3ra-1106/23 — cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1106/23 — cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Boicenco

Nicolai, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Boicenco Nicolai împotriva Primăriei or. Codru, persoană terță Sîrbu Lilia cu

privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1106/23

nr. PIGD 2-19204658-01-3ra-16112023)

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din

Codul administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

02 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către Boicenco Nicolai, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Primarului or. Codru, persoană terță Lilia

Sîrbu cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

interimar al or. Codru nr. B-885/2019 din 30 octombrie 2019, la solicitarea sa

către autoritatea tutelară locală de intervenție în apărarea drepturilor sale de

părinte, a fost informat despre emiterea dispoziției nr.45 din 15 octombrie 2019,

prin care s-a dispus plasarea copilului xxxxx, în familia Liliei Sîrbu pentru 45

zile.

care a solicitat anularea ca ilegală a dispoziției nr.45 din 15 octombrie 2019

privind plasamentul de urgență a copilului xxxxx; întreprinderea măsurilor

necesare înapoierii copilului xxxxx de la persoanele care îl țin ilegal, către

părintele Boicenco Nicolai; informarea părintelui Boicenco Nicolai despre

orice proceduri inițiate în privința copilului xxxxx, pentru trecut, prezent,

pentru viitor și a-i solicita expunerea poziției lui înainte de adoptarea oricăror

decizii; remiterea petiționarului copia integrală a materialelor, care au stat la

baza emiterii dispoziției nr. 45 din 15 octombrie 2019; inițierea procedurii

disciplinare pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de către Primarul

interimar R. Cazacu, la emiterea dispoziției nr. 45 din 15 octombrie 2019,

precum și din oficiu prin autosesizare pe faptul altor încălcări, cu tragerea la

răspundere a persoanelor vinovate conform legii și remiterea materialelor

organelor de drept.

Boicenco Nicolai, refuzul în satisfacerea cerinței privind anularea dispoziției

nr.45 din 15 octombrie 2019, înregistrat sub nr. 364/19, invocând în acest sens

existența unor acte, care nu existau la momentul emiterii actului contestat, iar

în privința altor cerințe nu s-a expus.

- case de locuit cu teren aferent, de care a fost deposedat prin încheierea de alte

persoane a unor acte juridice, anulabile, cauza civilă cu privire la contestarea

actelor și restituirea proprietăților la moment se examinează în ordine de apel

1

de Curtea de Apel Chișinău. Acele locuințe au aparținut familiei sale, inclusiv

urmau să constituie obiect al transmisiunii către copilul său, xxxxx, ca unicul

său urmaș, iar după mai mulți ani de litigiu, Boicenco Nicolai a divorțat de

Boicenco Svetlana, dat fiind concursul împrejurărilor grele în care a ajuns

familia sa, ca urmare a exproprierii sale de proprietăți și afaceri, după divorț

copilul urmând să locuiască cu mama, iar comunicarea cu tatăl Boicenco

Nicolai nu a fost limitată. Totodată, el a continuat să acorde întreținere copilului

și soției direct prin fosta soție.

urma unei boli incurabile, iar copilul xxxxx a rămas la niște rude, la care a fost

lăsată de mamă, pe timpul bolii. După deces, Boicenco Nicolai s-a prezentat la

autoritatea tutelară din sat. Calfa, r-l Anenii Noi și s-a adresat cu solicitarea de

intervenție conform competențelor, pentru a-și lua copilul de la rudele fostei

soții să locuiască cu el, pentru reîntregirea familiei, însă, autoritatea tutelară nu

a întreprins măsurile legale, iar ulterior, tainic (fără acordul și înștiințarea

tatălui), a emis acte administrative, prin care a legitimat pe Costețchi Alexandru

să rețină copilul.

de la Costețchi Alexandru, dat fiind că el a refuzat înapoierea copilului

părintelui și a împiedicat comunicarea copilului cu părintele, prin adresarea la

organele statului, au eșuat. Ulterior, Costețchi Alexandru, fără a anunța

autoritatea tutelară, dar și din motivul contestării actelor administrative, prin

care a fost desemnat tutore al minorei, precum și pentru adresările insistente ale

lui Boicenco Nicolai la poliție, procuratură și autoritățile tutelare să-i fie

înapoiat copilul, a transportat copilul în mun. Chișinău, unde a închiriat un

apartament, iar în acel apartament a plasat copilul sub supravegherea unei rude

ale sale Lilia Sîrbu.

copilul, iar pentru că, Boicenco Nicolai a depus numeroase plângeri la organele

statului privind asistența în înapoierea copilului, în data de 15 octombrie 2019

a obținut dispoziția nr.45, contestată prin prezenta acțiune, prin care și-a

legitimat reținerea copilului.

