2ra-1094/24 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constitie temei de casare a acesteia
2ra-1094/24 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Mihail Chișca și Dumitru Țurcan
(încasarea sumei)
împotriva deciziei din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
Dosarul nr: 2ra-1094/24
Nr. PIGD 2-23091890-01-2ra-22102024
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. I. Pulbere
Curtea de Apel Chișinău - jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de
avocatul Ivan Ungureanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 iunie 2023, Serviciul Fiscal de Stat a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Mihail Chișca și Dumitru Țurcan privind încasarea sumei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că pe rolul Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, s-a aflat cauza penală nr. 2018898142, pornită la 28
noiembrie 2018 de Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, pentru
infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. (1) Cod penal, privind comercializarea
mărfurilor supuse accizelor fără marcarea acestora cu timbre de acciz.
Din materialele urmăririi penale rezultă că, în perioada iunie-decembrie
2018, Mihail Chișca și Dumitru Țurcan, acționând de comun acord și în scopul
obținerii unui profit ilicit, au intrat în posesia a 2 000 litri de alcool etilic obținut
industrial, cu concentrația de 96,4% vol., nemarcat cu timbre de acciz, transportat
din regiunea Transnistreană în mun. Chișinău și comercializat, inclusiv pe
teritoriul Pieței Centrale, la prețul de 40 lei per litru.
Se mai reține că Dumitru Țurcan utiliza alcoolul etilic menționat pentru
producerea artizanală a divinului contrafăcut în încăperile din str. Haban Liubavici
nr. 6, mun. Chișinău, ulterior comercializat în aceeași locație.
Potrivit art. 122 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, mărfurile sunt supuse
accizelor la momentul expedierii (transportării) din antrepozitul fiscal.
Astfel, prin comercializarea alcoolului etilic nemarcat, în raport cu poziția
tarifară nr. 2207 din Codul fiscal, pentru care cota accizei constituie 94,63 lei,
Bugetului Public Național i-au fost cauzate daune în proporții mari, în cuantum de
189 260 lei.
În ședința preliminară din 13 aprilie 2022, inculpații au solicitat încetarea
procesului penal în temeiul art. 107 Cod penal și al Legii nr. 243 din 24 decembrie
2021 privind amnistia.
Prin sentința din 15 aprilie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a
dispus încetarea procesului penal, soluție menținută prin Decizia Curții de Apel
Chișinău din 25 aprilie 2023.
1
Instanța nu s-a expus asupra cererii Serviciului Fiscal de Stat privind
recunoașterea în calitate de parte civilă și încasarea prejudiciului, aceasta
rămânând nesoluționată.
În aceste condiții, Serviciul Fiscal de Stat solicită încasarea, în beneficiul
statului, de la Mihail Chișca și Dumitru Țurcan, a sumei de 189 260 lei, cu titlu de
prejudiciu material, precum și a taxei de stat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 4 decembrie 2023,
acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Mihail Chișca, în beneficiul
statului, accizul neachitat aferent comercializării a 902 litri de alcool etilic, în sumă
de 85 356,26 lei, precum și taxa de stat în cuantum de 2 560,68 lei, de la plata
căreia reclamantul este scutit potrivit legii. De asemenea, s-a încasat de la Dumitru
Țurcan accizul neachitat aferent comercializării a 437,5 litri de alcool etilic, în
sumă de 28 275,62 lei, precum și taxa de stat în cuantum de 848,26 lei. În rest,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 decembrie 2023, Serviciul Fiscal de Stat a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 decembrie 2023.
Ulterior, la 19 martie 2024, a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
admisă integral.
La 21 decembrie 2023, Mihail Chișca a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 decembrie 2023. Ulterior, la
11 aprilie 2024, a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2024, apelul declarat de
Mihail Chișca a fost respins, iar apelul Serviciului Fiscal de Stat a fost admis. A
fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 4 decembrie 2023,
cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a admis cererea Serviciului Fiscal de
Stat și s-a dispus încasarea, în beneficiul statului, de la Mihail Chișca și Dumitru
Țurcan, a sumei de 189 260,00 lei, precum și a taxei de stat în cuantum de 5 677,80
lei pentru examinarea cererii de chemare în judecată și de 4 258,35 lei pentru
examinarea cererii de apel, în total 199 196,15 lei.
Instanța de apel a reținut că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
s-a aflat cauza penală nr. 2018898142, iar din materialele dosarului rezultă că, în
perioada iunie–decembrie 2018, Mihail Chișca și Dumitru Țurcan au intrat în
2
posesia unei cantități de 2 000 litri de alcool etilic nemarcat cu timbre de acciz,
transportat din regiunea transnistreană și comercializat pe teritoriul municipiului
Chișinău, inclusiv în incinta Pieței Centrale, alcool utilizat ulterior de către
Dumitru Țurcan în procesul de producere artizanală a divinului contrafăcut.
