2ra-153/24 — anularea incheierii de suspendare a eliberarii certificatului de mostenitor legal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea incheierii de suspendare a eliberarii certificatului de mostenitor legal
- Temei legal
- Reluarea automată a continutului cererii de apel in cererea de recurs duce la concluzia ca recurentul nu a oferit CSJ argumente corespunzatoare pentru analiza legalitatii deciziei instantei de apel.
2ra-153/24 — anularea incheierii de suspendare a eliberarii certificatului de mostenitor legal (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Alexandra Tarlapan împotriva notarului Elena Constantinescu,
intervenienți accesorii Sergiu Tarlapan și Svetlana Ouș
(anularea încheierii de suspendare a eliberării certificatului de moștenitor
legal nr.1036 din 13.12.2009)
împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-153/24
NR. PIGD 2-20004369-01-2ra-21022024)
Reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs duce la concluzia
că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru
analiza legalității deciziei instanței de apel, motiv pentru care recursul este vădit
neîntemeiat.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu)
Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Cotorobai, D. Dulghieru)
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de avocatul
Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 ianuarie 2020, avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu
Tarlapan a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului Elena
Constantinescu, intervenienți accesorii Sergiu Tarlapan și Svetlana Ouș prin care
a solicitat anularea încheierii de suspendare a eliberării certificatului de moștenitor
legal nr. ***** din 13 decembrie 2009.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în baza hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 4 mai 2017, Alexandra Tarlapan s-a adresat notarului
Elena Constantinescu pentru eliberarea certificatului de moștenitor. Prin
încheierea din 13 decembrie 2019, notarul a suspendat eliberarea certificatului de
moștenitor legal asupra averii defunctului Mihail Tarlapan, invocând existența
unor dubii privind cercul moștenitorilor legali. Reclamanta consideră că temeiul
invocat de notar, art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246/2018, nu este aplicabil
în acest caz. Susține că actul notarial este ilegal și contrar procedurii, cu atât mai
mult, în baza unei cereri similare depuse de intervenienta Svetlana Ouș, același
notar a eliberat certificatul de moștenitor. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 28 noiembrie 2022 s-au stabilit succesorii procesuali ai
reclamantei decedate la 28 ianuarie 2021: Svetlana Ouș și Sergiu Tarlapan.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 1 martie 2023, avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan
a declarat apel împotriva hotărârii din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
1
Prin decizia din 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins
apelul declarat de avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan și a
menținut hotărârea din 27 februarie 2023 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a
respins pretenția de anulare a încheierii de suspendare a eliberării certificatului de
moștenitor legal din 13 decembrie 2019 emisă de notarul Elena Constantinescu,
or, acțiunile întreprinse de notarul în cadrul procedurii succesorale nr. *****
deschisă asupra patrimoniului defunctului *****, decedat la 03 aprilie 2002, au
fost în strictă conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr.246
din 15.11.2018 privind procedura notarială. Corespunzător, instanța de apel a
apreciat drept nefondate și lipsite de suport juridic afirmațiile apelantului cu privire
la faptul că instanța de fond nu s-a expus asupra circumstanțelor cauzei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 februarie 2024, avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu
Tarlapan a depus recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii din 27 februarie 2023,
cu pronunțarea unei decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.
În esență, în motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor de fapt și de
drept expuse în cererea de chemare în judecată și în apel, recurentul invocă faptul
că instanța de apel și instanța de fond au examinat acțiunea într-un mod formalist,
ignorând actele, documentele și înscrisurile anexate la materialele dosarului.
Acesta susține că constatările și concluziile instanței de apel privind corectitudinea
hotărârii instanței de fond sunt în contradicție cu materialele dosarului, rezultând
dintr-o interpretare eronată atât a circumstanțelor de fapt ale litigiului, cât și a
normelor de drept material. Recurentul afirmă că instanța de apel nu a motivat și
nu a argumentat aplicabilitatea prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246
din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, având în vedere că notarul, în
cadrul procedurii succesorale, a identificat cercul de moștenitori, fără a exista dubii
în acest sens. Totodată, acesta critică decizia instanței de apel, invocând faptul că
instanțele nu au motivat și nu au explicat din ce motive, în cazul cererii lui
Alexandru Tarlapan, notarul ar fi avut dubii cu privire la cercul de moștenitori, în
timp ce, în cazul unei cereri identice înaintate de Svetlana Ouș, a fost eliberat
certificatul de moștenitor.
La 10 iunie 2024, avocatul Vitalie Carmanchi, în interesele Svetlanei Ouș a
depus referință la recurs, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
2
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 25 octombrie 2023 (f.d. 190).
3
Ulterior, la data de 11 ianuarie 2024, în adresa participanților la proces a
fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2023
(f.d. 197).
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 6 februarie 2024 de către avocatul Nicolae Leșan, în interesele
lui Sergiu Tarlapan, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În speță, recurentul avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu
Tarlapan u a depus o cerere de recurs cu conținut asemănător cu cererea de
chemare în judecată (f.d. 1-5) și cu cererea de apel (f.d. 164-166). Argumentelor
invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești
contestate.
Instanța de recurs observă că temeiurile de apel (art. 386–388 din Codul de
procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă)
sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor.
Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și
înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.
O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterări formale ale
poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a
raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a
oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza
legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în
4
jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra-
183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).
În speță, din textul recursului se desprinde că, ca temei al recursului, sunt
invocate dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
susținând că instanța de apel:
a. nu a motivat și nu a argumentat aplicabilitatea prevederilor art. 73 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială;
b. nu a motivat și nu au explicat din ce motive, în cazul cererii lui Alexandru
Tarlapan, notarul ar fi avut dubii cu privire la cercul de moștenitori, în timp
ce, în cazul unei cereri identice înaintate de Svetlana Ouș, a fost eliberat
certificatul de moștenitor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Or, potrivit art. 442 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este
ținută de modul în care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu
excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau
decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
În prezenta cauză, recurentul nu a demonstrat în ce măsură hotărârea atacată
s-ar întemeia pe o soluție arbitrară sau pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.
Dimpotrivă, din analiza actelor instanțelor inferioare rezultă că au fost examinate
și s-a răspuns în mod complet la criticilor formulate de apelant. Totodată, s-a
constatat că acțiunile întreprinse de notar în cadrul procedurii succesorale nr.
*****, deschisă asupra patrimoniului defunctului Mihail Tarlapan, decedat la 03
aprilie 2002, au fost efectuate cu respectarea strictă a prevederilor art. 73 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială. Argumentele
recurentului nu reușesc să răstoarne constatările instanței de apel, limitându-se, în
esență, la exprimarea unui simplu dezacord față de actele și soluțiile pronunțate în
cauză.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
5
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de
avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan este vădit neîntemeiat,
prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce
critici substanțiale deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Nicolae Leșan, în
interesele lui Sergiu Tarlapan.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6