comportă un interes financiar, or, după decesul mamei, reprezentantul legal va

urma să încaseze pensia de întreținere prin intermediul executorului

judecătoresc datorată de Boicenco Nicolai, precum și se va administra

patrimoniul copilului, care formează interesul rudelor ce rețin copilul, în special

moștenirea pe care urmează să o primească copilul în urma decesului mamei.

dispoziția nr.45 din 15 octombrie 2019 urmau să fie întrunite cumulativ mai

multe condiții, care să-i asigure legalitatea și anume autoritate tutelară, urma să

stabilească că, copilul xxxxx este un copil aflat în situație de risc și urmează a

fi luată la evidență, urmând totodată să stabilească că, copilul este în pericol

iminent, fiind prezente la caz circumstanțe care indică în mod cert asupra

2

existenței elementelor constitutive ale unei infracțiuni contra vieții și/sau

sănătății copilului.

după ce a stabilit pericolul iminent, dispoziția privind plasamentul de urgență

al copilului, urmând a fi emisă doar în cazul luării copilului de la părinți, în

condițiile art. 10, alin. (1) al Legii privind protecția specială a copiilor aflați în

situație de risc și a copiilor separați de părinți. Boicenco Nicolai a susținut că,

autoritatea tutelară putea dispune plasamentul de urgență pe un termen de până

la 72 de ore, cu posibilitatea prelungirii termenului de plasament până la 45 de

zile.

contestat, nu rezultă întrunirea a niciunei condiții din cele stabilite de lege,

pentru plasarea de urgență a copilului în altă familie decât familia sa naturală

și separarea lui de părinte. Mai mult ca atât, nu există nici un temei de a stabili

că, copilul minor, xxxxx, este copil aflat în situație de risc, aceasta fiind creată

artificial de rudele care pretind la copil și în favoarea cărora a fost emis actul,

în acest sens fiind anexată ancheta socială de evaluare inițială, întocmită de

asistenții sociali de la Primăria or. Codru, potrivit căreia reclamantul dispune

de spațiu locativ cu condiții pentru copil.

copilului în custodia Liliei Sîrbu, or, pe întreaga perioadă a aflării copilului în

custodia Liliei Sîrbu și persoanelor subrogatorii, de la momentul decesului

mamei și până în prezent, copilul zilnic este influențat negativ împotriva tatălui,

îi este insuflată frica față de schimbarea ambianței și reintegrării sale în familia

naturală, în detrimentul familiei.

Judecătoria Anenii Noi a emis încheierea, prin care a interzis lui Costețchi

Alexandru imixtiunea în comunicarea copilului cu tatăl și influențarea lui în

detrimentul intereselor de familie, iar la data de 24 septembrie 2019,

Judecătoria Anenii Noi a suspendat dispoziția, prin care s-a instituit tutela

asupra copilului. Niciunul din aceste acte judecătorești de dispoziție nu au fost

executate de către Costețchi Alexandru în perioada valabilității lor, iar pentru a

evita răspunderea pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești, copilul a fost

transportat tainic, fără acordul părintelui și autorității tutelare, în mun.

Chișinău, unde a fost închiriat special în acest scop un apartament și plasat în

custodia Liliei Sîrbu.

plasamentul de urgență a copilului este ilegală și pasibilă a fi declarată nulă din

momentul emiterii, nefiind relevantă în cazul dat securitatea raporturilor

juridice și a drepturilor dobândite, deoarece se prejudiciază interesul public de

protecție a instituției familiei și relației copil-părinte.

nesatisfacerea cerințelor înaintate prin cererea prealabilă, ce țin de lipsa reacției

și a măsurilor concrete din partea autorității tutelare, conform procedurii legale,

3

de înapoiere a copilului, care nu se află în situație de risc, către părinte, refuzul

în furnizarea informației oficiale deținute și inițierea procedurilor cu privire la

copil, către părinte, ca reprezentant legal, încălcarea legislației privind accesul

la informație, refuzul de reacționare conform competențelor și de inițiere a

procedurii disciplinare în privința persoanei cu funcție de răspundere și anume

ași anume a primarului-interimar al or. Codru, R. Cazacu, pe faptul încălcării

atribuțiilor funcționale la emiterea unui act administrativ cu încălcarea

procedurii legale.

judecată acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului or. Codru,

persoană terță Lilia Sîrbu, prin care a solicitat constatarea nesoluționării în

termenul legal a cererii prealabile, depuse în data de 03 februarie 2020 către

Primarul or. Codru, anularea ca fiind ilegală, de la data emiterii dispoziției

Primarului or. Codru nr. 44 din 11 octombrie 2019 privind plasamentul de

urgență a copilului xxxxx, obligarea Primăriei or. Codru să întreprindă măsurile

necesare în vederea înapoierii copilului xxxxx de la persoanele care îl țin ilegal,

către părintele Boicenco Nicolai și obligarea Primarului or. Codru să informeze

părintele Boicenco Nicolai despre orice proceduri inițiate în privința copilului

xxxxx, pentru trecut, prezent, pentru viitor și a-i solicita expunerea poziției lui

înainte de adoptarea oricăror decizii.

