2ra-790/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii, incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-790/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-790/23

2-21184677-01-2ra-07062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (T. Vasilică)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Chișca, reprezentat de

avocatul Ivan Ungurean,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Mihail

Chișca împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Chișca, în

numele căruia a acționat avocatul Ivan Ungurean, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al R.Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-25, 90).

În motivarea acțiunii a indicat că, la 28 noiembrie 2018 în privința lui Mihail

Chișca a fost dispusă începerea urmăririi penale în temeiul unei bănuieli rezonabile

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b1) din Codul penal, de

către procurorul din Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Central, Veaceslav Toderiță,

fiind bănuit de săvârșirea unui abuz de serviciu de către o persoană publică și din

interes material. Cauzei respective i s-a atribuit numărul de ordine statistic

2018898142.

La 28 noiembrie 2018, prin ordonanța ofițerului superior de urmărire penală al

SCAUP a DP mun. Chișinău, Miheev Denis, a fost dispusă pornirea urmăririi penale

în baza art. 250 alin. (2) lit. b) Cod penal. Cauzei respective i s-a atribuit numărul de

ordine statistic 2018890517.

1

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul din Procuratura

mun. Chișinău, a fost dispusă conexarea cauzelor penale nr. 2018898142 și

2018890517 într-o cauză penală unică cu numărul de ordine 2018898142.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, a fost dispusă autorizarea unor măsuri speciale de investigație, în

particular investigația sub acoperire, desemnându-l în calitate de investigator sub

acoperire pe D.Ț. – persoana recunoscută bănuită la data de 28 noiembrie 2018 în

cauza penală nr. 2018890517.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), a fost dispusă autorizarea unor măsuri speciale de

investigație, în particular achiziția de control, în cauza penală nr. 2018898142.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), a fost dispusă autorizarea unor măsuri speciale de

investigație, în particular urmărirea vizuală, în cauza penală nr. 2018898142.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), a fost dispusă autorizarea unor măsuri speciale de

investigație, în particular controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale

extorcate, în cauza penală nr. 2018898142.

Prin ordonanța din 29 noiembrie 2018, a fost dispusă încetarea măsurilor

speciale de investigație – urmărirea vizuală, investigația sub acoperire, achiziția de

control și controlul transmiterii banilor, în cauza penală nr. 2018898142.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), Veaceslav Toderiță, a fost dispusă interceptarea și

înregistrarea comunicărilor și a imaginilor între D.Ț. cu persoanele care intră în

contact în momentul achiziției de control, în cauza penală nr. 2018898142.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), Veaceslav Toderiță, a fost dispusă efectuarea

percheziției în automobilul de model „Mercedes”, cu n/î XXX, în cauza penală

nr.2018898142.

Prin procesul-verbal de percheziție din 28 noiembrie 2018, în care a fost vizat

automobilul de model „Mercedes”, cu n/î XXX, folosit de către Mihail Chișca, care

a fost dispusă în cauza penală nr.2018898142, au fost ridicate următoarele bunuri:

telefon mobil de model „Nokia” (IMEI XXX); telefon mobil de model „Samsung”

(IMEI XXX); telefon mobil de model „Iphone S” (IMEI XXX); telefon mobil de

model „Samsung” (IMEI XXX); o carte de migrație nr.XXX din 11 noiembrie 2018

pe numele lui Mihail Chișca; 529 dolari SUA (250 și 279 dolari SUA); 69 290 lei

(850 lei și 68 440 lei).

Prin ordonanța din 29 noiembrie 2018, emisă în cadrul cauzei penale

nr.2018898142, a fost dispusă recunoașterea în calitate de corpuri delicte și atașarea

în calitate de mijloc material de probă: telefonul mobil de model „Samsung”,

telefonul mobil de model „Iphone”, 250 dolari SUA, 850 lei, 279 dolari SUA, 68440

de lei, ridicate în timpul percheziției din automobilul care aparține lui Mihail Chișca.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), Veaceslav Toderiță, a fost dispusă efectuarea

percheziției corporale a lui Mihail Chișca, în cauza penală nr. 2018898142.

