2ra-1094/24 — încasarea sumei

La 26 iunie 2023, Serviciul Fiscal de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Chișca și Dumitru Țurcan privind încasarea sumei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a aflat cauza penală nr. 2018898142, pornită la 28 noiembrie 2018 de Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, pentru infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. (1) Cod penal, privind comercializarea mărfurilor supuse accizelor fără marcarea acestora cu timbre de acciz.

Din materialele urmăririi penale rezultă că, în perioada iunie-decembrie 2018, Mihail Chișca și Dumitru Țurcan, acționând de comun acord și în scopul obținerii unui profit ilicit, au intrat în posesia a 2 000 litri de alcool etilic obținut industrial, cu concentrația de 96,4% vol., nemarcat cu timbre de acciz, transportat din regiunea Transnistreană în mun. Chișinău și comercializat, inclusiv pe teritoriul Pieței Centrale, la prețul de 40 lei per litru.

Se mai reține că Dumitru Țurcan utiliza alcoolul etilic menționat pentru producerea artizanală a divinului contrafăcut în încăperile din str. Haban Liubavici nr. 6, mun. Chișinău, ulterior comercializat în aceeași locație.

Potrivit art. 122 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) din antrepozitul fiscal.

Astfel, prin comercializarea alcoolului etilic nemarcat, în raport cu poziția tarifară nr. 2207 din Codul fiscal, pentru care cota accizei constituie 94,63 lei, Bugetului Public Național i-au fost cauzate daune în proporții mari, în cuantum de 189 260 lei.

În ședința preliminară din 13 aprilie 2022, inculpații au solicitat încetarea procesului penal în temeiul art. 107 Cod penal și al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia.

Prin sentința din 15 aprilie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus încetarea procesului penal, soluție menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2023. 1

Instanța nu s-a expus asupra cererii Serviciului Fiscal de Stat privind recunoașterea în calitate de parte civilă și încasarea prejudiciului, aceasta rămânând nesoluționată.

În aceste condiții, Serviciul Fiscal de Stat solicită încasarea, în beneficiul statului, de la Mihail Chișca și Dumitru Țurcan, a sumei de 189 260 lei, cu titlu de prejudiciu material, precum și a taxei de stat.

La 21 decembrie 2023, Mihail Chișca a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 decembrie 2023. Ulterior, la 11 aprilie 2024, a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

Instanța de apel a reținut că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a aflat cauza penală nr. 2018898142, iar din materialele dosarului rezultă că, în perioada iunie–decembrie 2018, Mihail Chișca și Dumitru Țurcan au intrat în 2 posesia unei cantități de 2 000 litri de alcool etilic nemarcat cu timbre de acciz, transportat din regiunea transnistreană și comercializat pe teritoriul municipiului Chișinău, inclusiv în incinta Pieței Centrale, alcool utilizat ulterior de către Dumitru Țurcan în procesul de producere artizanală a divinului contrafăcut.

Instanța de apel a constatat că Serviciul Fiscal de Stat, prin acțiunea civilă din 1 noiembrie 2019, a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte civilă în procesul penal și încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 189 260 lei. Prin sentința din 15 aprilie 2022, procesul penal intentat împotriva lui Mihail Chișca și Dumitru Țurcan a fost încetat în temeiul art. 107 Cod penal și al Legii nr. 243/2021 privind amnistia, fără soluționarea acțiunii civile, circumstanță care a determinat înaintarea, la 26 iunie 2023, a cererii civile în procedură separată.

Instanța de apel a reținut că aplicarea actului de amnistie a avut ca efect înlăturarea răspunderii penale a pârâților, fără a infirma existența faptei ilicite constatate și fără a exclude posibilitatea angajării răspunderii civile delictuale, în măsura întrunirii cumulative a elementelor acesteia, inclusiv a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.

Raportându-se la poziția tarifară nr. 2207 din Anexa nr. 1 la Titlul IV al Codului fiscal, pentru care cota accizei aplicabilă în anul 2018 era de 94,63 lei pentru un litru de alcool etilic, instanța de apel a determinat prejudiciul total cauzat Bugetului Public Național în cuantum de 189 260 lei (94,63 lei × 2 000 litri), apreciind ca eronată soluția instanței de fond, care a limitat calculul prejudiciului exclusiv la cantitățile de alcool ridicate ulterior, în condițiile în care probele administrate confirmă existența și întinderea integrală a prejudiciului.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța de apel a aplicat dispozițiile art. 98 din Codul de procedură civilă, reținând că taxa de stat, de la plata căreia reclamantul a fost scutit potrivit legii, urmează a fi încasată de la pârâți proporțional părții admise din acțiune.

În motivarea recursului, recurentul a indicat, în esență, următoarele: a) încălcarea cerințelor procedurale privind citarea legală și efectivă a recurentului, cu consecința nesocotirii dreptului la un proces echitabil (art. 6 § 1 CEDO); b) încălcarea prezumției de nevinovăție (art. 6 § 2 CEDO), prin utilizarea de către instanța de apel a unor formulări și raționamente care induc ideea vinovăției, deși 3 procesul penal a fost încetat prin aplicarea amnistiei, fără examinarea fondului acuzației; c) aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și stabilirea arbitrară a prejudiciului, fără o analiză autonomă și motivată a probelor administrate în cauza civilă; d) motivarea formală și insuficientă a deciziei instanței de apel, contrar exigențelor art. 6 CEDO; e) aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, circumscrisă temeiului de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În speță, recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungureanu, se limitează la reluarea situației de fapt și la invocarea unor norme și principii generale, argumente deja examinate în cadrul apelului, fără a fi indicate în mod concret dispozițiile legale pretins încălcate și fără a se demonstra legătura directă dintre pretinsele încălcări și soluția pronunțată de instanța de apel. Recurentul nu relevă erori de drept material sau procedural și nici vicii esențiale de procedură care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O asemenea abordare nu întrunește exigențele testului de admisibilitate, iar examinarea recursului în aceste condiții ar echivala cu exercitarea unui control din oficiu, inadmisibil în cadrul competenței Curții Supreme de Justiție.

Instanța de apel a motivat decizia în mod detaliat, examinând criticile formulate de apelant, probele administrate și normele de drept material și procedural incidente, reținând că încetarea procesului penal ca urmare a aplicării amnistiei nu infirmă existența faptei ilicite și nu exclude posibilitatea angajării răspunderii civile delictuale, în condițiile întrunirii elementelor acesteia. Totodată, instanța de apel a stabilit existența și întinderea prejudiciului cauzat Bugetului Public Național prin raportare la cota accizei aplicabile pentru anul 2018 și la cantitatea de alcool etilic constatată, apreciind ca eronată limitarea prejudiciului la cantitățile ridicate ulterior, și a soluționat chestiunea cheltuielilor de judecată în conformitate cu art. 98 din Codul de procedură civilă.

Criticile recurentului referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil și a prezumției de nevinovăție vizează, în realitate, modul de apreciere a probelor și de interpretare a efectelor juridice ale încetării procesului penal, aspecte care au fost analizate de instanța de apel și care nu pot fi reevaluate 5 în cadrul recursului, în lipsa identificării unor erori de drept calificate sau a unor vicii procedurale esențiale.

În aceste condiții, Curtea constată că recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente apte să încadreze recursul în limitele stricte ale art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungureanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6