2ra-1536/23 — Încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată

La 09 februarie 2021, ÎCS ,,Premier Energy” SRL împotriva lui Vasile Munteanu, cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, pârâtul a consumat fraudulos energie electrică, la locul de consum nr. ****** s. ******, r-nul ****** ******, astfel fiind obligat, prin lege, să achite în termenul indicat din factură, plata pentru energia electrică consumată.

La 30 ianuarie 2018, urmare a controalelor rețelelor electrice, reprezentanții furnizorului au depistat la locul de consum nr. ****** în s. ******, r-nul ****** ******, intervenție în echipamentul de măsurare, astfel fiind întocmit actul nr. D 042421.

Din aceste considerente, ÎCS ,,Premier Energy” SRL a luat decizia de a efectua recalcularea energiei electrice consumate conform sistemului paușal și a înaintat spre plată factura pentru energie electrică nr. ******, devenită scadentă la data de 15 februarie 2018, în sumă de 12399,88 de lei.

Nefiind de acord cu decizia emisă de reclamantă, la 19 martie 2018, Vasile Munteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS ,,Premier Energy” SRL, cu privire la recunoașterea nulă a deciziei cu privire la stabilirea încălcării clauzelor contractuale și a facturii din 01 februarie 2018 pentru energie electrică.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Munteanu, ca fiind neîntemeiată. Această hotărâre a fost menținută prin decizia din 24 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Conform informației din Registrul bunurilor imobile, pârâtul posedă cu drept de proprietate bunul de la locul de consum a energiei electrice, consumând energia electrică fraudulos în lipsa contractului. În adresa pârâtului 1 au fost expediate somații de plată, reclamații, privind neachitarea datoriei, în care i s-a propus să achite datoria sau să întreprindă acțiuni în vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, însă acesta nu a răspuns la reclamațiile expediate.

Având în vedere că pârâtul, Vasile Munteanu, nu a achitat datoria în termenul indicat în factură, reclamanta a calculat dobânda de întârziere pentru perioada 16 februarie 2018 – 29 ianuarie 2021, în sumă de 3735,68 de lei.

De asemenea, a suportat cheltuieli de asistență juridică prestată de avocat în mărime de 1987,12 lei, care urmează a fi recuperate de către pârât.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile pct. 35, pct. 49, pct. 50, pct. 80, pct. 93-96 și pct. 1734 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice, aprobat prin hotărârea nr. 393 din 15 decembrie 2010 a Agenției Naționale de Reglementare Energetică, art. 774, art. 776, art. 858, art. 874, art. 942 și art. 1998 din Codul civil.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Vasile Munteanu datoria pentru energia electrică consumată în mărime de 12399, 88 de lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 3735,68 de lei, a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în mărime de 1987, 12 de lei, cât și taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 484,06 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Munteanu a depus cerere de apel nemotivată, iar la 21 martie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, la 30 ianuarie 2018, reprezentanții furnizorului ÎCS ,,Premier Energy” SRL, la locul de consum al energiei electrice din s. ******, r-nul ****** nr. ******, ce aparține lui Vasile Munteanu, în echipamentul de măsurare a energiei electrice, a fost depistată gaura în carcasul contorului, și pe timp de noapte consumatorul Vasile Munteanu oprea discul din mecanismul de înregistrare a consumului energiei electrice. În acest sens, reprezentanții ÎCS ,,Premier Energy” SRL au întocmit Act nr. D042421 de depistare a încălcării clauzelor contractuale.

Examinând cazul de încălcare a clauzelor contractuale, ÎCS ,,Premier Energy” SRL a emis decizia cu privire la stabilirea încălcării clauzelor contractuale, prin care faptele constatate în Actul nr. D042421 din 30 ianuarie 2018 au fost considerate drept încălcări a clauzelor contractuale de către 3 consumator, cu efectuarea calculului energie electrică, conform pct. 100 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice (f.d.7).

