2r-398/25 — Declararea nulității actelor juridice s.a.

La 12 martie 2021, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău au depus cerere împotriva SRL „Batid-Com”, Molic Iurie, Molic Arina și SA „Eximotor”, intervenient accesoriu IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” și Cooperativa „Paritate”, cu privire la declararea nulității actelor juridice, rectificarea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile și demolarea construcției.

Prin hotărârea din 7 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul și Primăria mun. Chișinău împotriva SRL „Batid-Com”, Molic Iurie, Molic Arina și SA „Eximotor”, intervenient accesoriu IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” și Cooperativa „Paritate” privind declararea nulității actelor juridice, rectificarea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile și demolarea construcției.

La 7 aprilie 2025, avocatul Radu Cezar Crețu, în numele și interesele SA „Eximotor”, a declarat apel împotriva hotărârii din 7 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat de avocatul Radu Cezar Crețu, reprezentantul apelantului SA „Eximotor”, împotriva hotărârii din 7 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 15 octombrie 2025, avocatul Radu Cezar Crețu, în numele și interesele SA „Eximotor”, a declarat recurs împotriva încheierii din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii din 23 septembrie 2025 și trimiterea spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

Recurentul a subliniat că instanța de apel a greșit atunci când a apreciat că mandatul avocațial nu mai produce efecte juridice din cauza expirării procurii în baza căreia acesta a fost semnat. În argumentare, avocatul a invocat dispozițiile art. 374 și art. 1472 din Codul civil, explicând că procura reprezintă doar instrumentul prin care se conferă dreptul de a încheia acte juridice, iar mandatul avocațial este expresia unui raport juridic distinct, născut din contractul de asistență juridică, a cărui valabilitate nu este condiționată de termenul procurii.

Recurentul a susținut că legislația în vigoare nu stabilește un termen de valabilitate al mandatului avocatului, iar interpretarea corectă a contractului de mandat conduce la concluzia că mandatul avocațial își produce efectele până la finalizarea cauzei pentru care a fost emis. În speță, cauza nu a fost finalizată, iar mandatul avocațial conferit avocatului Radu Cezar Crețu rămâne valabil.

În continuare, recurentul a argumentat că instanța de apel a aplicat incorect și neuniform instituțiile privind procura, dreptul de substituire și raportul dintre procura semnată în numele persoanei juridice și mandatul avocațial. Potrivit recurentului, procura acordă doar dreptul de a semna mandatul avocaților în perioada ei de valabilitate, dar mandatul, ca act juridic distinct, nu este limitat temporal de aceasta. Recurentul a oferit, cu titlu comparativ, exemple de acte juridice (contracte de locațiune, de împrumut) semnate în baza unei procuri, dar care continuă să producă efecte după expirarea procurii.

Recurentul a subliniat necesitatea distincției dintre reprezentantul persoanei juridice în baza procurii și reprezentantul prin mandat avocațial, semnat în baza procurii, acestea fiind instituții juridice diferite. Conform recurentului, confuzia instanței de apel asupra acestor instituții a dus la restituirea nejustificată a apelului.

Avocatul a invocat și încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 §1 CEDO, argumentând că restituirea apelului pentru un motiv pur formal constituie o măsură disproporționată și contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât instanța nu a analizat efectiv circumstanțele juridice ale speței și s-a limitat la afirmații declarative.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 369 alin. (1) lit. d), alin. (2) din Codul de procedură civilă: 2 „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare;. Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.”

Art. 80 alin. (1), (3), (4), (6) și (7) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Procurile eliberate în numele persoanei juridice conform actelor de constituire se semnează de către administrator sau de către altă persoană împuternicită. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile sale. Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.”

Art.81 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural”.

Art. 374 alin.(1), (2) din Codul civil: „Procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți. Procura eliberată pentru încheierea de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.”

Art. 377 alin.(1) lit. a) din Codul civil: 3 „Valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului sau îndeplinirii condiției extinctive;”

Art. 1472 din Codul civil: „Prin contractul de mandat o parte (mandant) împuternicește cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice sau în alt mod de a afecta direct poziția juridică a mandantului în raport cu un terț, iar mandatarul, prin acceptarea mandatului, se obligă să acționeze în numele și pe contul mandantului. Dispozițiile cu privire la mandat se aplică în mod corespunzător și atunci când mandatarul are doar dreptul, nu și obligația, de a acționa în numele și pe contul mandantului. Mandantul este obligat să coopereze cu mandatarul în scopul exercitării mandatului. Mandantul este obligat, în special: a) să răspundă la cererile mandatarului de furnizare a informației în măsura în care această informație este necesară pentru a permite mandatarului să-și îndeplinească obligațiile contractuale; b) să dea indicații privind executarea obligațiilor contractuale în măsura în care este necesar conform contractului sau rezultă dintr-o cerere de a da indicații în temeiul dispozițiilor art.1486.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Din încheierea din 23 septembrie 2025 și materialele cauzei, Completul de judecată reține că instanța de apel a restituit apelul declarat de avocatul Radu Cezar Crețu în numele SA „Eximotor”, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, reținând că acesta nu deținea împuterniciri valabile la data formulării și depunerii cererii de apel.

Din actele dosarului rezultă că SA „Eximotor” este reprezentată de avocatul Radu Cezar Crețu în baza mandatului avocațial nr. 1443815 din 06.07.2021 (f.d 89, vol.I), emis cu mențiunea „în baza procurii”, precum și în baza procurii din 21.02.2022 (f.d.90, vol.I), prin care societatea l-a împuternicit pe avocat să-i reprezinte interesele în instanță pentru o durată de 3 ani. În conținutul procurii este indicat termenul de valabilitate până la data de 21.02.2025 inclusiv.

