3ra-1179/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1179/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-1179/23

2-21050253-01-3ra-28112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai

Boicenco,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nicolai Boicenco împotriva Direcției municipale pentru Protecția

Drepturilor Copiilor, terț Lilia Sîrbu, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat în parte hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 02 aprilie 2021, Nicolai Boicenco s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Direcției

municipale pentru Protecția Drepturilor Copiilor, terț Lilia Sîrbu, cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este tatăl biologic, reprezentantul

legal și unicul întreținător al copilului minor, XXXXX, a.n. XXXXX. Totodată prin

dispoziția nr. 106 din 29 iulie 2019 a Primăriei com. Calfa, r. Anenii Noi, pe numele

lui Nicolai Boicenco, s-a dispus instituirea tutelei asupra copilului său minor, act

valabil până la moment.

Astfel, a reținut că, prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii

Noi nr. 3-84/19 și decizia din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nr. 3a-

82/20, fiind executorie din momentul pronunțării s-a decis anularea dispoziției nr.

110 din 06 august 2019 de instituire a tutelei pe numele lui Alexandru Costețchi,

asupra copilului minor XXXXX, instituită după decesul mamei ultimei, Svetlana

Boicenco, anulând consecințele juridice din data emiterii. Iar prin decizia din 24

martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza 3ra-293/21 recursul depus de

Alexandru Costețchi, a fost declarat inadmisibil.

Prin urmare, reclamantul a subliniat faptul, că în baza hotărârii din 07

septembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-927/19, s-a dispus stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX cu tatăl său, Nicolai Boicenco, după decesul

mamei, Svetlana Boicenco. Însă, prin scrisoarea Primăriei or. Codru, nr. 64 din 28

ianuarie 2021, recepționată de Nicolai Boicenco, la data de 15 februarie 2021, i-a

fost expediată spre cunoștință dispoziția Direcției Municipale pentru Protecția

Drepturilor Copilului Chișinău nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 „Cu privire la

plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă al copilului XXXXX, născută la

XXXXX”.

Totodată, a comunicat că, la data de 15 februarie 2021, a fost recepționată

scrisoarea Primăriei or. Codru, nr. B-16/21, B-29/21 din 28 ianuarie 2021 la care

atașat au fost expediate: decizia Comisiei pentru protecția copilului aflat în

dificultate de pe lângă Primăria or. Codru din 10 decembrie 2020 și Avizul nr. 664

din 10 decembrie 2020, cu privire la plasamentul planificat al copilului XXXXX,

înaintat către Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului. Iar din actele

anexate, Nicolai Boicenco, a constatat că prin dispoziția nr. 1371-d din 28 decembrie

2020, în temeiul Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor

aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, în baza Avizului nr. 664 din

10 decembrie 2020 al Autoritătii tutelare locale Codru, mun. Chișinău și în baza

Avizului nr.10/14 din 18 decembrie 2020 al Comisiei municipale pentru protectia

copilului aflat în dificultate, a fost dispus a plasa copilul XXXXX, născut la

XXXXX, în serviciul de tutelă/curatelă, în familia Lilia Sîrbu, domiciliată în mun.

XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX nr.XXXXX, ap.XXXXX, cu viza de reședință

în r. XXXXX, s. XXXXX.

De asemenea, prin actul menționat s-a dispus a numi tutore al copilului minor,

pe Lilia Sîrbu, mătușa pe linie maternă, cu stabilirea și achitarea acesteia a

indemnizației unice, lunare și zilnice de stat, conform legislației în vigoare.

Astfel, a invocat reclamantul, că dispoziția nr. 1371-d din 28 decembrie 2020,

cât și materialele în baza cărora dispoziția a fost emisă, sunt neîntemeiate și emise

prin derogare de la rigorilor legislației în vigoare. Motiv din care, Nicolai Boicenco,

în scopul soluționării pe cale extrajudiciară a litigiului la data de 03 martie 2021, a

depus cererea prealabilă nr. B-456/21 prin care a solicitat:

- suspendarea executării dispoziției nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 a

Direcției Municipale pentru Protectia Drepturilor Copilului Chișinău, până la

finalizarea procedurii prealabile, din considerentul că acestea trezesc suspiciuni

privind legalitatea, iar în toată această perioadă există un pericol iminent de

producere a unor prejudicii ireparabile în relațiile familiale dintre Boicenco Nicolai,

care nu își poate exercita drepturile părintești și copilul acestuia XXXXX, care este

lipsită de îngrijirea părintească;

- anularea dispoziției nr. 1371-d din 28 decembrie 2020 a Direcției Municipale

pentru Protectia Drepturilor Copilului Chișinău;

- eliberarea copiei Avizului nr.10/14 din 18 decembrie 2020 al Comisiei

municipale pentru protecția copilului aflat în dificultate;

- informarea despre orice proceduri inițiate în privința copilului XXXXX,

pentru trecut, prezent și pentru viitor, cu solicitarea expunerii opiniei lui înainte de

adoptarea oricăror decizii;

- remiterea copiei materialelor, care au stat la baza emiterii dispozitiei nr.

