3r-37/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea apelului
3r-37/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3r-37/22
2-21020721-01-3r-01022022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)
DECIZIE
2 martie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând recursul depus de Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx,
reprezentată de avocatul Igor Dorfman,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Nicolae Boicenco împotriva Primarului orașului Codru, persoană terță Lilia Sîrbu
cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost declarat inadmisibil apelul depus de Lilia Sîrbu în interesele copilului minor
xxxxx și apelul depus de Primarul orașului Codru, împotriva hotărârii din 9 iulie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelanții nu au depus în
termen motivarea cererilor de apel,
c o n s t a t ă :
La 9 februarie 2021 Nicolae Boicenco a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului orașului Codru, persoană terță Lilia Sîrbu cu privire la
contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
Prin hotărârea din 9 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au fost
anulate actele administrative individuale defavorabile – dispoziția Primarului or.
Codru nr. 45 din 3 decembrie 2020, dispoziția Primarului or. Codru nr. 46 din 7
decembrie 2020 și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul Primarului or.
Codru nr. 4/21 din 25 ianuarie 2021, fiind obligat Primarul or. Codru să întreprindă
măsuri legale în vederea înapoierii copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, către
părintele Boicenco Nicolai.
La 4 august 2021 Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx a depus apel
împotriva hotărârii din 9 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 9 august 2021 Primarul orașului Codru a depus apel împotriva hotărârii din
9 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
1
Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx și apelul
depus de Primarul orașului Codru, împotriva hotărârii din 9 iulie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelanții nu au depus în termen motivarea
cererilor de apel.
La 10 ianuarie 2022 Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx,
reprezentată de avocatul Igor Dorfman, a depus recurs împotriva încheierii din 14
decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată
a normelor de drept procedural.
Astfel, a menționat că nu a recepționat hotărârea motivată și nu a avut
posibilitatea de a depune apelul motivat, fapt ce a lipsit recurenta de posibilitatea de
ași reprezenta interesele în instanța de judecată și de ași apăra drepturile lezate.
A solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 14 decembrie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru
examinarea cererii de apel.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 14 decembrie
2021, fiind notificată reprezentantului recurentei - avocatul Igor Dorfman la data de
23 decembrie 2021, conform extrasului din poșta electronică (f.d.60, Vol. II), iar
recurentei Lilia Sîrbu în data de 5 ianuarie 2022, conform avizului de recepție a
scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.62, Vol. II). Astfel, recursul depus la 10
ianuarie 2022, este în termen.
La 1 februarie 2022 în adresa intimaților a fost expediată pentru cunoștință
copia cererii de recurs, însă aceștia nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 14
decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx,
împotriva hotărârii din 9 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv
că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ.
2
Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune
la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios
administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile
Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
În baza art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii termenului este
determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,
inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului
sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
În corespundere cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul
de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de
ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor
juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ constată că la 9 iulie 2021 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care au fost anulate actele administrative
individuale defavorabile – dispoziția Primarului or. Codru nr. 45 din 3 decembrie
2020, dispoziția Primarului or. Codru nr. 46 din 7 decembrie 2020 și decizia adoptată
în procedura prealabilă – refuzul Primarului or. Codru nr. 4/21 din 25 ianuarie 2021,
fiind obligat Primarul or. Codru să întreprindă măsuri legale în vederea înapoierii
copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, către părintele Boicenco Nicolai.
Actele cauzei atestă și faptul că la data de 4 august 2021, Lilia Sîrbu în
interesele copilului minor xxxxx a depus apel împotriva hotărârii din 9 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte
de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile
se notifică participanților la proces conform art.96–114.
Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă
cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este
suficient avizul de recepție.
3
În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 9 iulie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată Liliei Sîrbu în data de
5 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate
anexat la dosar (f.d.52).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în data
de 4 noiembrie 2021, pe când apelanta în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ nu a depus motivarea cererii de apel, din care considerente instanța de
apel prin încheierea din 14 decembrie 2021, întemeiat a declarat apelul ca fiind
inadmisibil.
Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel
examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași
articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2).
La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile
art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de
apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.
În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană,
din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la
cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit
se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15
zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă
faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții
de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform
art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și motivelor
întemeiate, pe când în prezenta cauză, deși motivarea apelului a fost prezentată la
cererea de recurs, nu s-a solicitat repunerea în termen a acesteia și nu au fost aduse
probe pertinente și concludente ce ar demonstra cu certitudine imposibilitatea
exercitării dreptului de depunere a motivării apelului în termen și respectiv,
ilegalitatea încheierii contestate.
Or, nu poate constitui temei de admitere a recursului și anulare a încheierii
contestate argumentul invocat în recurs cu referire la faptul nerecepționării hotărârii
motivate, întrucât actele cauzei denotă contrariul, fiind cert stabilit că hotărârea din
9 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată Liliei Sîrbu în
data de 5 octombrie 2021, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii
recomandate.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu
diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții
la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
4
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac.
În această ordine, completul specializat în cauze de contencios administrativ
reține că apelanta-recurentă, fiind interesată de soluționarea prezentului litigiu în
ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de
acces la instanță prin prezentarea motivată a apelului conform prevederilor art. 232
alin. (2) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost ignorant cu desăvârșire.
În speță, s-a constatat că apelanta, Lilia Sîrbu nu și-a exercitat dreptul de a
prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii
motivate, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de
a declara apelul inadmisibil.
Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la
declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Lilia Sîrbu nu a prezentat
motivarea apelului în termenul stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile
procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, și anume de a
declara apelul inadmisibil.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu
constituie temei de anulare a încheierii recurate.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca principiul
securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului
îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a
relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În
această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice
impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta
Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra
Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o
restricție ce guvernează accesul la justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
și a menține încheierea contestată în partea declarării inadmisibile a apelului depus
de Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx, împotriva hotărârii din 9 iulie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
5
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Lilia Sîrbu în interesele copilului minor xxxxx,
reprezentată de avocatul Igor Dorfman.
Se menține încheierea din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în
partea declarării inadmisibile a apelului depus de Lilia Sîrbu în interesele copilului
minor xxxxx, împotriva hotărârii din 9 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Nicolae Boicenco împotriva Primarului orașului Codru, persoană terță
Lilia Sîrbu cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
6