Decizia cu privire la stabilirea încălcării clauzelor contractuale nr. ******și factura din ******pentru consumul fraudulos al energiei electrice, fiind obiect de verificare în instanța de contencios administrativ, au fost menținute în vigoare prin hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin decizia din 24 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție (f.d.30-36, 37-42).

La 01 februarie 2018, reclamanta/apelanta, ÎCS ,,Premier Energy” SRL, a emis factura pentru energia electrică în mărime de 12 399,88 de lei, cu termen de achitare până la 15 februarie 2018 (f.d.10).

Având în vedere constatarea consumului fraudulos al energiei electrice de către Vasile Munteanu, instanța de apel a stabilit cu certitudine existența obligației acestuia de a achita ÎCS ,,Premier Energy” SRL plata pentru consumul de energie electrică pentru perioada 30 ianuarie 2018 – 30 ianuarie 2019 în mărime de 12 399, 88 de lei.

Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond de a admite pretenția reclamantei, ÎCS ,,Premier Energy” SRL, cu privire la încasarea de la Vasile Munteanu a datoriei pentru consumul fraudulos de energie electrică.

Cu referire la argumentele lui Vasile Munteanu privind încălcările comise de reprezentanții ÎCS ,,Premier Energy” SRL la întocmirea actelor în cadrul documentării și examinării cazului de încălcare clauzelor contractuale, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or, verificarea legalității actelor întocmite pe marginea cazului de încălcare a clauzelor contractuale a fost examinată de către instanța de contencios administrativ, iar prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă au fost menținute în vigoare aceste acte, care au puterea lucrului judecat.

Cu referire la pretenția reclamantei/ apelantei cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, instanța de apel a reținut că, la 01 februarie 2018, ÎCS ,,Premier Energy” SRL a emis, pentru consumatorul, Vasile Munteanu, factura pentru energia electrică în cazul încălcării în mărime de 12 399,88 de lei, cu termen de achitare până la 15 februarie 2018 (f.d.10), care a rămas neachitată de către ultimul până la data depunerii prezentei acțiuni în instanța de judecată, - 09 februarie 2021.

La acest aspect, instanța de apel a notat că speței sunt aplicabile dispozițiile art. 776 din Codul civil, potrivit căreia obligațiile se nasc din 4 contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii, iar art. 9 alin. (1) din Codul civil, drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la principiile legislației civile.

Respectiv, lipsa contractului de furnizare a energiei electrice între ÎCS ,,Premier Energy” SRL și Vasile Munteanu, nu-l exonerează pe ultimul de la plata lunară a energiei electrice consumate, în termenul indicat în factură de către furnizor, iar neexecutarea acestor obligații la scadență, furnizorul este în drept, în virtutea normelor civile, să calculeze dobânzi de întârziere.

Mai mult, dobânda de întârziere nu reprezintă o clauza penală legală, care sub sancțiunea nulității, se impune a fi reglementată în scris de părțile raportului juridic. Din sensul art. 492 din Codul civil rezultă că dobânda de întârziere pentru neexecutarea obligațiilor pecuniare în termen, are caracter de sancțiune și se aplică pe întreaga perioadă de aflare a debitorului în întârziere, chiar dacă nu a fost stabilită prin contractul scris dintre părți.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite pretenția înaintată de ÎCS ,,Premier Energy” SRL cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și să încaseze de la Vasile Munteanu în beneficiul ÎCS ,,Premier Energy” SRL dobânda de întârziere pentru perioada 16 februarie 2018 până la 29 ianuarie 2019 în sumă totală de 3 735,68 de lei.

La 16 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Vasile Munteanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se 5 confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimata nu a făcut uz de drepturile sale procedurale de a depune referință.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: 34. „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.” 6

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Vasile Munteanu, la 13 octombrie 2023, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererea de recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția 7 pronunțată de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 8

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia cererea de recurs depusă de Vasile Munteanu, ca fiind inadmisibilă.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil cererea de apel depusă de Vasile Munteanu, împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9