2ra-153/24 — Anularea încheierii de suspendare a eliberării certificatului de moștenitor legal

La 13 ianuarie 2020, avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului Elena Constantinescu, intervenienți accesorii Sergiu Tarlapan și Svetlana Ouș prin care a solicitat anularea încheierii de suspendare a eliberării certificatului de moștenitor legal nr. ***** din 13 decembrie 2009.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 mai 2017, Alexandra Tarlapan s-a adresat notarului Elena Constantinescu pentru eliberarea certificatului de moștenitor. Prin încheierea din 13 decembrie 2019, notarul a suspendat eliberarea certificatului de moștenitor legal asupra averii defunctului Mihail Tarlapan, invocând existența unor dubii privind cercul moștenitorilor legali. Reclamanta consideră că temeiul invocat de notar, art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246/2018, nu este aplicabil în acest caz. Susține că actul notarial este ilegal și contrar procedurii, cu atât mai mult, în baza unei cereri similare depuse de intervenienta Svetlana Ouș, același notar a eliberat certificatul de moștenitor. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 noiembrie 2022 s-au stabilit succesorii procesuali ai reclamantei decedate la 28 ianuarie 2021: Svetlana Ouș și Sergiu Tarlapan.

Prin decizia din 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan și a menținut hotărârea din 27 februarie 2023 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a respins pretenția de anulare a încheierii de suspendare a eliberării certificatului de moștenitor legal din 13 decembrie 2019 emisă de notarul Elena Constantinescu, or, acțiunile întreprinse de notarul în cadrul procedurii succesorale nr. ***** deschisă asupra patrimoniului defunctului *****, decedat la 03 aprilie 2002, au fost în strictă conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr.246 din 15.11.2018 privind procedura notarială. Corespunzător, instanța de apel a apreciat drept nefondate și lipsite de suport juridic afirmațiile apelantului cu privire la faptul că instanța de fond nu s-a expus asupra circumstanțelor cauzei.

În esență, în motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată și în apel, recurentul invocă faptul că instanța de apel și instanța de fond au examinat acțiunea într-un mod formalist, ignorând actele, documentele și înscrisurile anexate la materialele dosarului. Acesta susține că constatările și concluziile instanței de apel privind corectitudinea hotărârii instanței de fond sunt în contradicție cu materialele dosarului, rezultând dintr-o interpretare eronată atât a circumstanțelor de fapt ale litigiului, cât și a normelor de drept material. Recurentul afirmă că instanța de apel nu a motivat și nu a argumentat aplicabilitatea prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, având în vedere că notarul, în cadrul procedurii succesorale, a identificat cercul de moștenitori, fără a exista dubii în acest sens. Totodată, acesta critică decizia instanței de apel, invocând faptul că instanțele nu au motivat și nu au explicat din ce motive, în cazul cererii lui Alexandru Tarlapan, notarul ar fi avut dubii cu privire la cercul de moștenitori, în timp ce, în cazul unei cereri identice înaintate de Svetlana Ouș, a fost eliberat certificatul de moștenitor.

La 10 iunie 2024, avocatul Vitalie Carmanchi, în interesele Svetlanei Ouș a depus referință la recurs, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Ulterior, la data de 11 ianuarie 2024, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2023 (f.d. 197).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 6 februarie 2024 de către avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

În speță, recurentul avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan u a depus o cerere de recurs cu conținut asemănător cu cererea de chemare în judecată (f.d. 1-5) și cu cererea de apel (f.d. 164-166). Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate.

Instanța de recurs observă că temeiurile de apel (art. 386–388 din Codul de procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă) sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor. Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.

O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterări formale ale poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în 4 jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra- 183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

În speță, din textul recursului se desprinde că, ca temei al recursului, sunt invocate dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel: a. nu a motivat și nu a argumentat aplicabilitatea prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială; b. nu a motivat și nu au explicat din ce motive, în cazul cererii lui Alexandru Tarlapan, notarul ar fi avut dubii cu privire la cercul de moștenitori, în timp ce, în cazul unei cereri identice înaintate de Svetlana Ouș, a fost eliberat certificatul de moștenitor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Or, potrivit art. 442 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este ținută de modul în care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În prezenta cauză, recurentul nu a demonstrat în ce măsură hotărârea atacată s-ar întemeia pe o soluție arbitrară sau pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Dimpotrivă, din analiza actelor instanțelor inferioare rezultă că au fost examinate și s-a răspuns în mod complet la criticilor formulate de apelant. Totodată, s-a constatat că acțiunile întreprinse de notar în cadrul procedurii succesorale nr. *****, deschisă asupra patrimoniului defunctului Mihail Tarlapan, decedat la 03 aprilie 2002, au fost efectuate cu respectarea strictă a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială. Argumentele recurentului nu reușesc să răstoarne constatările instanței de apel, limitându-se, în esență, la exprimarea unui simplu dezacord față de actele și soluțiile pronunțate în cauză.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 5

În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici substanțiale deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Nicolae Leșan, în interesele lui Sergiu Tarlapan. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6