2ra-1439/23 — incasarea prejudiciului cauzat prin contraventie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului cauzat prin contraventie
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1439/23 — incasarea prejudiciului cauzat prin contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Ghenadie
Sidorenco și Mihail Chilari, reprezentați de avocatul Alexandru Havrun,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Sidorenco Ghenadie și Chilari Mihail împotriva lui Sava Chetrari, intervenient
accesoriu SRL „Benserv-Trans”, privind încasarea prejudiciului cauzat prin
contravenție,
împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1439/23
NR. PIGD 2-19205291-01-2ra-15092023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, jud. N. Vameș
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
10 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Ghenadie Sidorenco și Mihail Chilari, reprezentați de avocatul Alexandru
Havrun,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 decembrie 2019, Ghenadie Sidorenco și Mihail Chilari, reprezentați
de avocatul Alexandru Havrun, au depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Sava Chetrari, intervenient accesoriu SRL „Benserv-Trans”,
privind încasarea prejudiciului cauzat prin contravenție.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au indicat că, la
01 noiembrie 2016, pârâtul a fost angajat în calitate de șofer pe rute naționale și
internaționale la SRL „Benserv-Trans”, ceea ce se confirmă prin contractul
individual de muncă nr. **** din **** și ordinul nr. **** din ****. Totodată, a
fost semnat și contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină
nr. **** din ****.
La 14 decembrie 2016, Sava Chetrari a fost implicat într-un accident
rutier în România, în rezultatul căruia au fost deteriorate autotractorul de marca
**** cu număr de înmatriculare ****și semiremorca de marca **** cu număr
de înmatriculare ****, care i-au fost încredințate de întreprindere în vederea
efectuării rutei de transport preconizate.
Conform procesului - verbal Seria **** nr. ****din ****perfectat de
colaboratorii de poliție al Serviciului Rutier din cadrul MAI România, pârâtul a
fost declarat vinovat în comiterea accidentului, fiindu-i aplicată sancțiune sub
formă de amendă, care a fost achitată de ultimul la 19 decembrie 2016.
După accident s-a convenit cu pârâtul că, el va restitui în mod treptat
prejudiciul cauzat, iar la solicitarea acestuia nu s-a intentat până la momentul
actual careva acțiuni în instanța de judecată.
Însă, până în prezent pârâtul nu a restituit careva sume de bani în contul
achitării prejudiciului cauzat, iar la pretenția expediată acestuia din numele SRL
„Benserv-Trans” la 01 februarie 2018 nu s-a primit nici un răspuns, ci doar
promisiuni, care nu au fost îndeplinite.
Au menționat că autotractorul de marca ****cu număr de înmatriculare
****și semiremorca de marca ****cu număr de înmatriculare **** se aflau în
1
locațiunea întreprinderii SRL „Benserv-Trans”, iar proprietarii acestor bunuri
sunt Ghenadie Sidorenco și Mihail Chilari.
Prejudiciul cauzat a fost constatat prin actul de examinare a mijlocului de
transport auto nr. **** din 30 decembrie 2016, raportul de evaluare a pagubei nr
**** din 10 ianuarie 2017, actul de examinare a mijlocului de transport auto nr.
200/01A din 30 decembrie 2016, raportul de evaluare a pagubei nr. **** din 10
ianuarie 2017 conform cărora nu există careva raționamente tehnice de reparare
a automobilului și remorcii avariate, deoarece valoarea cheltuielilor depășesc
valoarea medie de piață a unui autotractor analogic cu remorcă.
În drept, și-au întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
dispozițiilor art. 11, art. 14, art. 1398 din Codul Civil în vigoare până la data de
01 martie 2019.
Reclamanții au solicitat încasarea de la Sava Chetrari în beneficiul lui
Ghenadie Sidorenco suma prejudiciului cauzat autotractorului de marca ****cu
număr de înmatriculare ****în mărime totală de 266 341, 13 de lei;
- încasarea de la Sava Chetrari în beneficiul lui Mihail Chilari suma
prejudiciului cauzat semiremorcii marca ****număr de înmatriculare M220RZ
în mărime totală de 132 648, 33 de lei.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin încheierea din 27 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, s-
a respins cererea depusă de Sava Chetrari, reprezentat de avocata Irina Raducan,
cu privire la ridicarea excepției de tardivitate a cererii de chemare în judecată
înaintată de Ghenadie Sidorenco și Mihail Chilari ( f.d. 117-121).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărîrea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița,
s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Sidorenco
și Mihail Chilari.
S-a încasat de la Sava Chetrari, în beneficiul lui Ghenadie Sidorenco,
prejudiciul material în sumă de 266.341,13 de lei.
S-a încasat de la Sava Chetrari, în beneficiul lui Mihail Chilari, prejudiciul
material în sumă de 132.648,33 de lei.
S-a încasat de la Sava Chetrari, în beneficiul statului taxa de stat în
beneficiul statului în sumă de 11.969,68 de lei.
S-a încasat de la Sava Chetrari în beneficiul lui Ghenadie Sidorenco și
Mihail Chilari cheltuielile de judecată pentru transport în sumă de 700,00 de lei (
f.d. 140, 156-160).
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 30 septembrie 2022, Sava
Chetrari, reprezentat de avocata Irina Raducan, a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița și a
încheierii din 27 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, solicitând
admiterea cererii de apel și casarea hotărârii ( f.d. 142-145).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de
apel depusă de Sava Chetrari, reprezentat de avocata Irina Răducan.