2

Prin procesul-verbal de percheziție din 28 noiembrie 2018, care a vizat

percheziția corporală a lui Mihail Chișca, dispusă în cauza penală nr. 2018898142,

au fost ridicate: 15 bancnote cu nominalul de 200 lei; 65 bancnote cu nominalul de

100 lei; 1 bancnotă cu nominalul de 50 lei; 1 bancnotă cu nominalul de 20 lei.

Prin ordonanța din 29 noiembrie 2018, emisă în cadrul cauzei penale

nr.2018898142, a fost dispusă recunoașterea în calitate de corpuri delicte și atașarea

în calitate de mijloc material de probă: 9 750 lei, ridicați în timpul percheziției

corporale a lui Mihail Chișca.

Prin ordonanța din 28 noiembrie 2018, de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău (oficiul Principal), Veaceslav Toderiță, a fost dispusă efectuarea

percheziției în garajul lui Mihail Chișca, în cauza penală nr.2018898142.

Prin procesul-verbal de percheziție din 28 noiembrie 2018, care a vizat garajul

lui Mihail Chișca, dispusă în cauza penală nr. 2018898142, au fost ridicate: 26 vase

cu volumul de 22 litri fiecare, în care se afla lichid.

Prin ordonanța din 29 noiembrie 2018, emisă în cadrul cauzei penale

nr.2018898142, a fost dispusă recunoașterea în calitate de corpuri delicte și atașarea

în calitate de mijloc material de probă: 26 recipiente a câte 22 litri cu alcool etilic

ridicate în cadrul percheziției folosit de Mihail Chișca.

La 28 noiembrie 2018, Mihail Chișca a fost reținut fiind întocmit un proces-

verbal de reținere în acest sens.

La 28 noiembrie 2018, Mihail Chișca a fost pus sub învinuire, incriminându-i-

se infracțiunile prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b1) Cod penal.

Prin încheierea și mandatul judecătoresc din 29 noiembrie 2018, a fost aplicată

în privința învinuitului Mihail Chișca, măsura preventivă de alternativă – liberarea

provizorie sub control judiciar, pe un termen de 30 zile din momentul pronunțării

încheierii, cu stabilirea restricțiilor, și anume: să nu părăsească localitatea unde își

are domiciliul; să comunice organului de urmărire penală orice schimbare de

domiciliu; să nu intre în legătură cu persoanele complici în cauza dată; să predea

pașaportul organului de urmărire penală.

Prin ordonanța din 15 decembrie 2018, emisă de procurorul în Procuratura

mun. Chișinău (oficiul Principal), Veaceslav Toderiță, a fost dispusă scoaterea de

sub urmărire penală a lui Mihail Chișca, în privința capătului de învinuire prevăzut

de art. 327 alin. (2) lit. b1) Cod penal.

A menționat că la baza ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui

Mihail Chișca a fost pus temeiul prevăzut la art. 275 pct. (1) Cod de procedură

penală, fiind un temei de reabilitare.

Menționează că, scoaterea de sub urmărire penală, pe baza temeiului prevăzut

la art. 275 pct. 1) Cod de procedură penală, atestă lipsa temeiului juridic, dar și lipsa

faptului infracțional.

Relevă că, drepturile și libertățile fundamentale ale lui Mihail Chișca raportate

la cauza penală pornită conform art. 327 alin. (2) lit, b1) Cod penal, au fost afectate

în mod evident și direct în particular: dreptul la libertate și securitate; dreptul la viață

privată; dreptul de a nu fi tras la răspundere penală în cazul în care persoana nu a

comis vreo careva faptă prejudiciabilă, precum și la inadmisibilitatea învinuirii

nefondate de comitere a unei infracțiuni deosebit de grave, deoarece infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) Cod penal este atribuită la categoria celor grave.

3

Consideră că, nu a existat vreun fapt al infracțiunii și că nu a existat temei de

fapt al pornirii urmăririi penale, iar acest moment a demarat o procedură ilegală și

viciată din start, care a dus la încălcarea evidentă și directă a drepturilor și libertăților

fundamentale ale Mihail Chișca, mai cu seamă din perspectiva dreptului de a nu fi

urmărit și supus răspunderii penale ca fiind nevinovat.

În viziunea reclamantului, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești efectuate în cadrul cauzei

penale nr.2018898142, în absența unei necesități, fără o evaluare a proporționalității

și scopului legitim, prin admiterea unor interpretări generale și iluzorii, au fost

admise grave repercusiuni asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale lui

Mihail Chișca, în ceea ce vizează dreptul la viața privată, iar ca efect al unor acte de

ridicare ilegală a bunurilor, inclusiv a mijloacelor financiare, s-au adus atingeri

evidente dreptului la proprietate.

