2r-436/25 — Încasarea sumei

La 30 ianuarie 2009, BC „Banca Socială” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Leux-Com”, II „Sari Vera” și Sarî I.D. o cerere de chemare în judecată privind încasarea sumei.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 27 mai 2009 acțiunea a fost admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 22 septembrie 2009 cererea de apel a lui Sarî I.D. a fost admisă parțial, hotărârea din 27 mai 2009 a fost casată și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii BC „Banca Socială” SA și încasată de la SRL „Leux-Com” și II „Sari Vera” în mod solidar suma de 360 000 lei în calitate de datorie la credit, 58360 lei în calitate de dobândă, 1808 lei în calitate de penalitate și 12605 lei în calitate de cheltuieli de judecată. În partea pretențiilor față de Sarî I.D., acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 17 iunie 2025 de către SRL „Leux-Com” a fost depusă o cerere de revizuire a deciziei Curții de Apel Comrat din 22 septembrie 2009 prin care a solicitat anularea acesteia, casarea hotărârii din 27 mai 2009 și respingerea pretențiilor SA „Banca Socială”.

În motivarea cererii de revizuire, SRL „Leux-Com” a indicat că la 10 decembrie 2012, SRL „Leux-Com” s-a adresat în judecată împotriva SA „Banca Socială” privind nulitatea contractului de credit din 20 decembrie 2007 și a ordinul de plată nr. 25 din 20 decembrie 2007. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 27 martie 2014 acțiunea a fost respinsă. Însă, prin decizia Curții de Apel Comrat din 10 noiembrie 2015, a fost admis apelul SRL „Leux-Com”, casată hotărârea din 27 martie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind declarat nul ordinul de plată nr. 25 din 20 decembrie 2007 referitoare la transferul sumei creditului de 360000 lei.

Suplimentar, în susținerea cererii de revizuire a mai fost indicat că la 25 iulie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Leux-Com” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe 1 Acțiuni, privind obligarea restabilirii contului de decontare a societății comerciale. Prin hotărârea din 09 august 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr Lunga, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Leux-Com”. Prin încheierea din 12 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, s-a restituit cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Leux-Com” împotriva hotărârii din 09 august 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, pe motiv că a fost depusă cu încălcarea termenului prevăzut pentru depunerea cererii de apel și apelantul nu a solicitat repunerea în termen. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 mai 2025, a fost restituită cererea de recurs depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Leux-Com”, împotriva încheierii din 12 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat.

Revizuentul a considerat că temei de revizuire a Deciziei din 22 septembrie 2009 servește încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 mai 2025 cu referire la decizia Curții de Apel Comrat din 10 noiembrie 2015. În acest sens, a considerat că atât timp cât ordinul de plată din 20 decembrie 2007 a fost declarat nul, suma de bani a fost încasată în mod ilegal. Prin aceasta consideră că a avut loc o îmbogățire nejustificată a băncii. A invocat că firma nu a utilizat suma de bani, iar banca în ziua oferirii creditului a transferat-o ilegal la contul II „Sarî Vera” în consecință prin prisma stingerii creditului și-a întors suma de 360000 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Sud, sediul Comrat din 3 octombrie 2025, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă. În motivarea încheierii a fost indicat că cererea de revizuire a fost depusă în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. În acest sens, instanța nu a găsit niciun argument care să corespundă cerinței normei juridice menționate și să poată fi considerat ca temei pentru revizuirea deciziei din 22 septembrie 2009. Pentru a argumenta o cerere de revizuire în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este necesar ca circumstanța nou descoperită să includă în sine o condiție importantă care a existat până la emiterea deciziei din 22 septembrie 2009 și ulterior a devenit cunoscută. Astfel, faptul emiterii deciziei din 10 noiembrie 2015 prin care ordinul de plată nr. 25 din 27 decembrie 2007 a fost declarat ca fiind nul cu efect retroactiv – nu pot fi luate în considerare și, în esență, aceste circumstanțe nu constituie temei pentru revizuirea hotărârii judecătorești.