28 ianuarie 2020, în cadrul ședinței de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani, de către Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, prin cererea

nr.61/04-60 din 28 ianuarie 2020, lui Boicenco Nicolai i-a fost adusă la

cunoștință dispoziția Primarului or. Codru nr.44 din 11 octombrie 2019 privind

plasamentul de urgență al copilului xxxxx, în familia Liliei Sîrbu, pentru 72

ore, necătând la faptul că, anterior Boicenco Nicolai a solicitat Primarului or.

Codru informarea despre orice act decizional ce urmează a fi adoptat în privința

fiicei sale și solicitarea poziției sale, această dispoziție fiind tăinuită de către

ultimul.

recepționată cererea prealabilă înaintată de Boicenco Nicolai, prin care s-a

solicitat anularea ca ilegală, de la data emiterii, dispoziției nr.44 din 11

octombrie 2019 privind plasamentul de urgență a copilului xxxxx,

întreprinderea măsurilor necesare înapoierii copilului xxxxx de la persoanele

care îl țin ilegal, către părintele Boicenco Nicolai, informarea părintelui

Boicenco Nicolai despre orice proceduri inițiate în privința copilului xxxxx,

pentru trecut, prezent, viitor și a-i solicita expunerea poziției lui înainte de

adoptarea oricăror decizii, remiterea petiționarului copia integrală a

materialelor care au stat la baza emiterii dispoziției nr.44 din 11 octombrie

2019, însă până la data depunerii prezentei acțiuni, un răspuns la cererea

prealabilă nu i-a fost comunicat.

decesul mamei Boicenco Svetlana și nefiind decăzut din drepturile părintești, a

4

întreprins măsurile legitime pentru luarea de la străini și înapoierea copilului,

solicitând asistența și ajutorul autorităților tutelare teritoriale și locale în

reîntregirea familiei. Fiica sa, xxxxx, nu se încadrează în situațiile prevăzute de

Legea nr.140 din 14 iunie 2013 pentru copilul aflat în situație de risc, aflându-

se în familia unor rude ale mamei sale, care refuză înapoierea copilului,

împiedică comunicarea părintelui cu copilul, aplică violența psihologică față de

copil în vederea intensificării răcirii relațiilor între copil și părinte.

copilul, sunt în relații ostile cu acesta, iar aceste sentimente ostile fiind impuse

copilului, exploatând în acest mod copilul în interes material.

ani este obligatorie și la caz este utilizat împotriva lui Boicenco Nicolai de

rudele respective, în concurs și cu susținerea financiară a altor persoane, în

opoziția procesuală unele procese judiciare, de bază fiind un proces judiciar de

restituire a proprietăților de familie inițiat de Boicenco Nicolai, scopul căruia

este de a întoarce copilului casa părintească de care au fost deposedați părinții

și care încă este în examinare.

a fost emisă în mod clandestin, cu încălcarea dispozițiilor legale privind

transparența decizională, cu toate că acesta a solicitat informarea despre orice

măsuri întreprinse în privința copilului, organul emitent chiar și la cererea

prealabilă manifestând parțialitate, nesoluționând-o în termenul legal,

operațiunile administrative întreprinse de emitent și însăși actul administrativ,

având un scop contrar pentru care acestea au fost reglementate.