Susține că, în perioada 28 noiembrie 2018 – 15 decembrie 2018, a parcurs o

etapă cu mari suferințe psihologice, fiindu-i restrânse arbitrar drepturile

constituționale în contextul libertății, dreptului la libera circulație, dreptului la

siguranță, dreptul la viață privată, dreptul de proprietate, iar aceste suferințe au vizat

și întreaga familie.

Solicită reclamantul Mihail Chișca în urma concretizării acțiunii (f.d. 103),

încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, a prejudiciului moral în mărime de 70 000 de lei, compensarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei, dispunerea procurorului

care a condus sau exercitat urmărirea penală sau procurorului ierarhic superior din

cadrul Procuraturii mun. Chișinău să aducă scuze oficiale în numele statului lui

Mihail Chișca care a fost supus neîntemeiat urmăririi penale.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Chișca împotriva Ministerului

Justiției al R. Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a R. Moldova,

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 134, 141-152)

La 14 noiembrie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul

de procedură civilă, Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungurean, a

declarat apel împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f.d. 137-140), iar la data de 20 februarie 2023 a depus apelul motivat

(f.d. 165-173).

Prin decizia din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

Mihail Chișca s-a respins ca neîntemeiat. A fost menținută hotărârea din 10

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Chișca împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d.180, 181-192).

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate,

prin prisma motivelor invocate în apel, cât și a materialelor cauzei, instanța de apel

4

a conchis că concluziile primei instanțe, sunt în corespundere cu circumstanțele

cauzei, iar normele de drept material au fost aplicate corect, soluția dată de prima

instanță este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către apelant sunt

nefondate, fiind combătute integral prin constatările instanței.

Instanța de apel a reținut că, conform prevederilor Legii nr. 1545-XII din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

Codului de procedură penală, Codului civil, statul are obligația generală de a repara

persoanelor fizice prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Însă la

caz, instanța de apel a concluzionat că Mihail Chișca nu este în drept de a solicita

repararea prejudiciului cauzat în urma pretinselor acțiuni ilegale ale organelor de

urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, pentru că, deși ultimul a

fost scos de sub urmărire penală pe capătul de acuzare prin care i-a fost incriminată

infracțiunea prevăzute la art. 327 alin. (2) lit. b1) Cod penal, la caz nu s-a constatat

că organul de urmărire penală a admis în privința lui Mihail Chișca careva acțiuni

ilicite, or, efectuarea acțiunilor procesuale este obligația organului de urmărire

penală care are drept scop, de a descoperi persoanele care au comis infracțiuni,

precum circumstanțele comiterii faptelor infracționale, iar acțiunile procesual-

penale presupun prin sine recurgerea la unele limitări ale drepturilor și libertăților

persoanei, care sunt necesare și într-o societate democratică, întru asigurarea luptei

cu criminalitatea.

Instanța de apel a menționat că, organul de urmărire a întreprins toate acțiunile

de urmărire penală legale, prevăzute de Codul de procedură penală, urmărind scopul

legal de a cerceta sub toate aspectele, multilateral și obiectiv circumstanțele cazului.

În acest sens, având cuantumul de probe acumulate la acel moment, circumstanțele

legale impuneau imperativ efectuarea și în continuare a acțiunilor de urmărire penală

pentru elucidarea circumstanțelor cazului, adică administrarea probelor care

învinuiesc și care dezvinovățesc persoana, ceea ce a și avut loc în cazul dat, or,

conform art. 254 alin. (1) Codul de procedură penală, organul de urmărire penală

este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea

adevărului.

Instanța de apel a reținut că, prin ordonanța din 15 decembrie 2018 a fost

dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Mihail Chișcă, în privința capătului

de învinuire prevăzut de art. 327 alin. (2) lit. b1) din Codul penal și s-a încetat parțial

urmărirea penală, și anume, în privința capătului de învinuire prevăzut de art. 327

alin. (2) lit. b1) din Codul penal. Ulterior însă, a fost întocmit și a fost expediat în

instanța de judecată rechizitoriul prin care Mihail Chișca a fost învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 42 și art. 250 alin. (1) din Codul penal pe marginea

cauzei penale nr. 2018898142 pornită la 28 noiembrie 2018.