S-a casat integral hotărârea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț,
sediul Ocnița, cu emiterea unei noi hotărîri prin care:
S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Sidorenco
și Mihail Chilari, ca fiind neîntemeiată.
S-a menținut încheierea din 27 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Ocnița.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de
fond a admis cererea de chemare în judecată, axându-și motivarea conform art.
art.19 și art. 1998 din Codul civil, art. 45 din Codul contravențional, constatând
la caz componența răspunderii delictuale și că prejudiciul îndeplinește cumulativ
condițiile care dau naștere răspunderii patrimoniale: este efectiv, real și cert și a
fost cauzat direct în patrimoniul reclamantului.
Instanța de apel a considerat ca fiind eronată concluzia instanței de fond
privind încasarea prejudiciului material cauzat, direct de la persoana fizică,
salariatul SRL „Benserv-Trans” Sava Chetrari, în beneficiul lui Mihail Chilari și
al lui Ghenadie Sidorenco, or, la caz, întru respectarea principiului echității și
teoriei riscului și garanției, urmează a fi aplicate alte norme legale adică al
atrage la răspunderea materială pe cel care organizează și trage foloase de pe
urmă activității salariaților săi, care în speță este angajatorul SRL „Benserv-
Trans”.
Așadar, instanța de apel a considerat că speței sunt aplicabile dispozițiile
art.485 din Codul civil, potrivit căruia (1) Este prepus, în scopul exercitării
posesiei, persoana: a) care exercită stăpânirea de fapt nemijlocită asupra bunului
în numele posesorului, neavând intenția și fără a fi parte la raportul juridic
prevăzut la art. 484 alin. (3); sau b) căreia posesorul îi poate da instrucțiuni
obligatorii în legătură cu stăpânirea sau folosirea bunului în interesul
posesorului. (2) La categoria de prepus se poate atribui, în special: a) salariatul
3
posesorului sau persoana care exercită o funcție similară; sau b) persoana căreia
posesorul i-a îngăduit stăpânirea de fapt asupra bunului din motive practice. (3)
De asemenea, este prepus persoana care accidental este într-o poziție să exercite,
și exercită, stăpânirea de fapt nemijlocită asupra bunului pentru posesor.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că cererea de chemare în judecată
a fost înaintată împotriva unui pârât necorespunzător, or, după cum se
reglementează în noul Cod civil modernizat întru respectarea principiului
echității și teoriei riscului și garanției, la caz urma să fie atras la răspunderea
materială pe cel care organizează și trage foloase de pe urmă activității
salariaților săi, în cazul de față fiind SRL „Benserv-Trans”, angajat al căruia era
Sava Chetrari la momentul comiterii accidentului rutier, care ulterior în baza
prevederilor legale descrise în cazul încasării prejudiciului material de la el își
rezervă dreptul de regres contra prepusului.
Cu referire la încheierea din 27 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Ocnița, instanța de apel a reținut că înaintarea prezentei acțiunii rezultă dintr-o
contravenție, iar procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de
sancționare a pârâtului au fost emise la data de 15 decembrie 2016, de către
autoritățile competente din România.
Din dispozițiile art. 118 alin. (1) ale Ordonanței de urgență nr. 195 din
12 decembrie 2002 al Guvernului Român privind circulația pe drumurile
publice, cât și art. 448 alin. (1) din Codul contravențional al Republicii Moldova
rezultă că sancțiunea respectivă a devenit executorie după termenul de 15 zile
care au fost stabilite ca termen de atac.
Respectiv, în speță, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă din
data când decizia agentului constatator emisă la data de 15 decembrie 2016
devine definitivă, respectiv termenul de adresare începe de la data de 31
decembrie 2019.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că acțiunea a fost înaintată în
interiorul termenului de prescripție extinctivă de 3 ani, or, aceasta a fost
înaintată la data de 27 decembrie 2019.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Ghenadie
Sidorenco și Mihail Chilari, reprezentați de avocatul Alexandru Harvun, au
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Ocnița.
4
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, au invocat că instanța de apel a judecat cauza
imparțial și neobiectiv în latura respingerii pretențiilor înaintate de reclamanți,
nu a elucidat pe deplin sub toate aspectele circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea justă a cauzei, a apreciat incorect situația de fapt și probele,
pe care le-a administrat cu încălcarea dispozițiilor art. 130 din Codul de
procedură civilă.
Prin urmare, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432
alin. (1), alin. (2) lit. a) și c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă ( în
redacție până la 01 septembrie 2023).
La 02 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererii de recurs depusă de Ghenadie Sidorenco și Mihail Chilari,
reprezentați de avocatul Alexandru Harvun, creând astfel participanților la
proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât
și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat
drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
5
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 02 august 2023, decizia motivată din
18 mai 2023 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul poștei
electronice, reprezentantului recurenților, avocatului Alexandru Harvun, fapt ce
se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d
209).
Astfel, cererea de recurs depusă de Ghenadie Sidorenco și Mihail
Chilari, reprezentați de avocatul Alexandru Harvun, la 13 septembrie 2023, se
consideră depus în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
6
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Ghenadie Sidorenco și Mihail Chilari, reprezentați
de avocatul Alexandru Harvun, nu conține argumente concrete față de decizia
instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția
pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât
nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
7
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ghenadie Sidorenco și
Mihail Chilari, reprezentați de avocatul Alexandru Harvun, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ghenadie Sidorenco și Mihail
Chilari, reprezentați de avocatul Alexandru Harvun, împotriva deciziei din 18
mai 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8