1371-d din 28 decembrie 2020 a Directiei Municipale pentru Protectia Drepturilor

Copilului Chișinău;

- întreprinderea măsurilor legale și urgente privind înapoierea copilului minor

XXXXX către părintele Nicolai Boicenco.

La care, prin răspunsul nr. B-456/21 din 12 martie 2021, Nicolai Boicenco, a

fost informat că pretențiile înaintate sunt în afara cadrului legal, motiv din care nu

pot fi soluționate pozitiv.

Totodată, a indicat reclamantul că, în scrisoare se face trimitere la argumente

deja depășite, care și-au pierdut actualitatea și anume: raportul de evaluare

psihologică din 26 septembrie 2019, acțiunile autorității locale, Primăria com. Calfa,

r. Anenii Noi, care a întreprins măsuri de protecție a intereselor copilului XXXXX -

acțiuni deja anulate în justiție și neîntemeiate precum refuzul de a elibera Avizul nr.

10/14 din 18 decembrie 2020, deoarece conține date cu caracter personal, sau Nicolai

Boicenco este unicul părinte al copilului minor, iar avocatul este operator de date cu

caracter personal. Iar cu referire la solicitarea părintelui de a fi informat cu privire la

orice proceduri inițiate în privința copilului minor, Direcția municipală pentru

Protecția Drepturilor Copiilor, s-a expus că, cerința contravine legislației în vigoare,

însă care anume nu indică.

Astfel, cu referire la prevederile art. 31, art. 141 alin. (1), art. 189 alin. (1), art.

206 alin. (1) din Codul administrativ, art. 51 din Codul Familiei, art. 4 alin. (1),

art.16, art. 21 alin. (1), art. 30 a Legii nr.338 din 15 decembrie 1994 privind

drepturile copilului, art. 3, art. 5, art. 8, art. 10 alin (4) al Legii nr. 140 din 14 iunie

2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați

de părinți, reclamantul a comunicat, că este unicul părinte a minorei XXXXX după

decesul mamei Svetlana Boicenco, are о tutelă valabilă asupra minorei XXXXX,

instituită prin dispoziția nr.106 din 29 iulie 2019 a Primarului com. Calfa, r. Anenii

Noi, nu este decăzut din drepturile părintești - printr-o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă, a întreprins măsurile legitime pentru luarea de la străini și

înapoierea copilului, și a solicitat asistența și ajutorul autorităților tutelare teritoriale

și locale în reîntregirea familiei cu înapoierea copilului. Iar dispoziția nr.1371-d din

28 decembrie 2020 contrar prevederilor legale nu face referire la careva prevederi

concrete a unui plan individual de asistență, care urma a fi respectat și nici nu indică

expres termenul pentru care a fost aplicat plasamentul copilului minor. Or, XXXXX

nu se încadrează în situațiile prevăzute de Legea nr.140 din 14 iunie 2013 pentru

copil aflat în situație de risc, se află în familia unor rude a mamei sale, care refuză

înapoierea copilului, împiedică comunicarea părintelui cu copilul, aplică violența

psihologică față de copil în vederea intensificării răcirii relațiilor copilului cu

părintele.

Totodată, consideră reclamantul, că prin plasamentul copilului în altă familie,

autoritatea tutelară de fapt a dispus luarea copilului de la părinte, fără a întreprinde

în prealabil careva acțiuni eficiente privind înapoierea lui. Iar luând în considerație

lipsa comunicării cu copilul de mai mult de 1 an și jumate și tăinuirea lui de persoane

ostile părintelui, autoritatea tutelară de fapt facilitează situația de înstrăinare a

copilului de la părinte.