Prin urmare, Colegiul civil a considerat ca fiind neîntemeiate alegațiile

apelantului Mihail Chișca, și anume faptul că a fost scos de sub urmărirea penală

pentru fapta incriminată la art. 327 alin. (2) lit. b1) din Codul penal, i-ar acorda

dreptul la despăgubiri, deoarece procesul penal urmează a fi privit prin prisma

integrității acestuia, iar în această ordine de idei, organul de urmărire penală și

5

procuratura au efectuat o serie de măsuri, necesare în viziunea lor, care s-au finalizat

cu trimiterea cauzei penale în instanța de judecată și înaintarea învinuirii față de

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 art. 250 alin. (1) din Codul

penal.

În aceste circumstanțe instanța de apel a atestat că acțiunile întreprinse de

organele abilitate în cadrul procesului penal nu pot fi considerate ilicite, în măsura

în care au fost efectuate respectându-se scopul unui proces penal – stabilirea

adevărului. Astfel Mihail Chișca nu este în drept să pretindă repararea prejudiciului

cauzat în temeiul ordonanței din 15 decembrie 2018 a procurorului Procuraturii mun.

Chișinău, Oficiul Principal, Veaceslav Toderiță, or aceasta în sensul art. 6 al Legii

nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, nu poate fi privită drept un temei de reabilitare,

deoarece doar pe una din două capete de acuzare Mihail Chișca a fost scos de sub

urmărire penală. Mai mult, procesul penal în privința lui Mihail Chișca nu a fost

finalizat cu o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală pe toate capetele de

acuzare, fapt care ar demonstra caracterul ilicit al tuturor acțiunilor întreprinse de

organul de urmărire penală și procuratură pe parcursul acestui proces.

La fel, instanța de judecată a constatat că, deși față de reclamant a fost dispusă

reținerea, ultimul nu a fost arestat în cadrul urmăririi penale. La acest aspect,

Colegiul civil a reținut că la materialele cauzei nu au fost administrate probe

pertinente care să ateste asupra ilegalității acțiunilor sau inacțiunilor ale organului

de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată or asupra faptelor

ilicite ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală, din

procuratură sau din instanța de judecată, prin care ultimului i-a fost cauzat un

prejudiciu, care să cadă sub prevederile art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-XII din 25

februarie 1998.

Colegiul civil a evidențiat faptul că una dintre condițiile importante pentru

dobândirea dreptului la despăgubiri este ca persoana să fie reabilitată în baza unei

învinuiri penale, ceea ce, nu s-a realizat în cauza pendintă, iar în privința lui Mihail

Chișca la moment există o cauză penală privind învinuirea ultimului în temeiul faptei

prevăzute la art. 42 și art.250 alin.(1) din Codul penal, aflate pe rolul instanței de

judecată.

La caz, Colegiul civil a specificat faptul că, în prezenta cauză nu este nici un

act procedural definitiv și irevocabil prin care s-ar fi stabilit ca fiind ilegale acțiunile

urmăririi penale, în corespundere cu cerințele prevăzute de art. 3 din Legea 1545-

XII din 25 februarie 1998.

Cu referire la solicitarea reclamantului cu privire la dispunerea procurorului

care a condus sau a exercitat urmărirea penală sau procurorul ierarhic superior din

cadrul Procuraturii mun. Chișinău să aducă scuze oficiale în numele statului lui

Mihail Chișca, instanța de apel a constatat netemeinicia acestei cerințe, or, contrar

art. 12 Legea 1545-XII din 25 februarie 1998, care prevede că scuzele oficiale ale

procurorului se aduc în cazul scoaterii integrale a persoanei de sub urmărire penală,

la caz Mihail Chișca a fost scos de sub urmărire penală doar în privința unui capăt

de acuzare prevăzut la art.327 alin.(2) lit. b1) Cod penal, iar încetarea penală a încetat

parțial.

Cerința reclamantului privind încasarea prejudiciului material, moral, fizic și

psihic în sumă de 70 000 de lei cauzat prin prin acțiunile ilicite ale organelor de

6

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată, or, această pretenție este subsecventă.

