2ra-1339/23 — interzicerea in tulburarea dreptului de folosinta asupra fintinii si obligarea de a debloca accesul la fintina
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- interzicerea in tulburarea dreptului de folosinta asupra fintinii si obligarea de a debloca accesul la fintina
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1339/23 — interzicerea in tulburarea dreptului de folosinta asupra fintinii si obligarea de a debloca accesul la fintina (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Prisacari
Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu
Gheorghe împotriva lui Prisacari Anatolie, intervenienți accesorii Primăria
satului Bursuceni, raionul Sîngerei, Gherman Andrei, Fala Nicolae, Ungureanu
Nina, Trocin Nadejda, Russu Andrei, Tarlapan Grigore, Donciu Liudmila,
Ciuntu Raisa, Gajim Vasile, Fala Gheorghe, Gherman Lidia, Fala Grigore și
Prisacari Anna, cu privire la interzicerea în tulburarea dreptului de folosință
asupra fîntînii și obligarea de a debloca accesul la fîntînă,
împotriva deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1339/23
NR. PIGD 2-20141178-01-2ra-24082023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. A. Donos
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
10 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererilor de recurs depusă
de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian
Paciurca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheoerghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 noiembrie 2020, Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Paciurca
Iulian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Prisacari Anatolie,
intervenienți principali Primăria satului Bursuceni, raionul Sîngerei, Gherman
Andrei, Fala Nicolae, Ungureanu Nina, Trocin Nadejda, Russu Andrei, Tarlapan
Grigore, Donciu Liudmila, Ciuntu Raisa, Gajim Vasile, Fala Gheorghe,
Gherman Lidia, Fala Grigore, cu privire la interzicerea tulburării dreptului de
folosință asupra fîntînii și obligarea de a debloca accesul la fântână.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că este
locuitor al satului ******, raionul ******, cu viza de reședință înregistrată din
anul ******. Împreună cu intervenienții și pârâtul, cu circa 35 de ani în urmă, au
construit din surse proprii o fântână de consum a apei potabile pentru interesul
general sătesc. Fântână în cauză este construită pe limita de hotar a gospodăriei
pârâtului și spațiul public al satului.
Pînă la etapa actuală locuitorii satului se foloseau de fântână ca beneficiari
ai dreptului de proprietate publică, însă de circa doi ani pârâtul a declanșat cu
vecinii gospodăriei un conflict, astfel în anul 2020 a defectat unele elemente ale
fântânii și a interzis categoric sătenilor, inclusiv lui și intervenienților să
consume apă potabilă din fântână respectivă.
Pârâtul își motivează acțiunile sale prin faptul că fântână este construită
pe proprietatea sa privată și în asemenea condiții este în drept să îngrădească
accesul persoanelor din sat și să administreze bunul conform propriilor
convingeri, inclusiv să-l defecteze.
Fântâna construită de dânsul și intervenienți, în calitate de locuitori ai
satului, reprezintă un obiect cu statut de proprietate publică, care nu poate fi
administrat în exclusivitate de pârât.
Prin acțiunile de deteriorare și îngrădire a accesului la fîntîna publică,
Prisacari Anatolie îi încalcă dreptul la folosința bunului public, inlcusiv la
1
bunurile materiale investite din surse proprii care formează bunul public,
precum și cauzează o daună considerabilă dreptului de proprietate al Primăriei
satului ******, raionul ****** și interesului general al localității în cauză.
A menționat că aceste circumstanțe au fost investigate de Inspectoratul de
Poliție Sîngerei, în cadrul căruia pârâtul și-a exprimat categoric dezacordul de a
soluționa chestiunea abordată pe cale amiabilă, menționând că problema poate fi
rezolvată doar pe cale de judecată.