Rîșcani s-au conexat într-un singur proces cauza de contencios administrativ

inițiată de Boicenco Nicolai împotriva Primarului or. Codru, persoană terță

Lilia Sîrbu cu privire la anularea dispoziției nr.44 din 11 octombrie 2019

privind plasamentul de urgență a copilului, la cauza de contencios administrativ

inițiată de Boicenco Nicolai împotriva Primarului or. Codru, persoană terță

Lilia Sîrbu cu privire la anularea dispoziției nr.45 din 15 octombrie 2019

privind plasamentul de urgență al copilului. (f.d.234, vol.1)

2022 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Boicenco Nicolai împotriva Primăriei or. Codru, persoană terță

Lilia Sîrbu cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil. (f.d. 114,120-130)

de 04 februarie 2022 de către Boicenco Nicolai, reprezentat de avocatul

Valentin Fediuc (f.d.116-119, vol. IV)

apelul declarat de Boicenco Nicolai împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 03 februarie 2022. (f.d.4,5-25,vol.V)

5

Nicolai și Svetlana Boicenco, s-a născut în data de xxxxx fiica – xxxxx. În data

de 26 iunie 2016, a fost înregistrat divorțul soților Boicenco Nicolai și Svetlana

Boicenco, fiind stabilit domiciliul copilului minor xxxxx cu mama, Boicenco

Svetlana.

Prin dispoziția Primăriei com. Calfa nr. 92 din 28 iunie 2019, asupra

copilului minor, a fost numit tutore Costețchii Alexandru. În data de 11 iulie

2019, Boicenco Svetlana a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces

(duplicat) eliberat la 19 decembrie 2019.

Prin dispoziția Primarului r-l Anenii Noi nr.106 din 29 iulie 2019, s-a

anulat tutela asupra copilului minor xxxxx, instituită la 28 iunie 2019, tutore al

copilului devenind tatăl biologic al minorei, Boicenco Nicolai.

La fel s-a constatat că în urma decesului Svetlanei Boicenco, a apărut

problema custodiei copilului xxxxx, care a rămas să locuiască în continuare cu

unchiul său, Costețchi Alexandru, deși potrivit dispoziției nr.106 din 29 iulie

2019, reprezentant legal era tatăl biologic Boicenco Nicolai.

Prin dispoziția Primăriei com. Calfa nr.110 din 06 august 2019, Costețchi

Alexandru a fost numit tutore al copilului minor xxxxx.

Prin dispoziția nr.120 din 05 septembrie 2019 cu privire la plasamentul de

urgență, s-a dispus plasarea în regim de urgență a copilului minor xxxxx, în

CPTR „Casa Concordia”, în vederea desfășurării evaluării psihologice pentru

o perioadă de 45 zile.

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 24 septembrie 2019 s-a

suspendat dispoziția Primăriei com. Calfa nr.110 din 06 august 2019 cu privire

la acordarea tutelei asupra copilului, până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești pe cauza civilă la acțiunea depusă de Boicenco Nicolai împotriva

Primarului com. Calfa, r-l Anenii Noi și a lui Costețchi Alexandru cu privire la

anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, instanța de apel a constatat că, în baza demersului Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din 02 octombrie 2019, cazul minorei

xxxxx, a fost examinat de către asistenții sociali care, au constatat că, copilul

nu are un reprezentant legal, refuzând categoric să locuiască împreună cu tatăl

său, Boicenco Nicolai, manifestându-și intenția să rămână cu mătușa sa – Sîrbu

Lilia.

Astfel, în baza procesului-verbal nr.1 din 11 octombrie 2019 s-a hotărât,

în calitate de măsură temporară, plasarea de urgență a copilului xxxxx, în

familia Liliei Sîrbu, pe o perioadă de 72 ore, cu prelungirea până la 45 zile,

fiind emise în acest sens dispoziția nr.44 din 11 octombrie 2019 privind

plasamentul de urgență al copilului xxxxx, în familia Liliei Sîrbu, pentru 72 ore

și ulterior, dispoziția nr.45 din 15 octombrie 2019 privind prelungirea

plasamentului de urgență al copilului xxxxx, în familia Liliei Sîrbu pentru 45

zile.

al copilului este fundamentat prin Convenția internațională cu privire la

6

drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993, iar implementarea lui reprezintă o obligație primordială pentru statele

membre care au ratificat-o.

internațională cu privire la drepturile copilului, art.3, art. 4, art. 7, art. 8, art.9,

alin. (1), lit. b), alin.(4), art. 10, alin. (1), art.11, alin.(1), art.16, art. 17, art.18,

alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994,

art.14, alin.(1) din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a

copiilor aflați în situații de risc și a copiilor separați de părinți, art. 51, alin.(1)

art. 52, alin.(1), art.53 alin.(1), art. 54, art.58, alin.(1), art. 60, art.62, alin.(1)

din Codul familiei, precum și art. 31, alin. (1) din Codul civil, Curtea de Apel

Chișinău a concluzionat că, acțiunea depusă de către Boicenco Nicolai este

neîntemeiată, deoarece minora xxxxx, după decesul mamei sale – Boicenco

Svetlana (11 iulie 2019), a dobândit statutul de copil rămas fără ocrotire

părintească, or, reprezentantul său legal (conform dispoziției nr.106 din 29 iulie