La fel, a remarcat reclamantul faptul, că rudele în custodia cărora se află

copilul sunt în relații ostile cu părintele Nicolai Boicenco, aceste sentimente ostile

fiind impuse copilului, exploatând în acest mod copilul în interes material

(pretinderea la administrarea patrimoniului copilului și succesiunii). Or, copilul, sub

pretextul că are 10 ani împliniți și opinia sa este obligatorie, opinie care este impusă

copilului de maturi, este utilizat împotriva părintelui de rudele respective, în concurs

și cu susținerea financiară a altor persoane, în opoziția procesuală în niște procese

judiciare, de bază fiind un proces judiciar de restituire a proprietăților de familie

inițiat de Nicolai Boicenco, scopul căruia este de a întoarce copilului casa

părintească de care au fost deposedați părinții (imobile de valoare din or. XXXXX)

și care încă este în examinare. Sau opinia copilului urmează a fi consultată în alte

cazuri, precum când ambii părinți - sunt în viață și în divorț.

A susținut reclamantul, că autoritatea tutelară locală Primăria or. Codru, a

încălcat prevederile art. 11 alin. (3) a Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind

protecția socială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți la

prelungirea plasamentului copilul pentru 45 zile în familia Liliei Sîrbu prin

dispoziția nr. 46 din 07 decembrie 2020, după expirarea termenului de 72 de ore

stabilit anterior prin dispoziția nr. 45 din 03 decembrie 2020, sau acesta fiind un

termen de decădere се а expirat la 06 decembrie 2020, nicidecum nu putea fi

prezumat prelungit la 07 decembrie 2020, dispoziții ce sunt contestate în instanța de

judecată la moment, și sunt puse la baza.

Totodată, reclamantul consideră că, invocarea în avizul nr. 664 din 10

decembrie 2020 de către Primăria or. Codru, în susținerea opiniei sale a hotărârii din

04 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (dosarul nr. 3-4867/2019), cât

și a hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (dosarul

nr. 2-16842/2019) este inadmisibilă, în condițiile în care acestea nu sunt definitive

și irevocabile, și se cunoaște cu certitudine faptul că acestea sunt contestate la Curtea

de Apel Chișinău.

De asemenea, a menționat reclamantul că opinia sa, a părintelui nu a fost

examinată sub nici un aspect de către reprezentanții Direcției municipale pentru

Protecția Drepturilor Copiilor Chișinău, iar toate acțiunile descrise a fi efectuate de

către reprezentanții Primăriei or. Codru în avizul nr. 664 din 10 decembrie 2020 și

răspunsul nr. B-456/21 din 12 martie 2021 și-au pierdut actualitatea și nu mai sunt

valabile la moment, fiind efectuate în timpul examinării cauzei privind anularea

dispozițiilor nr. 92 din 28 iunie 2019 și nr. 110 din 06 august 2019 cu privire la

instituirea în calitate de tutore a minorei a lui Alexandru Costețchi, în perioada 2019-

2020, astfel, fiind cert faptul că propunerea privind instituirea plasamentului

planificat al minorei XXXXX, în familia Liliei Sîrbu, constituie о încercare de a

evita executarea deciziei din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nr. 3a-

82/20 și deciziei din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, reclamantul consideră că, prin cerințele formulate revendică încălcarea

prin activitatea administrativă a dreptului vătămat și anume a dreptului prevăzut de

art. 60 din Codul Familiei: ,,dreptul privind educația și instruirea copilului” și a

dreptului prevăzut de art. 63 din Codul Familiei: „domiciliul copilului minor”,

existând un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în relațiile

familiale dintre Nicolai Boicenco, care nu își poate exercita drepturile părintești și

copilul acestuia XXXXX, care este lipsită de îngrijire părintească.

A solicitat anularea dispoziției nr.1371-d din 28 decembrie 2020 ,,Cu privire

la plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă al copilului”, și a refuzului nr.B-456/21

din 12 martie 2021, precum și obligarea întreprinderii măsurilor legale, urgente și

necesare privind înapoierea copilului minor către părintele, Nicolai Boicenco.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost admisă acțiunea. S-a anulat dispoziția Direcției Municipale pentru Protecția

Drepturilor Copilului mun. Chișinău nr.1371-d din 28 decembrie 2020 ,,Cu privire

la plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă al copilului XXXXX, născută la

XXXXX”, și decizia la cererea prealabilă nr.B-456/21 din 12 martie 2021. S-a

obligat Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău să

întreprindă măsurile legale pentru înapoierea copilului minor XXXXX, născută la

XXXXX părintelui Boicenco Nicolai.

La data de 14 decembrie 2021, conform art.232 alin.(1) din Codul

administrativ, Lilia Sîrbu a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 19

aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d. 85-86, 107-115, Vol. II).

Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea

din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii

pretenției cu privire la obligarea Direcției municipale pentru Protecția Drepturilor

Copilului mun. Chișinău să întreprindă măsurile legale pentru înapoierea copilului

minor XXXXX părintelui Boicenco Nicolai, și în această parte s-a emis o decizie

nouă cu privire la respingerea pretenției date, ca neîntemeiate. În rest hotărârea din

03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a menținut.

La data de 23 iunie 2023, Lilia Sîrbu, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Totodată a menționat că își

rezervă dreptul de a depune recursul motivat după ce va face cunoștință cu decizia

motivată (f.d.218-219, Vol. II).

La data de 26 iunie 2023, Nicolai Boicenco, a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Totodată a menționat

că motivarea suplimentară va fi prezentată după primirea deciziei Curții de Apel

Chișinău motivată și redactată integral (f.d.222, Vol. II).

La data de 28 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia

cererii de recurs depusă de Lilia Sîrbu și Nicolae Boicenco, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.230-231, 232-233, 234, Vol. II).

Referințe nu au fost depuse.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai

Boicenco, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestora, din următoarele motive.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 21 iunie 2023.

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa XXXXX și XXXXX

care de altfel a fost indicată personal de către avocații Igor Dorfman și Roman

Scripnic în mandate, rezultă că, la 22 iunie 2023, ora 15:10, Curtea de Apel Chișinău

a expediat în adresa avocaților Igor Dorfman și Roman Scripnic pentru notificare

dispozitivul deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 216, Vol. II).

La data de 23 iunie 2023, Lilia Sîrbu, a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.218-219, Vol. II).

La data de 26 iunie 2023, Nicolai Boicenco, a depus la Curtea de Apel

Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.222, Vol. II).

Tot din materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că la 03 octombrie 2023, ora 16:32, prin intermediul poștei electronice Curtea

de Apel Chișinău a expediat în adresa avocaților Igor Dorfman și Roman Scripnic

pentru notificare decizia motivată din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

224, Vol. II), iar la data de 03 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal

recurenților Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco (f.d.223, Vol. II), însă de la Lilia Sîrbu

lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia, iar de la Nicolai Boicenco

corespondența fiind returnată cu mențiunea „nereclamat” (f.d.225, Vol. II).

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția

autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d)

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.

Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic,

cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității

publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost

indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Sub acest aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează

că, recepționarea atât a dispozitivului deciziei cât și a deciziei motivate din 21 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău de către avocații Igor Dorfman și Roman Scripnic,

înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act avocaților recurenților. Mai mult,

pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel comunicarea cu avocații s-a realizat

prin intermediul poștei electronice XXXXX și XXXXX, iar ultimii obiecții nu au

avut.

Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru

valorificarea dreptului de a depune motivarea recursului și-a început curgerea din

ziua imediat următoare datei notificării deciziei motivate – 04 octombrie 2023 și a

expirat la data de 02 noiembrie 2023 (zi de joi), inclusiv.

Distinct acestor circumstanțe avocații Igor Dorfman și Roman Scripnic nu au

depus cerere de recurs motivată în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel prin poșta electronică la 03 octombrie 2023.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei

motivate din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Igor Dorfman în

interesele Liliei Sîrbu și avocatul Roman Scripnic în interesele lui Nicolai Boicenco,

au dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și

a depune motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că,

rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea

actului judecătoresc, iar Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco, fiind cei interesați de

soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuiau să întreprindă toate măsurile

necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului motivat în

conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în caz contrar intervenind

uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului

inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La caz, culpa că, avocatul Igor Dorfman în interesele Liliei Sîrbu și avocatul

Roman Scripnic în interesele lui Nicolai Boicenco nu au depus motivarea recursului

se datorează recurenților care nu au întreprins suficiente măsuri, după cum sugerează

și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini

actul de procedură în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile

sale procedurale.

În această privință, Completul de judecată notează că în conformitate cu

prevederile art. 195 din Codul administrativ raportate la art. 75 alin. (4) din Codul

de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care

ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei

părți.

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere

a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și

indiferent al recurenților. Or, aceștia trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația

părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursurilor depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai

Boicenco ca fiind inadmisibile este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către Lilia Sîrbu și Nicolai

Boicenco.

În conformitate cu art. 230, art. 245, art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

di s p u n e :

Recursurile depuse de Lilia Sîrbu și Nicolai Boicenco se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi