la moment, și sunt puse la baza. Totodată, reclamantul consideră că, invocarea în avizul nr. 664 din 10 decembrie 2020 de către Primăria or.

Codru, în susținerea opiniei sale a hotărârii din 04 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (dosarul nr. 3-4867/2019), cât și a hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (dosarul nr. 2-16842/2019) este inadmisibilă, în condițiile în care acestea nu sunt definitive și irevocabile, și se cunoaște cu certitudine faptul că acestea sunt contestate la Curtea de Apel Chișinău. De asemenea, a menționat reclamantul că opinia sa, a părintelui nu a fost examinată sub nici un aspect de către reprezentanții Direcției municipale pentru Protecția Drepturilor Copiilor Chișinău, iar toate acțiunile descrise a fi efectuate de către reprezentanții Primăriei or.

Codru în avizul nr. 664 din 10 decembrie 2020 și răspunsul nr. B-456/21 din 12 martie 2021 și-au pierdut actualitatea și nu mai sunt valabile la moment, fiind efectuate în timpul examinării cauzei privind anularea dispozițiilor nr. 92 din 28 iunie 2019 și nr. 110 din 06 august 2019 cu privire la instituirea în calitate de tutore a minorei a lui Alexandru Costețchi, în perioada 2019- 2020, astfel, fiind cert faptul că propunerea privind instituirea plasamentului planificat al minorei XXXXX, în familia Liliei Sîrbu, constituie о încercare de a evita executarea deciziei din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nr. 3a- 82/20 și deciziei din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, reclamantul consideră că, prin cerințele formulate revendică încălcarea prin activitatea administrativă a dreptului vătămat și anume a dreptului prevăzut de art. 60 din Codul Familiei: ,,dreptul privind educația și instruirea copilului” și a dreptului prevăzut de art. 63 din Codul Familiei: „domiciliul copilului minor”, existând un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în relațiile familiale dintre Nicolai Boicenco, care nu își poate exercita drepturile părintești și copilul acestuia XXXXX, care este lipsită de îngrijire părintească. A solicitat anularea dispoziției nr.1371-d din 28 decembrie 2020 ,,Cu privire la plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă al copilului”, și a refuzului nr.B-456/21 din 12 martie 2021, precum și obligarea întreprinderii măsurilor legale, urgente și necesare privind înapoierea copilului minor către părintele, Nicolai Boicenco.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea. S-a anulat dispoziția Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău nr.1371-d din 28 decembrie 2020 ,,Cu privire la plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă al copilului XXXXX, născută la XXXXX”, și decizia la cererea prealabilă nr.B-456/21 din 12 martie 2021. S-a obligat Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău să întreprindă măsurile legale pentru înapoierea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX părintelui Boicenco Nicolai. La data de 14 decembrie 2021, conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Lilia Sîrbu a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 19 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d.

85-86, 107-115, Vol. II). Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii pretenției cu privire la obligarea Direcției municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău să întreprindă măsurile legale pentru înapoierea copilului minor XXXXX părintelui Boicenco Nicolai, și în această parte s-a emis o decizie nouă cu privire la respingerea pretenției date, ca neîntemeiate. În rest hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a menținut. La data de 23 iunie 2023, Lilia Sîrbu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată a menționat că își rezervă dreptul de a depune recursul motivat după ce va face cunoștință cu decizia motivată (f.d.218-219, Vol. II). La data de 26 iunie 2023, Nicolai Boicenco, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Totodată a menționat că motivarea suplimentară va fi prezentată după primirea deciziei Curții de Apel Chișinău motivată și redactată integral (f.d.222, Vol. II). La data de 28 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs depusă de Lilia Sîrbu și Nicolae Boicenco, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.230-231, 232-233, 234, Vol. II).

Referințe nu au fost depuse. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestora, din următoarele motive.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2). În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 iunie 2023. Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa XXXXX și XXXXX care de altfel a fost indicată personal de către avocații Igor Dorfman și Roman Scripnic în mandate, rezultă că, la 22 iunie 2023, ora 15:10, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa avocaților Igor Dorfman și Roman Scripnic pentru notificare dispozitivul deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

216, Vol. II). La data de 23 iunie 2023, Lilia Sîrbu, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.218-219, Vol. II). La data de 26 iunie 2023, Nicolai Boicenco, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.222, Vol. II). Tot din materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la 03 octombrie 2023, ora 16:32, prin intermediul poștei electronice Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa avocaților Igor Dorfman și Roman Scripnic pentru notificare decizia motivată din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

224, Vol. II), iar la data de 03 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal recurenților Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco (f.d.223, Vol. II), însă de la Lilia Sîrbu lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia, iar de la Nicolai Boicenco corespondența fiind returnată cu mențiunea „nereclamat” (f.d.225, Vol. II). Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114. În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Sub acest aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, recepționarea atât a dispozitivului deciziei cât și a deciziei motivate din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău de către avocații Igor Dorfman și Roman Scripnic, înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act avocaților recurenților.

Mai mult, pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel comunicarea cu avocații s-a realizat prin intermediul poștei electronice XXXXX și XXXXX, iar ultimii obiecții nu au avut. Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării deciziei motivate – 04 octombrie 2023 și a expirat la data de 02 noiembrie 2023 (zi de joi), inclusiv.

Distinct acestor circumstanțe avocații Igor Dorfman și Roman Scripnic nu au depus cerere de recurs motivată în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel prin poșta electronică la 03 octombrie 2023. Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei motivate din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Igor Dorfman în interesele Liliei Sîrbu și avocatul Roman Scripnic în interesele lui Nicolai Boicenco, au dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea actului judecătoresc, iar Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco, fiind cei interesați de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La caz, culpa că, avocatul Igor Dorfman în interesele Liliei Sîrbu și avocatul Roman Scripnic în interesele lui Nicolai Boicenco nu au depus motivarea recursului se datorează recurenților care nu au întreprins suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale. În această privință, Completul de judecată notează că în conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ raportate la art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părți. Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurenților.

Or, aceștia trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe, declararea recursurilor depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco ca fiind inadmisibile este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco. În conformitate cu art. 230, art. 245, art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție di s p u n e : Recursurile depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi