3ra-293/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-293/21 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (M. Chiperi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 24 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Boicenco împotriva Primarului satului Calfa raionul Anenii-Noi și Alexandru Costețchii privind anularea dispoziției nr. 92 din 28 iunie 2019 și nr.110 din 06 august 2019 cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel depusă de Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, s-a casat parțial hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și în această parte a fost emisă o nouă decizie cu privire la respingerea pretenției ca neîntemeiate, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută, c o n s t a t ă: La 23 septembrie 2019, Nicolai Boicenco,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Calfa raionul Anenii-Noi și Alexandru Costețchii privind anularea dispoziției nr. 92 din 28 iunie 2019 și nr.110 din 06 august 2019 cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 19 august 2019 a expediat prin intermediul oficiului poștal, cererea prealabilă împotriva Primarului comunei Calfa raionul Anenii-Noi, prin care a solicitat anularea dispoziției Primarului comunei Calfa nr. 92 din 28 iunie 2019 cu privire la instituirea tutelei în privința copilului său xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, tutore fiind numit Alexandru Costețchii.

Reclamantul a indicat că la data de 26 august 2019, a expediat prin intermediul oficiului poștal cerere de completare a cererii prealabile din 19 august 2019, solicitând anularea dispozițiilor de instituire a tutelei în privința copilului său, emise ulterior dispoziției nr. 92 din 28 iunie 2019, deoarece actele respective nu i-au fost comunicate 1 de autoritatea tutelară, aflând despre existența lor de la organele de poliție, care nu le dețineau. Reclamantul a menționat că la data de 08 septembrie 2019, în completarea cererii prealabile expediate la 26 august 2019, și-a concretizat pretențiile, invocând, că solicită anularea dispoziției Primarului comunei Calfa nr. 110 din 06 august 2019 cu privire la instituirea tutelei asupra copilului său, tutore fiind numit Alexandru Costețchii.

Or, avizele de recepție nu le-a primit, însă consideră, că trimiterile sale recomandate au fost recepționate de pârâtul Primarul comunei Calfa, în termen de aproximativ 7-10 zile cel mult. Reclamantul a indicat, că copilul xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx este născută de către părinții Svetlana Boicenco și Nicolai Boicenco, ce se confirmă prin certificatul de naștere xxxxxxxxxx, eliberat de Serviciul Stare Civilă mun. Chișinău la 25 iulie 2019 (duplicat).

După divorțul părinților în 2016, copilul xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a rămas să locuiască cu mama Svetlana Boicenco, care la 11 iulie 2019 a decedat, ce se confirmă prin certificatul medical constatator al decesului nr. 46 din 11 iulie 2019. Astfel, după decesul fostei soții, reclamantul a menționat, că a întreprins măsuri să preia copilul sub ocrotirea sa, însă el era ascuns de rudele fostei soții, de Alexandru Costețchii care dispunea de dispoziția Primarului comunei Calfa nr. 92 din 28 iunie 2019. Dat fiind că nu i se acorda posibilitatea de a-și lua în mod legal copilul sub ocrotirea sa, reclamantul a depus mai multe plângeri la organele statului, pentru a fi repus în drepturile părintești, care însă nu au reacționat în nici un mod, decât să facă trimitere la pretinsa tutelă exercitată de Alexandru Costețchii.

Reclamantul a relatat, că după decesul fostei soții Svetlana Boicenco, de mai multe ori s-a adresat Primarului comunei Calfa, pentru a soluționa în mod legal problema transmiterii de către el a copilului, în care scop a fost emisă și dispoziția nr. 106 din 29 iulie 2019, prin care a fost anulată tutela instituită în sarcina lui Alexandru Costețchii din 28 iunie 2019. Necătând la aceasta, Primarul comunei Calfa nu a întreprins nici o măsură pentru a lua copilul de la Alexandru Costețchii și a-l transmite părintelui Nicolai Boicenco, motivând de fiecare dată că nu știe unde se află copilul, sau că Alexandru Costețchii i-ar fi comunicat că copilul este plecat undeva, sau că copilul s-ar simți rău și este plecat cu el undeva la medic, deci invoca diverse motive pentru a nu întoarce copilul părintelui Nicolai Boicenco.