2019) – Boicenco Nicolai, nu era de găsit.

locuiască cu unchiul Costețchi Alexandru, necătând la faptul că, potrivit

dispoziției nr.106 din 29 iulie 2019, reprezentant legal era

reclamantul/apelantul Boicenco Nicolai.

ierarhic inferioare au concluzionat că, autoritatea tutelară, prin emiterea actelor

administrative contestate în prezenta cauză, a luat măsuri de protecție a

copilului minor, în situația în care acesta deține statut de copil rămas temporar

fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească. Astfel, au

conchis că dispoziția nr.44 din 11 octombrie 2019, prin care s-a dispus plasarea

de urgență a copilului xxxxx, în familia Liliei Sîrbu, pentru 72 ore, precum și

dispoziția nr.45 din 15 octombrie 2019 privind plasamentul de urgență a

copilului pentru 45 zile sunt legale, ne fiind stabilite careva temeiuri de anulare

a acestora.

administrativ atestă că, relația dintre tutore și minora xxxx este foarte bună,

bazată pe stimă și încredere, minora fiind în clasa a 6-a la Liceul „Litterarum”,

situat în or. Codru, plata pentru studii fiind asigurată de către tutorele Costețchii

Alexandru. Totodată, minora xxxx pe perioada studiilor, locuiește în or. xxxxx,

str. xxxxx, împreună cu mătușa sa, Lilia Sîrbu, într-un apartament cu două odăi,

condițiile de trai fiind adecvate normelor. Tot din materialele dosarului rezultă

că, Boicenco Nicolai, nu este angajat în câmpul muncii, a locuit în or. xxxxx,

str. xxxxxx, închiriind un apartament la bloc, însă din cauza acumulării

datoriilor la plata chiriei, contractul de locațiune a apartamentului nominalizat

a fost reziliat la data de 03 decembrie 2019.

efectuată de asistenții sociali din cadrul Primăriei or. Codru din 18 septembrie

2019, declarația minorei xxxxx din 19 septembrie 2019, declarația minorei

7

xxxxx din 11 octombrie 2019, a subliniat că, plasamentul de urgență, a fost

instituit ținându-se cont de necesitatea de a stabili o măsură temporară de

protecție de urgență, fiind luată în considerație relația tensionată dintre minora

xxxx și Boicenco Nicolai, precum și faptul că, minora a refuzat categoric să

locuiască împreună cu tatăl său, invocând că îi este frică de tatăl său, refuzând

să se vadă și să vorbească cu Boicenco Nicolai.

psihologice a copilului, realizată prin Raportul din 26 septembrie 2019,

întocmit de către psihologul din cadrul Centrului de Asistență și protecție a

victimelor și potențialelor victime a traficului de ființe umane, minora xxxxx a

indicat, că nu vrea categoric să locuiască cu tatăl său, deoarece acesta îi este

străin, menționând că, nu a locuit cu el niciodată și ea nu îl cunoaște. A mai

specificat minora, că tatăl său o impune să meargă să trăiască cu el, venind la

școală și vorbindu-i urât de față cu profesorii liceului și de colegi, declarând că

îi este frică și din acest motiv vrea să locuiască în familia unchiului, cu tatăl ar

putea să comunice, doar dacă acesta s-ar liniști și s-ar comporta adecvat.

că cu puțin timp până la emiterea dispoziției nr.44 din 11 octombrie 2019 și a

dispoziției nr.45 din 15 octombrie 2019 și anume în data de 30 septembrie 2019

de către Costețchii Alexandru, în calitate de tutore, în interesele copilului minor

xxxxx a fost înaintată cererea privind aplicarea măsurilor de protecție împotriva

agresorului Boicenco Nicolai, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18

noiembrie 2019 s-a admis cererea privind aplicarea măsurilor de protecție

depusă de Costețchii Alexandru, în calitate de tutore, în interesele copilului

minor xxxxx, formulată împotriva agresorului Boicenco Nicolai, s-a emis

ordonanță de protecție, prin care Boicenco Nicolai s-a obligat de a sta departe

de locul aflării victimei xxxxx, la o distanță de cel puțin 50 metri, excluzând

orice contact; de a nu se apropia de locul de studii frecventat de xxxxx, și

anume, Liceul „Litterarum”, situat pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxx, pe un

termen de 3 luni.

anexate și procesele-verbale de constatare, potrivit cărora, în perioada

monitorizării situației minorei, Boicenco Nicolai nu s-a adresat niciodată cu

vreo cerere privind stabilirea graficului de întrevederi/de a avea discuții amicale

cu copilul xxxxx, deși acest fapt, i-a fost propus.

- procesul-verbal de constatare din 24 octombrie 2019, privind invitarea lui

Boicenco Nicolai pentru discuție cu fiica sa, xxxxx în cadrul Primăriei or.

Codru, prin care s-a constatat, că în urma discuției cu Boicenco Nicolai,

asistența socială i-a propus să realizeze o discuție amicală în prezența

asistenților sociali, în cadrul Primăriei or. Codru, însă Boicenco Nicolai a

refuzat categoric să semneze orice act de informare, părăsind biroul. Discuția a

continuat în holul Primăriei, unde asistentul social l-a invitat repetat pe

Boicenco Nicolai pentru următoarea zi, ora 15:00, însă el a refuzat invitația;

8

- procesul-verbal nr.2 de constatare privind discuția cu Boicenco Nicolai,

în data de 24 octombrie 2019, prin care s-a constatat, că în urma discuției

ultimului i-au fost propuse următoarele obiective: stabilirea unei relații amicale

cu copilul său – xxxxx; evitarea situațiilor de conflict care ar putea influența

negativ copilul, fiind invitat în incinta Primăriei or. Codru pentru data de 25

octombrie 2019, ora 10:00, în vederea realizării unei discuții cu fiica sa –

xxxxx, într-o atmosferă liniștită în prezența asistenților sociali;

- procesul-verbal nr. 3 de constatare privind întâlnirea dintre Boicenco

Nicolai și minora xxxxx, la ora 10:00, prin care s-a constatat, că de asistenții

sociali din cadrul Primăriei or. Codru s-a apropiat xxxxx împreună cu dna Lilia

Sîrbu, în scopul realizării unei discuții cu tatăl minorei – Boicenco Nicolai, în

vederea stabilirii unei relații amicale. Deși, Boicenco Nicolai a fost informat

din timp, ultimul nu s-a prezentat la întâlnirea stabilită.

cont că, plasamentul de urgență a copilului minor xxxxx a fost instituit din

necesitatea de a stabili o măsură de protecție de urgență, fiind luată în

considerație relația tensionată dintre minora xxxx și reclamantul Boicenco

Nicolai (tatăl), Curtea de Apel Chișinău a evidențiat, că în cadrul examinării

cauzei, Boicenco Nicolai nu a invocat careva argumente și nu a prezentat careva

probe concludente și pertinente care ar demonstra temeinicia revendicărilor

formulate în acțiune, nefiind stabilit niciun temei de anulare a dispozițiilor

contestate.

precum că, la caz nu s-a luat în considerație interesul superior al copilului,

menționând, că interesul superior al copilului nu constituie doar o prevedere

normativă expresă stabilită în Convenția privind drepturile copilului, dar un

principiu esențial pentru a putea asigura și proteja drepturile copilului. Desigur

este un principiu care, de la caz la caz (1 § 52), în concreto, va impune punerea

în balanță a unor valori concurente, determinând să primeze cea care servește

interesului superior al copilului. Este principiul care asigură stabilirea limitelor

de interpretare și aplicare a drepturilor copilului.

diferență dintre „drepturi” și „protecția” acestora, or, statul oferă protecție, iar

limitele protecției care o oferă statul poate fi mai largă sau mai restrânsă, dar

ex ante trebuie precedată de recunoașterea drepturilor ca atare.

intervenirii autorității și luarea unor măsuri urgente, pentru a oferi protecție,

având în vedere că, copilul minor a rămas fără ocrotire părintească, deciziile

emise de autoritate fiind pe termen temporar de 72 ore și de 45 zile. Iar plasarea

de urgență a copilului minor a avut loc în interesul superior al copilului, or,

interesul superior al copilului presupune asigurarea condițiilor adecvate pentru

creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile

individuale ale personalității lui și de situația concretă în care acesta se află.

9

la caz, nu era prezența pericolului eminent care ar conduce la necesitatea

emiterii deciziilor contestate, or, circumstanțele menționate supra indicau în

mod cert asupra existenței situației de risc a copilului, ținând cont că, copilul

minor a rămas fără ocrotire părintească, refuzând categoric să locuiască cu

Boicenco Nicolai.

reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

adoptarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 30-32, vol.II)