Instanța de apel a constatat că Serviciul Fiscal de Stat, prin acțiunea civilă
din 1 noiembrie 2019, a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte civilă în
procesul penal și încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 189 260 lei. Prin
sentința din 15 aprilie 2022, procesul penal intentat împotriva lui Mihail Chișca și
Dumitru Țurcan a fost încetat în temeiul art. 107 Cod penal și al Legii nr. 243/2021
privind amnistia, fără soluționarea acțiunii civile, circumstanță care a determinat
înaintarea, la 26 iunie 2023, a cererii civile în procedură separată.
Instanța de apel a reținut că aplicarea actului de amnistie a avut ca efect
înlăturarea răspunderii penale a pârâților, fără a infirma existența faptei ilicite
constatate și fără a exclude posibilitatea angajării răspunderii civile delictuale, în
măsura întrunirii cumulative a elementelor acesteia, inclusiv a prejudiciului și a
legăturii de cauzalitate.
Raportându-se la poziția tarifară nr. 2207 din Anexa nr. 1 la Titlul IV al
Codului fiscal, pentru care cota accizei aplicabilă în anul 2018 era de 94,63 lei
pentru un litru de alcool etilic, instanța de apel a determinat prejudiciul total cauzat
Bugetului Public Național în cuantum de 189 260 lei (94,63 lei × 2 000 litri),
apreciind ca eronată soluția instanței de fond, care a limitat calculul prejudiciului
exclusiv la cantitățile de alcool ridicate ulterior, în condițiile în care probele
administrate confirmă existența și întinderea integrală a prejudiciului.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța de apel a aplicat
dispozițiile art. 98 din Codul de procedură civilă, reținând că taxa de stat, de la
plata căreia reclamantul a fost scutit potrivit legii, urmează a fi încasată de la pârâți
proporțional părții admise din acțiune.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 octombrie 2024, Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan
Ungureanu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12
iunie 2024, solicitând casarea acesteia și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a indicat, în esență, următoarele:
a) încălcarea cerințelor procedurale privind citarea legală și efectivă a
recurentului, cu consecința nesocotirii dreptului la un proces echitabil (art. 6 § 1
CEDO);
b) încălcarea prezumției de nevinovăție (art. 6 § 2 CEDO), prin utilizarea de către
instanța de apel a unor formulări și raționamente care induc ideea vinovăției, deși
3
procesul penal a fost încetat prin aplicarea amnistiei, fără examinarea fondului
acuzației;
c) aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și stabilirea arbitrară a prejudiciului,
fără o analiză autonomă și motivată a probelor administrate în cauza civilă;
d) motivarea formală și insuficientă a deciziei instanței de apel, contrar
exigențelor art. 6 CEDO;
e) aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, circumscrisă
temeiului de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință
publică la data de 12 iunie 2024, iar copia integrală a deciziei motivate a fost
expediată participanților la proces la 21 august 2024 (f.d. 114). Prin urmare,
4
recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungureanu, la data
de 16 octombrie 2024 se consideră depus în termen (a se vedea pct. 23).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale
de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor
instanțelor de apel.
Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie
să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să
evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de
procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a
examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin
urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare,
nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau
caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.
În speță, recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan
Ungureanu, se limitează la reluarea situației de fapt și la invocarea unor norme și
principii generale, argumente deja examinate în cadrul apelului, fără a fi indicate
în mod concret dispozițiile legale pretins încălcate și fără a se demonstra legătura
directă dintre pretinsele încălcări și soluția pronunțată de instanța de apel.
Recurentul nu relevă erori de drept material sau procedural și nici vicii esențiale
de procedură care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O asemenea
abordare nu întrunește exigențele testului de admisibilitate, iar examinarea
recursului în aceste condiții ar echivala cu exercitarea unui control din oficiu,
inadmisibil în cadrul competenței Curții Supreme de Justiție.
Instanța de apel a motivat decizia în mod detaliat, examinând criticile
formulate de apelant, probele administrate și normele de drept material și
procedural incidente, reținând că încetarea procesului penal ca urmare a aplicării
amnistiei nu infirmă existența faptei ilicite și nu exclude posibilitatea angajării
răspunderii civile delictuale, în condițiile întrunirii elementelor acesteia. Totodată,
instanța de apel a stabilit existența și întinderea prejudiciului cauzat Bugetului
Public Național prin raportare la cota accizei aplicabile pentru anul 2018 și la
cantitatea de alcool etilic constatată, apreciind ca eronată limitarea prejudiciului la
cantitățile ridicate ulterior, și a soluționat chestiunea cheltuielilor de judecată în
conformitate cu art. 98 din Codul de procedură civilă.
Criticile recurentului referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un
proces echitabil și a prezumției de nevinovăție vizează, în realitate, modul de
apreciere a probelor și de interpretare a efectelor juridice ale încetării procesului
penal, aspecte care au fost analizate de instanța de apel și care nu pot fi reevaluate
5
în cadrul recursului, în lipsa identificării unor erori de drept calificate sau a unor
vicii procedurale esențiale.
În aceste condiții, Curtea constată că recurentul a formulat doar
nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta
argumente juridice pertinente apte să încadreze recursul în limitele stricte ale art.
432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit
neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de
avocatul Ivan Ungureanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6