Completul de judecată constată că cererea de apel a fost depusă la 7 aprilie 2025 (f.d.153, vol.II), după expirarea termenului de valabilitate a procurii din 21.02.2022. Astfel, la momentul formulării apelului, împuternicirile conferite avocatului prin procura depusă în dosar erau deja stinse, în sensul art. 377 alin. (1) lit. a) din Codul civil. 4

Potrivit art. 75 alin. (2) și art. 80 alin. (1), (3), (4), (6) și (7) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de către organele lor de administrare sau de alți reprezentanți împuterniciți, iar împuternicirile persoanei juridice se formulează într-o procură, iar cele date avocatului se atestă prin mandat. Atunci când mandatul avocațial este emis în baza unei procuri cu termen determinat, valabilitatea împuternicirilor de reprezentare este, la rândul ei, legată de existența și valabilitatea procurii.

În aceste condiții, instanța de recurs reține că avocatul nu poate dispune de împuterniciri mai extinse decât cele conferite de reprezentantul legal al persoanei juridice. Odată cu expirarea procurii prin care organul de administrare a exprimat voința de a fi reprezentat de un anumit avocat, încetează și împuternicirile conferite acestuia, în lipsa unui nou act de voință al persoanei juridice sau a unui alt înscris care să confirme menținerea reprezentării.

În acest context, Completul de judecată reține că, potrivit art. 1472 din Codul civil, mandatul este contractul prin care mandantul împuternicește mandatarul să acționeze în numele și pe contul său, iar mandatarul acceptă aceste împuterniciri. Rezultă că existența și întinderea mandatului avocațial sunt determinate de voința mandantului, exprimată prin împuternicirile acordate. Atunci când mandatul avocațial este emis în baza unei procuri cu termen determinat, valabilitatea împuternicirilor depinde de existența și valabilitatea procurii care a stat la baza emiterii mandatului. Odată cu expirarea procurii, încetează și voința actuală a mandantului de a fi reprezentat, iar mandatarul nu mai poate efectua acte noi de reprezentare, inclusiv declararea unei căi de atac. Mandatul avocațial nu poate supraviețui împuternicirilor expirate, întrucât avocatul nu poate dispune de un drept de reprezentare mai extins decât cel conferit de persoana juridică.

Este, prin urmare, întemeiată concluzia instanței de apel că, la data de 7 aprilie 2025, avocatul Radu Cezar Crețu nu mai deținea împuterniciri valabile pentru a formula apelul în numele SA „Eximotor”. Mandatul avocațial, emis inițial în baza procurii, nu poate suplini și nici prelungi de la sine puterile reprezentantului legal după expirarea termenului de valabilitate a procurii în baza căreia a fost semnat.

Referitor la susținerile recurentului potrivit cărora mandatul avocațial își produce efectele până la finalizarea cauzei, indiferent de termenul procurii, Completul de judecată menționează că această teză ignoră cerințele art. 80 și 81 din Codul de procedură civilă, care impun ca reprezentarea să fie întemeiată pe împuterniciri actuale și probată prin acte valabile la momentul efectuării actului procedural. Reprezentarea procesuală este o activitate continuă, iar instanța nu poate prezuma existența sau prelungirea tacită a împuternicirilor după expirarea actului prin care acestea au fost conferite.

În plus, exemplificările oferite în recurs, cu privire la contracte de locațiune sau împrumut semnate în baza unor procuri, nu sunt aplicabile raportului dintre procură și mandatul avocațial. În acele situații, procura servește la încheierea unui act juridic a cărui eficiență este autonomă, pe când în speță este vorba despre 5 exercitarea repetată de acte de procedură într-un proces pendinte, ce presupune existența constantă a împuternicirilor.

În ceea ce privește invocarea art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Completul de judecată reține că restituirea apelului, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, reprezintă o sancțiune procedurală prevăzută expres de lege pentru depunerea unei cereri de apel de către o persoană neîmputernicită. Aplicarea unei astfel de sancțiuni, în urma constatării lipsei împuternicirilor valabile, nu poate fi calificată drept o restrângere disproporționată a dreptului de acces la instanță, ci constituie consecința neîndeplinirii cerințelor legale privind reprezentarea.

De altfel, apelantul, asistat de avocat, avea posibilitatea să-și asigure o reprezentare valabilă prin emiterea unei noi procuri sau prin confirmarea expresă a împuternicirilor, înainte de expirarea termenului de declarare a apelului. Neutilizarea acestor mijloace ține de sfera responsabilității părții și nu poate fi imputată instanței de apel.

Având în vedere ansamblul circumstanțelor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a aplicat corect prevederile art. 369 alin. (1) lit. d) în coroborare cu art. 75, art. 80 și art. 81 din Codul de procedură civilă, apreciind în mod întemeiat că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu era în drept să declare apel în lipsa împuternicirilor valabile.

În aceste condiții, argumentele recurentului nu relevă erori de drept în interpretarea și aplicarea normelor procedurale de către instanța de apel și nu pot justifica casarea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de avocatul Radu Cezar Crețu în numele și interesele SA „Eximotor”. Menține încheierea din 23 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul și Primăria municipiului Chișinău împotriva SRL „Batid-Com”, Molic Iurie, Molic Arina și SA „Eximotor”, intervenient accesoriu IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” și Cooperativa „Paritate”, cu privire la declararea nulității actelor juridice, rectificarea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile și demolarea construcției. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 6