Fediuc Valentin, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea

de chemare în judecată și în cererea de apel, menționând că instanțele de

judecată ierarhic inferioare nu au soluționat în mod cert și neechivoc

principalele probleme ridicate de către Boicenco Nicolai, care ar justifica

respingerea acțiunii și anume; dacă copilul xxxxx a fost separată de părinte sau

a fost luat de la părinte și în ce circumstanțe; dacă separarea sau luarea copilului

de la părinte real a avut loc, sau copilul a fost reținut fără temei legal, de

persoane terțe de la decesul mamei până la emiterea actelor administrative

contestate; dacă copilul în perioada de la decesul mamei și până la emiterea

actelor administrative contestate s-a aflat în situația de risc și în custodia cui s-

a aflat în această perioadă; dacă actele administrative contestate au fost emise

cu respectarea statutului copilului la momentul emiterii lor; dacă actele

administrative puteau fi emise de către Primarul or. Codru, ca autoritate tutelară

competentă, având în vedere viza de domiciliu a copilului; dacă la emiterea

actelor, autoritatea emitentă a respectat termenii legali pentru emitere și pentru

stabilirea termenilor de plasament în fond; dacă în procedura administrativă a

fost atras părintele Boicenco Nicolai; dacă actele administrative au fost

suficient de motivate.

soluționate conform probelor prezentate și nu s-a răspuns la niciuna din

întrebările ridicate, fapt ce nu putea condiționa respingerea acțiunii.

Soluționarea segmentată a problemei ridicate în fața primei instanțe a fost

criticată la examinarea cauzei fond, astfel, au fost prezentate suficiente

materiale, pentru a întregi tabloul situației familie Boicenco Nicolai, în așa mod

neexistând nicio premisă pentru a declara acțiunea neîntemeiată. Or, clar se

desprinde, acționarea contrar scopului legal a autorității tutelare la destrămarea

familiei apelantului și îndepărtarea copilului de părinte. Prin urmare, nu este o

constatare certă din partea primei instanțe, că autoritatea tutelară, în persoana

Primarului or. Codru a utilizat în limitele legale puterea discreționară de a

decide, că deciziile sale au urmărit scopul legal, iar procedurile administrative

s-au organizat și derulat cu bună-credință.

multitudine de hotărâri judecătorești, prin care au fost anulate actele

10

administrative ale autorităților tutelare, ulterioare dispoziției nr.44 din 11

octombrie 2019 și a dispoziției nr.45 din 15 octombrie 2019 emise în aceleași

circumstanțe ca și prezenta cauză și care nu mai trebuiau să fie rediscutate în

prezentul proces. La acest capitol Boicenco Nicolai a arătat la aceleași încălcări

de procedură și fond ca în speță, care de aceleași instanțe judecată au fost

sancționate cu nulitatea actelor administrative, astfel că nu a existat nicio

premisă de a nu aplica aceleași reguli în prezenta cauză, precum și nu a existat

nicio premisă de a interveni cu jurisprudență neunitară, inclusiv contrară

hotărârilor date în cauzele conexe de Curtea Supremă de Justiție prin

respingerea apelului.

acestuia, urma să fie reținut ca argument ce ar trebui să garanteze dreptul lui

Boicenco Nicolai și a copilului xxxxx împotriva arbitrariului și în vederea

respectării dreptului garantat de art.8 CEDO la viață privată, este faptul că

autoritățile tutelare de fiecare dată când emiteau acte administrative ce vizau

soarta copilului și a părintelui, invocau pretinsa respectare a „interesului

superior al copilului”, fără a aduce o explicație clară, ce se avea în vedere sub

„interes superior al copilului”, așa ca să nu rămână declarativă motivarea.

Luând în considerație că actele administrative, care au condiționat ruperea

relațiilor de familie a recurentului cu copilul, evident nu au fost în interesul

superior al copilului.

administrative ilegale cu executare imediată, anularea cărora a necesitat timp,

au influențat ireparabil soarta copilului și a părintelui.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„ Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

11

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public în data de 11 octombrie 2023 și conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată

recurentului în data de 13 noiembrie 2023. (f.d. 28, vol.V)

Boicenco Nicolai, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, a depus recurs

în data de 11 octombrie 2023.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

12

de avocatul Fediuc Valentin rezultă, că recurentul nu a invocat temeiul legal în

baza căruia își întemeiază recurs, dar a făcut trimitere la prevederile art. 244-

248 din Codul administrativ, fără a indica expres temeiul de admisibilitate a

recursului.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

motivele de casare, invocate în recursul depus de Boicenco Nicolai, reprezentat

de avocatul Fediuc Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt

irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în

temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor

probelor prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în

instanța de judecată. Or, Curtea de Apel Chișinău a constatat cu certitudine, că

copilul xxxxx, a fost lipsit efectiv de grija părintelui Boicenco Nicolai, care la

momentul decesului mamei Boicenco Svetlana, 11 iulie 2019, era de negăsit în

localitate, fapt confirmat prin actele de constatare din data de 30 iulie 2019, din