În această situație Nicolae Boicenco, până la soluționarea chestiunii privind actele administrative de instituire a tutelei în privința copilului său, în favoarea unor persoane străine lui, în timp ce el insistă să-și exercite drepturile părintești și obligația de ocrotire părintească, s-a adresat în instanța de judecată, care la data de 02 septembrie 2019 a emis încheiere în vederea asigurării acțiunii, prin care a interzis lui Alexandru Costețchii imixtiunea în comunicarea copilului xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx cu tatăl Nicolai Boicenco și influențarea copilului în detrimentul intereselor de familie. Acest act de dispoziție judecătoresc este încălcat în mod perpetuu până în prezent, reclamantul necunoscând unde pârâtul Alexandru Costețchii ascunde copilul.

Mai mult ca atât, pentru ca copilul să nu fie traumat psihologic de schimbarea ambianței sale obișnuite și să fie înlăturate riscurile de influență necorespunzătoare în privința lui, pentru a i se permite trecerea lină la un alt mod de trai, prin dispoziția Primarului comunei Calfa nr. 120 din 05 septembrie 2019 s-a dispus plasamentul de urgență a copilului în CPTR „Concordia”, care a fost o soluție adoptată cu concursul Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei a raionului Anenii Noi. 2 Această soluție benefică copilului a fost neglijată de Alexandru Costețchii, care a refuzat plasarea copilului, ținându-l ascuns de părinte și a influiențat în acest sens necorespunzător copilul, iar autoritatea tutelară nu a reacționat în niciun mod.

Reclamantul Nicolae Boicenco a solicitat admiterea acțiunii, anularea dispoziției Primarului comunei Calfa nr. 92 din 28 iunie 2019 ”Cu privire la acordarea tutelei asupra copilului minor” și dispoziției nr. 110 din 06 august 2019 ” Cu privire la acordarea tutelei asupra copilului minor” cu privire la instituirea tutelei în privința copilului xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu restituirea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Boicenco, s-au anulat dispozițiile primarului comunei Calfa nr. 92 din 28 iunie 2019 și nr. 110 din 06 august 2019 cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (f.d.17, 24-27, vol.III).

La data de 16 decembrie 2019 Alexandru Costețchii, a declarat apel împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, iar la data de 23 ianuarie 2020 a depus motivarea apelului. (f.d. 29, 37-57, vol. III). Prin decizia din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel depusă de Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, s-a casat parțial hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și în această parte a fost emisă o nouă decizie cu privire la respingerea pretenției ca neîntemeiate, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată soluția instanței de fond privind anularea dispoziției nr. 110 din 06 august 2019, emisă de Primarul comunei Calfa raionul Anenii Noi cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, desemnându-l pe Alexandru Costețchii în condițiile existenței tatălui biologic Nicolai Boicenco, ori Primarul comunei Calfa raionul Anenii Noi n-a prezentat careva probe, ce ar confirma că situația dată cade sub incidența art. 14 alin.(1) al Legii nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți și anume stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească și întreprinderea unor măsuri întru determinarea locului aflării tatălui minorei.

Instanța de apel a reținut, că la momentul emiterii dispoziției nr. 110 din 06 august 2019, copilului minor nu era atribuit statut de copil rămas fără ocrotire părintească, care ar fi servit un temei legal de instituire a tutelei asupra acesteia. Or, dispoziția nr.1152d cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, a fost emisă de către Direcția Municipală pentru Protecția Dreptuirlor Copilului abia la data de 18 noiembrie 2019, ceia ce denotă că la momentul emiterii dispoziției nr. 110 din 06 august 2019, contestație nu exista.

Instanța de apel consideră, că nu poate servi drept temei pentru respingerea pretenției privind anularea dispoziției nr. 110 din 06 august 2019, nici argumentul apelantului precum, că în instanța de judecată se află spre examinare cauza civilă privind decăderea din drepturile părintești a tatălui biologic Nicolai Boicenco, din considerentul neprezentării întru susținerea argumentului dat a unei hotărârii a instanței de judecată. Or, art. 14 alin.(1) lit. d) al Legii nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, prevede că, statutul de copil rămas temporar fără ocrotire părintească se atribuie copiilor, luați de la părinți fără ca aceștia să fie decăzuți din drepturile părintești, fapt confirmat printr- 3 o hotărâre a instanței de judecată.

În ce privește argumentul apelantului, privind comportamentul indiferent și neglijent din partea tatălui biologic față de fiica sa minoră, instanța de apel a relevat, că argumentul dat este lipsit de suport probant. Or, art.18 alin.(3) al Legii nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului prevede că, dacă ambii părinți sau unul din ei, precum și persoanele subrogatorii legale, nu-și îndeplinesc obligațiunile față de copil sau abuzează de drepturile lor paterne, copilul are dreptul de a sesiza organele de tutelă și curatelă, precum și de drept, pentru a-și apăra drepturile și interesele.

Totodată, instanța de apel a remarcat, că instanța de fond just n-a reținut decizia din 18 noiembrie 2019 Curții de Apel Chișinău privind admiterea cererii privind aplicarea măsurilor de protecție depusă de către Alexandru Costețchii, în interesele copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, formulată împotriva agresorului Nicolai Boicenco, din considerentul că în cazul dat se verifică legalitatea dispoziției nr.110 din 06 august 2019, emisă de Primarul comunei Calfa raionul Anenii Noi cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, și desemnarea lui Alexandru Costețchii, în condițiile existenței tatălui biologic Nicolai Boicenco, respectiv la momentul emiterii dispoziției contestate, decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2019 nu exista.

În acest context, instanța de apel a reținut, că instanța de fond just a concluzionat de a anula dispoziția nr. 110 din 06 august 2019, emisă de Primarul comunei Calfa raionul Anenii Noi cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxx, desemnându-l pe Alexandru Costețchi tutore, în condițiile existenței tatălui biologic Nicolai Boicenco, stabilind că aceasta contravine normelor citate.

În cât privește admiterea de către instanța de fond a pretenției cu privire la anularea dispoziției nr. 92 din 28 iunie 2019, emisă de Primarul comunei Calfa raionul Anenii Noi cu privire la instituirea tutelei în privința copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, ținând cont de cererea personală a Svetlanei Boicenco, fiind desemnat tutore Alexandru Costețchii, instanța de apel a reținut, că pretenția dată a fost admisă neîntemeiat, în condițiile în care această dispoziție era deja anulată prin dispoziția nr. 106 din 29 iulie 2019, emisă de Primarul comunei Calfa raionul Anenii Noi, ce a fost emisă din motivul decesului Svetlanei Boicenco, mamei copilului minor, fiind dispusă anularea tutelei instituite la 28 iunie 2018, cu desemnarea în calitate de tutore a tatălui biologic al copilului xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx – Nicolai Boicenco, deci la inițierea procedurii administrative actul administrativ individual defavorabil, era anulat de autoritatea emitentă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 25 noiembrie 2020 Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingerea a acțiunii depuse de Nicolai Boicenco. Ulterior, la data de 09 februarie 2021 Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, a depus motivarea recursului. În motivarea recursului Alexandru Costețchii a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, pe care o consideră neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept material, precum și nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile instanței 4 vin în contradicție cu materialul probator.

Recurentul a menționat, că xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, s-a născut la data de 26 martie 2008, în orașul Kiev, Ucraina, în familia soților Nicolai Boicenco și Svetlana Boicenco, în timp ce ultimii se aflau în căsătorie legală, apoi de la vârsta de doi ani minora xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx nu a locuit cu tatăl biologic, Nicolai Boicenco, care nu a participat la întreținerea și educația copilului. Fiind lipsită de surse de existență în țară, precum și lipsa suportului material din partea soțului, Nicolai Boicenco, neangajat în câmpul muncii de la nașterea copilului și până în prezent, Svetlana Boicenco, s-a mutat cu traiul împreună cu minora xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, în orașul Moscova, Federația Rusă, unde a lucrat în calitate de educatoare la o grădiniță pe care o frecventa și minora.

Recurentul a mai menționat, că în anul 2014, Svetlana Boicenco s-a întors în țară din motive de sănătate, depistând că suferă de o maladie incurabilă. La 26 iunie 2016 a fost înregistrat divorțul soților Nicolai Boicenco și Svetlana Boicenco, fiind stabilit domiciliul copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu mama Svetlana Boicenco prin hotărârea din 24 mai 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, ori atât până la divorț, cât și după divorț, Nicolai Boicenco nu participa la întreținerea familiei, care a rămas practic fără surse de existență, din motivul incapacității de muncă a mamei minorei, survenită drept consecință a maladii de care a fost afectată, fapt ce se confirmă prin anunțarea în căutare a lui Nicolai Boicenco de către executorul judecătoresc Anatolie Mațarin, din motivul eschivării de la achitarea pensiei de întreținere a minorei, stabilită de instanța de judecată.

Recurentul a invocat că în perioada în care minora locuia cu mama, acestea erau ajutate material de către rude, în special soții Costețchii, care aveau grijă de minoră și în perioada în care mama acesteia era absentă, în legătură cu urmarea unor tratamente în staționar sau în afara țării.

Din motivul, că Svetlana Boicenco se afla în spital la tratament, iar Nicolai Boicenco nu era de găsit, autoritatea tutelară Primăria comunei Calfa, la cererea mamei, în timp ce era în viață, la data de 28 iunie 2019, la numit pe Alexandru Costețchii în calitate de tutore a copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, ori prin încheierea executorului judecătoresc Anatolie Mațarin, în procedura de executare nr. 036p/a-67/2017 din 15 ianuarie 2019, se constată că Nicolai Boicenco de la data pronunțării hotărârii privind stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor și până la pronunțarea încheierii, a acumulat o restanță la pensia de întreținere în mărime de 24955, 81 lei, iar la moment această restanță este de 42554, 03 lei ceia ce denotă, că debitorul Nicolai Boicenco nu a efectuat nici o plată în decurs de 1 an și 5 luni.

Mai mult ca atât, nici până în prezent intimatul nu își onorează obligațiunile pecuniare față de copilul său. Recurentul a relatat că prin dispoziția Primarului comunei Calfa nr.106 din 29 iulie 2019, s-a dispus anularea tutelei asupra copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, instituită la 28 iunie 2019, iar tutore al copilului minor devine tatăl biologic Nicolai Boicenco, a.n. 16 ianuarie 1961. La 11 iulie 2019 a survenit decesul Svetlanei Boicenco, mama minorei xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, însă, deși, reprezentant legal al minorei xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx este Nicolai Boicenco, reieșind din dispoziția nr.106 din 29 iulie 2019, copilul a rămas în continuare la unchiului Alexandru Costețchii, din motiv că Nicolai Boicenco nu era de găsit.

Recurentul a evidențiat faptul că urmare a decesului Svetlanei Boicenco, a apărut 5 problema custodiei copilului xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care a rămas să locuiască cu unchiul Alexandru Costețchii, iar reieșind din dispoziția nr.106 din 29 iulie 2019, reprezentant legal era Nicolai Boicenco. În sensul căutării reprezentantului legal al copilului minor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, au fost întreprinse o serie de măsuri de către Alexandru Costețchii, or, era inadmisibil a lăsa copilul fără protecție având în vedere, că copilul urma să reînceapă școala, nu era determinat locul de domiciliu al acestuia, deopotrivă avea nevoie de îngrijiri speciale din considerentul, că copilul era traumat psihologic, urmare a decesului mamei, însă reclamantul nu a fost de găsit.

Or, art.32 din Codul Civil, prevede că, tutela sau curatela asupra minorului se instituie în cazul în care acestuia i s-a atribuit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau statut de copil rămas fără ocrotire părintească, iar art.33 alin.(l)-(2) Cod Civil prevăd, că tutela se instituie asupra minorilor în vârstă de până la 14 ani, iar tutorele este reprezentantul legal al persoanei care se află sub tutelă și încheie fără mandat în numele și în interesul ei actele juridice necesare.

Recurentul a relatat că la examinarea cauzei în instanțele ierarhic inferioare nu au fost prezentate probe incontestabile, care să confirme faptul că Nicolai Boicenco nu a fost de găsit, precum și a conduitei neglijente a acestuia, deopotrivă notând că Nicolai Boicenco a fost prezent la înmormântarea fostei soții, ori Nicolai Boicenco își face apariția atunci când consideră necesar, iar la multiplele tentative de a comunica și de a găsi o cale de a soluționa divergențele, acesta nu dorește să coopereze. Totodată, recurentul a notat, că deși Nicolai Boicenco vizita fiica sa minora xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, niciodată nu a manifestat dorință, ca copilul să locuiască cu acesta, ba din contra, i-a comunicat copilului, că o va plasa într-o casă de copii, prin ce a stresat enorm copilul.