La 16 mai 2023, Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungurean, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

aplicarea directă a art. 6 din CEDO, casarea integrală a deciziei din 22 martie 2023

a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor

din cererea de chemare în judecată, constatarea și pronunțarea motivată asupra

faptului că a avut loc încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Mihail

Chișca, prin prisma art. 6 CEDO (f.d. 197-214).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel a preluat

argumentele expuse în hotărârea instanței de fond, contrar art. 6 din CEDO. Decizia

instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, transgresând principiile fundamentale

consfințite la art. 6 par.1 și art. 7 din CEDO, în particular – dreptul la un proces

echitabil, dreptul de a fi citat și participa la propria cauză, nemotivarea hotărârii

judecătorești și principiul legalității.

A invocat că la emiterea hotărârii judecătorești contestate, instanța a admis un

ansamblu de încălcări grave, în multe privințe operând cu interpretări contrare legii,

și anume, nu a supus examinării în fond multiple pretenții înaintate de către apelant,

iar principalele circumstanțe pentru soluționarea cauzei nefiind în genere constatate

și elucidate; normele de drept material au fost aplicate eronat, în mare parte prin

interpretări vădit contrare legii, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil și

dreptului la un remediu efectiv; normele de drept procedural au fost încălcate.

A indicat că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și anume, dreptul de a

fi citat, de a participa nemijlocit, de a prezenta probe și la contradictorialitate, or

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia sa din 22 martie 2023, a reținut arbitrar și

nejustificat, contrar materialelor cauzei, că, în ședința instanței de apel participanții

la proces nu s-au prezentat, fiind înștiințați despre data, ora și locul examinării cererii

de apel, deoarece Mihail Chișca și avocatul său nu au fost citați legal despre data,

locul și ora examinării cauzei civile.

A specificat că instanța de apel contrar art. 6 par.1 din CEDO nu a motivat

hotărârea judecătorească, or din motivare nu este clar care dintre argumentele

apelantului au fost acceptate și motivele pentru care unele argumente i s-au respins.

Prin urmare nu a avut loc o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor

părților.

Cu referire la netemeinicia actului judecătoresc recurat, Mihail Chișca,

reprezentat de avocatul Ivan Ungurean, a menționat că conform art. 6 lit.b) din Legea

1545-XII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, apare în cazul

scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri

de reabilitare. Conform art. 284 alin. (1)-(2), (4) din Codul de procedură penală, se

prevede că, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și

finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu

fapta anterior imputată. Art. 275 din Codul de procedură penală, specifică două

temeiuri de reabilitare, în particular, nu există faptul infracțiunii și lipsa laturii

obiective a infracțiunii. Or, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul

stabilit de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală pe

7

temeiuri de reabilitare, în sensul art. 56 lit. b) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie

dispunerea scoaterii de sub urmărire penală referitor la infracțiunea prevăzută de art.

327 alin. (2) lit.b1 din Codul penal, s-a indicat că urmare a acțiunilor efectuate nu au

fost acumulate probe care ar indica că persoana publică Mihail Chișca a comis

infracțiunea în exercițiul funcției sale de serviciu, în felul cum rezultă din actul de

învinuire; lipsește latura obiectivă a infracțiunii de abuz de putere sau abuz de

serviciu; în cadrul urmăririi penale nu a fost stabilit că Mihail Chișca să fi

transportat, păstrat sau comercializat alcool etilic în timpul desfășurării activității

legate de atribuțiile de putere și de serviciu, ori în legătură cu acestea; acțiunile lui

Mihail Chișca nu au cauzat daune intereselor publice și drepturilor ori intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice și pentru a califica acțiunile

persoanei în baza infracțiunii abuzului de putere sau abuzul de serviciu, urmează a

fi întrunită condiția ca făptuitorul să prevadă că acțiunile vor aduce atingere

intereselor publice sau drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

urmărind sau acceptând producerea acestui rezultat.

