2ac-340/25 — Dizolvarea și lichidarea persoanei juridice

La 13 august 2025, Moșin Cristina a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „REPROMED” SRL cu privire la dizolvarea și lichidarea persoanei juridice.

Prin încheierea din 01 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Moșin Cristina cu privire la asigurarea acțiunii civile.

La 09 septembrie 2025, Moșin Cristina a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 01 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată spre examinare în ordine de recurs judecătorului Elena Bolocan în mod automat-aleatoriu la 24 septembrie 2025, care face parte din completul compus din: Ana Panov (președinte), Svetlana Vîșcu (judecător).

Respectiv, ședința s-a stabilit pentru 10 noiembrie 2025, ora 09:00, iar din motivul înaintării cererilor de recuzare și de strămutare, care au fost respinse, ședința a fost fixată pentru 08 decembrie 2025, ora 09:00.

La 07 decembrie 2025, Moșin Cristina a depus în adresa Curții de Apel Centru o cerere, prin care s-a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În susținerea cererii s-a menționat că, prin Legea nr. 135 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 271-274 din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate modificări la Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și la Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

Evidențiază că, potrivit art. III alin. (2) din Legea nr. 135/2024, la data intrării în vigoare a prezentei legi: 1) Curtea de Apel Bălți se redenumește în Curtea de Apel Nord; 2) Curtea de Apel Chișinău se redenumește în Curtea de Apel Centru; 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud. 1

Reieșind din prevederile art. III alin. (10) din Legea nr. 135/2024, cererile pe cauzele penale, contravenționale, civile și de contencios administrativ, depuse la instanțele judecătorești reorganizate conform alin. (2) pct. 3) din prezentul articol și art. II pct. 1 și repartizate spre examinare judecătorilor care activează în sediile vizate, vor fi examinate, în condițiile legii, de către judecătorii cărora acestea le-au fost repartizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În drept, cererea este întemeiată pe prevederile art. 43 alin. (2) lit. g) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. g) din Codul de procedură civilă, intervine în cazul apariției unor circumstanțe excepționale, în care instanța competentă să judece cauza nu poate funcționa timp îndelungat.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale cazului dedus judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, circumstanțele invocate de Moșin Cristina în susținerea cererii de strămutare reprezintă argumente declarative, care nu pot fi apreciate drept circumstanțe excepționale, în care instanța competentă să judece cauza (Curtea de Apel Centru) nu poate funcționa timp îndelungat, după cum prevede art. 43 alin. (2) lit. g) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe, prin prisma 2 argumentelor invocate în cerere, care ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Moșin Cristina cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Într-o altă ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă necesitatea folosirii drepturilor procedurale de către participanții la proces cu bună-credință. Or, în conformitate cu art. 61 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces care exercită drepturile procedurale în mod abuziv se sancționează de către instanța de judecată cu amendă în mărime de până la 50 de unități convenționale.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 269-270 din Codul de procedură civilă,