01 august 2019 și din 05 august 2019 întocmit de Primăria com. Calfa,

rămânând să locuiască cu unchiul Costețchi Alexandru.

motivate actele administrative contestate, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție evidențiază că, prin prisma Codului administrativ, într-

adevăr, motivarea în drept, în fapt și sub aspect procedural, a actului

administrativ, poate fi susceptibilă de a fi apreciată atât în calitate de condiție

de formă cât și condiție de fond în procesul analizei valabilității și legalității

13

acestuia. Totuși, nerespectarea condiției de motivare a actului administrativ la

momentul emiterii acestuia, nu reprezintă o cauză de nulitate absolută a actului

administrativ, ci, prin prisma prevederilor art.123 alin.(2) din Codul

administrativ, poate fi recuperată de către autoritatea publică, fie în cadrul

procedurii prealabile fie în cadrul procedurii de contencios administrativ, până

la momentul de finalizare a dezbaterilor judiciare în prima instanță, acesta fiind

un termen de decădere. Suplinirea condiției motivării actului administrativ

poate lua diverse forme, și anume: răspuns la cererea prealabilă, referință la

cererea de chemare în judecată, explicațiile părții în proces.

în condițiile în care conform cu art. 123 din Codul administrativ, motivarea

necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică, până la finalizarea

dezbaterilor judiciare în prima instanță. La caz, condiția motivării actelor

administrative contestate a fost suplinită în deplină măsură de către autoritatea

publică până la finalizarea dezbaterilor judiciare prin referință și explicațiile

acordate instanței de judecată.

Prin urmare, condiția de formă a valabilității actului administrativ -

motivarea actului administrativ, a fost respectată de către autoritatea pârâtă prin

expunerea motivelor privind plasamentul de urgență a copilului minor xxxxx,

ca o măsură de protecție urgentă temporară în referința depusă în cadrul ședinței

de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare.

ocrotire părintească de la data decesului mamei, reținând în acest sens, că la

situația din 11-15 octombrie 2019 tatăl copilului nu era de găsit, precum și

existența raportului de evaluare psihologică din 26 septembrie 2019, potrivit

căruia s-a recomandat crearea unui climat psihologic favorabil, stabil și

securizat în familia tutorelui, evitarea situațiilor de conflict, deoarece copilul a

declarat că îi este frică de tatăl său și nu în ultimul rând declarațiile minorei din

19 septembrie 2019 unde copilul refuză categoric să locuiască cu tatăl său din

motivul unei comportament precedent agresiv, la fel și violența în familie

admisă în raport cu ea de către tatăl ei Boicenco Nicolai, soldată cu instituirea

unei măsuri de protecție a copilului și obligarea lui Boicenco Nicolai să nu se

apropie de copil și de locul de studii al acesteia, fiind emisă în perioada de 45

zile fiind valabile măsurile de urgență instituite în data de 15 octombrie 2019.

Astfel, copilul xxxxx în data de 11 octombrie 2019 și în data de 15

octombrie 2019 a fost separată temporar de tată, ținând cont de interesul

exclusiv al copilului, care a fost afectat profund din punct de vedere psihologic

în legătură cu decesul mamei, care a locuit în familia tutorelui împreună cu

mama până la decesul mamei.

depuneau eforturi în legătură cu integrarea copilului în familie cu tatăl, copilul

nu a manifestat atitudine pozitivă în raport cu acesta, din motivul

comportamentului anterior agresiv al lui Boicenco Nicolai, de care copilul

14

cunoștea și de care se ferea, fapt adeverit în baza deciziei Curții de Apel

Chișinău din data de 18 noiembrie 2019.

în interesul copilului rămas fără ocrotire părintească, a stabilit o măsură

temporară de protecție de urgență și a dispus plasarea copilului xxxxx, în

familia Liliei Sîrbu pentru 72 ore, ulterior prelungită pentru 45 zile.

Valentin, precum că soluția instanței de apel contravine practicii judecare, este

respins de către instanța de recurs, din motiv că circumstanțele de fapt a

prezentei cauze sunt diferite față de circumstanțele cauzelor indicate ca

practică, și anume la data emiterii actelor administrative contestate în prezenta

cauză copilul era lipsit efectiv de grija părintelui, care până la emiterea actelor

administrative contestate nu era de găsit.

că, recursul depus de Boicenco Nicolai conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel,

care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

15

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Boicenco

Nicolai, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Boicenco Nicolai, reprezentat de

avocatul Fediuc Valentin.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

16