În rezultat, constată că poziția instanțelor de judecată nu este justificată, fiind

arbitrară și contradictorie, deoarece pe de o parte, se recunoaște aspectul scoaterii de

sub urmărire penală a lui Mihail Chișca, iar pe de altă parte, eronat și abuziv se

invocă că cerințele lui Mihail Chișca nu cad sub incidenta Legii nr.1545-XII din 25

februarie 1998, deoarece procesul penal în privința lui Mihail Chișca nu a fost

finalizat cu o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală pe toate capetele de

acuzare. Sub acest aspect, concluziile instanțelor inferioare, sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, iar în speță a fost interpretată în mod eronat legea (art. 432

alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă), încălcându-se dreptul la un proces

echitabil (art. 6 din CEDO).

Indică că, instanța de apel nu a argumentat, pe baza legii, concluzia sa de ce

trebuie să fie scoasă persoana pe toate capetele de acuzare ca să poată pretinde

prejudicii și de ce acțiunile de urmărire penală prenotate se raportează la art. 250

alin. (1) din Codul penal, și nu la art. 327 alin. (2) lit. b1) din Codul penal. Or, în

asemenea condiții, instanța interpretează și aplică dreptul intern cu un formalism

excesiv, pe măsură ce omite și să indice în temeiul căror probe și căror raționamente

legale a ajuns la această concluzie, pe care a pus-o la baza hotărârii apelate.

Recurentul susține că, prin prisma standardelor naționale și internaționale, în

coroborare cu circumstanțele speței, drepturile și libertățile fundamentale ale lui

Mihail Chișca, prin raportare la cauza penală pornită conform art. 327 alin. (2) lit.

b1) din Codul penal, au fost afectate iremediabil, în particular – în perioada 28

noiembrie 2018 – 15 decembrie 2018, în mod neîntemeiat a fost recunoscut în

calitate de bănuit, percheziționat ilegal (percheziție corporală, percheziție la garaj,

percheziție în automobil), reținut contrar legii (28 noiembrie 2018, ora 12:30 – 29

noiembrie 2018, ora 17:10), pus sub învinuire arbitrar, aplicată măsură preventivă

cu obligații intruzive, deținut în condiții inumane și degradante, ca, în final, să fie

scos de sub urmărire penală, din motiv că în acțiunile acestuia nu există faptul

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit.b1) din Codul penal. De asemenea,

autoritățile statului au admis multiple acțiuni ilicite, prin efectuarea unui ansamblu

de măsuri speciale de investigație (investigația sub acoperire, achiziția de control,

8

urmărirea vizuală, controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale

extorcate, interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor), perchezițiilor,

ridicărilor, măsurilor preventive (liberarea provizorie sub control judiciar, cu un

ansamblu de condiții restrictive și intruzive).

Recurentul susține că, legea stipulează clar repararea prejudiciul material și

moral cauzat persoanei prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, iar

raționamentele puse de către instanțele inferioare la baza hotărârilor sale nu sunt nici

valabile și nici legale, iar statutul de victimă a lui Mihail Chișca este păstrat. În

același timp, nicio normă legislativă nu impune obligativitatea contestării tuturor

acțiunilor abuzive ale organului de urmărire penală, precum și nici nu condiționează

repararea prejudiciul material și moral cauzat persoanei prin astfel de acțiuni ilicite

de proba contestării lor anterioare.

Prin urmare, consideră completamente lipsit de temei legal, moral, dar și logic,

motivul invocat de către instanțele inferioare pentru a refuza aplicarea mecanismului

național efectiv cu caracter compensatoriu, anume repararea prejudiciului material

și moral, iar statutul de victimă a lui Mihail Chișca urmează a fi păstrat.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 22 martie 2023.

La 04 mai 2023, copia deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire respectivă (f.d.193), însă la materialele cauzei lipsește confirmarea

recepționării deciziei de către recurent și avocatul acestuia. Necătând la acest fapt,

recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungurean, la 16 mai

2023, este depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 08 iunie 2023, a expediat în adresa intimaților

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate la materialele

dosarului (f.d. 215, 217, 218).

La 23 iunie 2023, reprezentantul Procuraturii Generale a R.Moldova, Alina

Vochin, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea inadmisibilității

cererii de recurs declarate de Mihail Chișca. A menționat că motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au apreciate corespunzător

(f.d.219).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

9

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Mihail Chișca, reprezentat de avocatul Ivan Ungurean a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), alin. 3

lit. b), alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

10

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Mihail Chișca,

reprezentat de avocatul Ivan Ungurean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Chișca, reprezentat de

avocatul Ivan Ungurean.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

11