2ra-1541/21 — cu privire la constatarea ca fiind ilegală a încheierii notarului de refuz în eliberarea certificatului de moștenitor legal și obligarea notarului să examineze cererea privind eliberarea certificatului de moștenitor

Dosarul nr. 2ra-1541/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

3 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Tarlapan, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Tarlapan

împotriva notarului Elena Constantinescu cu privire la constatarea ca fiind ilegală

a încheierii notarului de refuz în eliberarea certificatului de moștenitor legal și

obligarea notarului să examineze cererea privind eliberarea certificatului de

moștenitor legal

împotriva deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Sergiu Tarlapan, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

și menținută hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 13 mai 2019, Sergiu Tarlapan, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a

depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului Elena Constantinescu,

intervenienți accesorii Alexandra Tarlapan și Svetlana Ouș, cu privire la

contestarea ca fiind ilegală a încheierii notarului de refuz în eliberarea certificatului

de moștenitor legal nr. 277 din 11 aprilie 2019 și obligarea notarului să examineze

cererea privind eliberarea certificatului de moștenitor legal.

În motivarea acțiunii a invocat că prin încheierea din 11 aprilie 2019, notarul

Elena Constantinescu i-a refuzat în eliberarea certificatului de moștenitor legal

asupra patrimoniului defunctului Mihail Tarlapan, din motiv că solicitarea din

28 martie 2019 nu corespunde cerințelor legale.

A menționat că din conținutul actului notarial contestat, se înțelege că

motivul reținut pentru refuzul în eliberarea certificatului de moștenitor legal, a fost

faptul că din cererea întocmită Sergiu Tarlapan, împreună cu avocatul Nicolae

Leșan, nu rezultă clar și univoc dacă moștenirea a fost acceptată de către acesta

1

prin intrarea de fapt în posesia averii succesorale în termenul de opțiune (6 luni

după deces) sau dacă moștenirea se acceptă prin cererea din 28 martie 2019).

În acest context, a notat și faptul că pretinsul motiv reținut în susținerea

deciziei actului contestat, este unul ce nu corespunde realităților existente, fiind

astfel și unul vădit ilegal, semnalând atât competența notarului, cât și caracterul

pretențios al actului notarial.

Mai mult, chiar și în cazul în care notarul Elena Constantinescu ar fi reținut

anumite neclarități, acest fapt ar fi determinat suspendarea sau amânarea întocmirii

actului notarial, nu și refuzul în eliberarea certificatului.

A evidențiat că dânsul, la rândul său, a declarat notarului Elena

Constantinescu că a acceptat moștenirea rămasă după decesul lui Mihail Tarlapan

la data de XXXXX și, în consecință, a solicitat legal și întemeiat includerea sa în

componența moștenitorilor legali de clasa întâi alături de alți moștenitori –

Alexandra Tarlapan, soția lui Mihail Tarlapan și Svetlana Ouș, fiica lui Mihail

Tarlapan.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 63 alin. (2) din Legea nr. 69 din

14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notarilor, art. 68-70 din Legea

nr. 246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, art. 561, 562, 581 Cod

civil (în redacția anului 1964), art. 1432 alin. (3), 1440, 1516, 1517 Cod civil (în

redacția anului 2003), art. 20, 163 lit. c), 191 alin. (1), 204, 205, 206, 209, 211,

212, 224 Cod administrativ, a solicitat admiterea acțiunii, contestarea ca fiind

ilegală a încheierii notarului de refuz în eliberarea certificatului de moștenitor legal

nr. 277 din 11 aprilie 2019 și obligarea notarului să examineze cererea privind

eliberarea certificatului de moștenitor legal.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Sergiu Tarlapan, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și menținută

hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că deși Mihail Tarlapan a decedat la XXXXX, Sergiu Tarlapan

a depus cerere la notarul Elena Constantinescu, în care a indicat că este de acord

să accepte moștenirea în calitate de moștenitor de gradul întâi și a solicitat

eliberarea certificatului de moștenitor legal abia la 28 martie 2019, adică peste 17

ani.

Mai mult, Sergiu Tarlapan nu a prezentat niciun act confirmativ privind

acceptarea moștenirii în termenul de opțiune, iar cerința acestuia din 28 martie

2019 privind eliberarea certificatului de moștenitor legal este neîntemeiată și corect

refuzată de către notar, or acesta nu a demonstrat notarului întreprinderea în

termenul de 6 luni de la decesul defunctului a acțiunilor descrise la art. 581 alin. (2)

Cod civil (în redacția anului 1964).

La fel, instanțele de judecată au constatat că Sergiu Tarlapan nu a prezentat

nici dovada intrării de fapt în posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau

depunerea la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declarație de

acceptare a ei.

2

Totodată, instanțele inferioare au atestat că Svetlana Ouș, cea care a acceptat

moștenirea în termen și-a exprimat în mod expres dezacordul privind includerea

lui Sergiu Tarlapan în certificatul de moștenitor.

În același context, instanțele de judecată au evidențiat că prin hotărârea din

13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Tarlapan cu privire la

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

La 9 septembrie 2021, Sergiu Tarlapan, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan a declarat recurs împotriva deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că actul notarial din 11 aprilie 2019 a fost

emis contrar legii, prejudiciind direct și inadmisibil dreptul acestuia la moștenire,

drept constituțional prevăzut la art. 46 alin. (6) din Constituția RM.

A susținut că este inadmisibil ca, la cererea similară a intervenientului

accesoriu Svetlana Ouș, notarul în mod inexplicabil i-a eliberat certificatul de

moștenitor legal, fapt ce semnalează oricărui observator obiectiv faptul că, în cazul

dânsului, notarul a acționat discriminator, favorizând unul dintre moștenitori, deși

intervenientul accesoriu Alexandra Tarlapan a sesizat notarul despre lipsa

pretențiilor la eliberarea lui Sergiu Tarlapan a certificatului de moștenitor legal.

A reiterat că a declarat notarului faptul că a acceptat moștenirea rămasă după

decesul lui Mihail Tarlapan la data de XXXXX, iar în consecință, a solicitat legal

și întemeiat includerea sa în componența moștenitorilor legali de clasa întâi, alături

de alți moștenitori – Alexandra Tarlapan, soția defunctului și Svetlana Ouș – fiica

acestuia.

Astfel, hotărârile oferite de instanțele de judecată ierarhic inferioare nu

conțin o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns.

La fel, a evidențiat că decizia din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău este

una nemotivată, având în vedere faptul că motivele de ilegalitate a hotărârii primei

instanțe contestate cu apel, au fost omise din motivarea deciziei, astfel aceasta fiind

o replică a hotărârii contestate.

La 20 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Svetlana Ouș,

reprezentată de avocatul Vitalie Carmanschi, a depus referință la recursul declarat

de Sergiu Tarlapan, solicitând declararea inadmisibilității acestuia.

La 21 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, notarul Elena

Constantinescu a depus referință la recursul declarat de Sergiu Tarlapan, solicitând

respingerea acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele cauzei, rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Nicolae Leșan la

3

11 august 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 246

vol. I).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 9 septembrie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Tarlapan, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Tarlapan,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

4

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Sergiu Tarlapan, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Tarlapan, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

5