La 23 octombrie 2025, SRL „Leux-Com” a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 3 octombrie 2025 prin care a solicitat casarea acesteia, examinarea cererii în ordine de revizuire, anularea deciziei Curții de Apel Comrat din 22 septembrie 2009, casarea hotărârii din 27 mai 2009 și respingerea pretențiilor SA „Banca Socială”. În motivarea cererii de recurs, SRL „Leux-Com” a indicat că s-ar fi încălcat drepturile ÎI „Sarî Vera” și Sarî I. D. Care nu ar fi fost atrași la examinarea cererii 2 de revizuire. La fel, a indicat că prin decizia din 10 noiembrie 2015, s-ar fi demonstrat că în aceeași zi, mijloacele financiare printr-un ordin de plată fictiv au fost transferate dintr-o firmă în alta, ceea ce ar fi exclus relațiile contractuale de credit dintre bancă și SRL „Leux-Com”. Fără o relație de credit, nu se poate pune în discuție o garantare a creditului care nu ar fi fost eliberat. În altă ordine de idei, arată că hotărârea din 22 septembrie 2009 ar afecta drepturile lui Sarî I.D. Această cerere de recurs a fost semnată de Sarî I.D. în calitate de reprezentant al SRL „Leux-Com”.

La 24 octombrie 2025, SRL „Leux-Com” a depus o cerere de recurs similară, semnată, deja, de administratorul Alexandr Stanciu.

La 27 octombrie 2025, avocatul Valeriu Isiumbeli, în interesele lui Sarî I.D. a depus o cerere de recurs cu conținut similar.

La 12 decembrie 2025, de către BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a fost depusă o referință prin care s-a solicitat respingerea recursurilor.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea”.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol”.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”. 3

Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor”.

Având în vedere că în circumstanțele concrete este practic imposibil de determinat momentul concret când recurenții au luat cunoștință cu încheierea contestată, atât timp cât din materialele dosarului rezultă că plicul care conținerea încheierea contestată s-a aflat la oficiul poștal în perioada 9 octombrie 2025 – 28 octombrie 2025, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca fiind depuse în termen.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac care permite desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și redeschiderea procesului exclusiv în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, urmărind asigurarea stabilității și securității raporturilor juridice.

În temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi exercitată doar în condițiile expres stabilite de lege.

Completul de judecată reține pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă pe această bază, legea impune cumulativ următoarele condiții: descoperirea unor circumstanțe noi, esențiale, necunoscute anterior și imposibil de descoperit cu prudența necesară.

În principal, recurenții invocă trei motive ale cererii lor de revizuire: 25.1. Nu au fost înștiințați despre examinarea cererii de revizuire Sarî I.D. și II „Sari Vera”; 25.2. Nu a fost luat în considerațiune că prin decizia din 10 noiembrie 2015 a fost declarat nul ordinul de plată a sumei creditului, motiv pentru care s-ar demonstra lipsa relațiilor contractuale dintre bancă și SRL „Leux- Com”; 25.3. Prin lăsarea în vigoare a deciziei din 22 septembrie 2009 s-ar afecta dreptul de proprietate a lui Sarî I.D. deoarece acesta ar fi garantat contractul de credit.

Referitor la prima critică, Completul de judecată subliniază că un astfel de argument nu este în stare să determine casarea încheierii. Or, instanța care a 4 examinat cererea de revizuire este o instanță de apel – Curtea de Apel Sud. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Recurenții nu au demonstrat că în prezenta cauză era necesară prezența participanților la proces pentru examinarea cererii de revizuire.

Referitor la al dooilea motiv al recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că acestuia i s-a dat un răspuns explicit și complet în încheierea contestată. În acest sens, instanța de revizuire a indicat că actele judecătorești privind încasarea datoriei s-au bazat inclusiv pe contractul de credit și pe acordurile adiționale la acesta, precum și pe contractul de fidejusiune. Din acest motiv, existența deciziei Curții de Apel Comrat din 10 noiembrie 2015 nu poate servi drept temei pentru revizuirea actului judecătoresc.

În ceea ce privește al treilea argument, Completul de judecată observă că, în general, prin decizia din 22 septembrie 2009 au fost respinse pretențiile în privința lui Sarî I.D. La fel, un astfel de argument, nu poate fundamenta o soluție de admitere a cererii de revizuire.

Procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive.

Se reiterează că revizuirea este o cale extraordinară de atac, cu caracter de retractare, și nu de reformare, având ca scop corectarea unor erori judiciare esențiale, și nu oferirea unei noi evaluări asupra fondului cauzei. O retractare nejustificată a unei hotărâri irevocabile ar constitui o ingerință inadmisibilă în principiul stabilității raporturilor juridice, care impune că o soluție definitivă nu poate fi rediscutată decât în condițiile strict și expres prevăzute de lege.

În consecință, revizuirea poate fi admisă doar în cazurile expres determinate de legislația procesuală, iar exercitarea acestei căi de atac trebuie limitată la corectarea erorilor judiciare semnificative, fără a se transforma într-un apel deghizat.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție hotărăște să respingă recursurile declarate împotriva încheierii Curții de Apel Sud din 3 octombrie 2025, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, 5