Recurentul Alexandru Costețchii, a indicat că este în imposibilitate de a asigura securitatea minorei xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în lipsă împuternicirilor, iar tatăl minorei Nicolai Boicenco doar vizita copilul cu scopul de a o stresa și agresa psihic, însă nicidecum în vederea onorării obligațiilor părintești, ce țin de întreținere, asigurare cu locuință s.a., nelăsând careva date de contact, fiind imposibil a-1 găsi și a comunica cu acesta într-o atmosferă prielnică, fără agresiuni verbale și certuri. S-a adresat cu cerere Direcției Asistență Socială de a lua măsuri, și eventual cu posibilitatea numirii tutelei în privința sa, având în vedere lipsa tatălui, a datelor de identitate a acestuia, inițierii dosarului prin care s-a solicitat aplicarea măsurilor de protecție față de copil.

Astfel, autoritatea tutelară la 30 iulie 2019, 01 august 2019 și 05 august 2019 a constatat faptul, că copilul minor a rămas fără ocrotire părintească, iar tatăl biologic al copilului minor nu a fost de găsit și nu duce răspundere de starea sănătății copilului minor, care la acel moment continua a se afla în grija lui, Alexandru Costețchii, temei pentru care la data de 06 august 2019, Primăria comunei Calfa instituie tutela față de Alexandru Costetchii. Recurentul consideră, că din atitudinea lui Nicolai Boicenco rezidă un interes de răzbunare față de propriul copil, acesta cu nepăsare se atârnă față de starea psihologică a copilului, or, atât acasă când o vizitează, cât și la școală, manifestă o atitudine agresivă față de ea, îi spune că o va plasa într-o casă de plasament pentru copii orfani, o va lua din școala în care învață, va muri, pentru că locuiește în casa în care a locuit mama ei, care a decedat.

În acest context, recurentul apreciază acțiunile lui Nicolai Boicenco ca fiind totalmente agresive și inumane față de propriul copil, deși acesta revendică dreptul de părinte și de a-și tutela copilul, depune cerere în Judecătoria 6 Anenii Noi, sediul Central, prin care solicită încetarea procedurii de executare, inițiată în privința sa, privind neplata pensiei de întreținere, acesta neachitând nici o rată din cele stabilite de instanță de la pronunțarea hotărârii din anul 2016 și până în prezent, prin ce se confirmă interesul meschin al intimatului de răzbunare față de propriul copil.

Cu referire la constatarea instanței de apel precum că Nicolai Boicenco se interesează de soarta copilului său și cere să aibă întrevederi, recurentul a notat că copilul xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx refuză categoric întrevederile cu tatăl, iar vizitele acestuia o traumează enorm, ce a condiționat necesitatea prezentării acesteia specialistului din cadrul Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane, în contextul în care ultima plângea și spunea că nu mai vrea să trăiască.

Or, conform raportului de evaluare psihologică a copilului minor din 26 iunie 2019, efectuat de psihologul Viorica Bucșa din cadrul Centrului de Asistentă și Protecție a Victimelor si Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe umane, s-a discris situația în felul următor: în urma decesului mamei, tatăl ei a început insistent să-o caute, venind la școală în sat, acasă la tutorele ei, insistând ca ea să locuiască cu el, însă ea nu vreau categoric să locuiesc cu el, deoarece el îi este străin, nu a trăit cu el niciodată și nu îl cunoaște pe el, cu această familie a fost lăsată de mama ei, care îi sunt apropiați. Tata o impune să meargă să locuiască cu el, vine la școală îi vorbește urât față de profesori și față de colegii ei, o urmărește și insistă să locuiască cu el, îi este frică de ce va fi cu ea, vrea să stea în această familie, pe care o cunoaște și îi este apropiată, cu tata poate doar să comunice dacă o să se liniștească și o să se comporte adecvat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 noiembrie 2020, fiind notificată lui Alexandru Costețchii prin intermediul poștei electronice, la data de 12 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică activă liliana.matei@justice.md, anexat la materialele cauzei (f.d.

208-209). Astfel, recursul depus la 25 noiembrie 2020 și motivarea recursului depus la 09 februarie 2021, sunt în termen. La 29 ianuarie 2021 și 09 februarie 2021 în adresa intimaților Nicolai Boicenco și Primarul comunei Calfa a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 36, 58, vol. II). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod 7 administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform 8 jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Alexandru Costețchii, reprezentat de avocatul Igor Dorfman, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 9