Reclamantul a solicitat interzicerea pârâtului Prisacari Anatolie în
tulburarea dreptului de folosință asupra bunului public și anume fîntîna cu apă
potabilă amplasată în satul ******, raionul ******, pe limita de hotar dintre
gospodăria pîrîtului și spațiul public, obligarea pîrîtului Prisacari Anatolie să
remedieze bunul public și anume fântâna cu apă potabilă amplasată în satul
******, raionul ******, pe limita de hotar dintre gospodăria pârâtului și spațiul
public și să deblocheze accesul liber spre bunul public și anume fîntîna cu apă
potabilă amplasată în satul ******, raionul ******, pe limita de hotar dintre
gospodăria pârâtului și spațiul public, cât și încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis cerererea de chemare în judecată depusă de Rusu Gheorghe. S-a obligat
Prisacari Anatolie să deblocheze accesul spre bunul public – fântână cu nr.
******, amplasată în satul ******, raionul ******. S-a încasat de la Prisacari
Anatolie, în beneficiul lui Rusu Gheorghe, cheltuielile de judecată pentru taxa
de stat în sumă de 100 de lei. În rest, pretențiile s-au respins, ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Prisacari Anatolie a
depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior la 30 septembrie 2022, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie
respinsă integral.
La 28 iulie 2022, Gheorghe Rusu, reprezentat de avocatul Paciurca
Iulian a depus cerere de apel nemotivată, iar la 10 octombrie 2022 a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii
instanței de fond cu emiterea în unei noi hotărâri privind interzicerea intimatului
Anatolie Prisacari în tulburarea dreptului de folosință al apelantului Rusu
2
Gheorghe asupra bunului public și anume fântâna cu apă potabilă sub nr.
******, amplasată în satul ******, r-nul. ******, pe limita de hotar dintre
gospodăria pârâtului și spațiul public și obligarea intimatului Anatolie Prisacari
să reconstruiască bunul public și anume fântâna cu apă potabilă sub nr. ******
amplasată în satul ******, r-nul ******, pe limita de hotar dintre gospodăria
pârâtului și spațiul public.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-au admis
cererile de apel depuse de Gheorghe Rusu, reprezentat de avocatul Paciurcă
Iulian și de Anatolie Prisacari. S-a casat integral hotărârea din 01 iulie 2022 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri prin care:
S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe
Rusu. S-a obligat Prisacari Anatolie să deblocheze accesul spre bunul public
fântâna, amplasată pe limita de hotar al imobilului locativ care aparține lui
Prisacari Anatolie, cu nr.cadastral ******, și spațiul public- drum al satului
******, r-nul ******.
S-a încasat de la Prisacari Anatolie în beneficiul lui Rusu Gheorghe
cheltuielile de judecată în sumă totală de 475 de lei. În rest, acțiunea s-a respins,
ca fiind neîntemeiată.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit
certificatului eliberat de către Primăria ******, raionul ****** cu nr. ******
din ******, conform registrului surselor de apă din localitățile comunei
Bursuceni, fântâna nr. ******, construită în anul ****** de care este
responsabil Rusu Andrei Serghei, este amplasată pe terenul adiacent gospodăriei
lui Prisacari Anatolie. Fântâna dată este o sursă de apă publică (f.d.166 Vol. I).
Potrivit dispoziției nr.22 din 27.06.2017, în anul 2017 s-a efectuat
inventarierea și întocmirea Registrului de evidență a surselor mici de apă, cu
indicarea responsabililor pentru îngrijirea lor. În anul 2019, în urma pierderii
Registrului dat, s-a hotărît de a efectua inventarierea repetată cu întocmirea unui
Registru nou, în care responsabil de fântâna nr. ****** a fost scris Rusu Andrei,
adică unul din cetățenii din mahala, care a contribuit la construcția fântânii date
în anul ******. La momentul întocmirii registrului nou, terenul din jurul
fântânii, în mărime de ****** m.p., era separat printr-un gard de gospodăria lui
Prisacari Anatolie, cu ieșire la carosabil. Din declarațiile celor 12 cetățeni din
mahala, care au contribuit la construcția fântânii, Prisacari Anatolie, în anul
******, benevol a cedat acest teren. Din acest motiv, în anul 2020 terenul dat
împreună cu fântâna au fost calificate ca bunuri publice (f.d.193 Vol. I).
3
Potrivit răspunsului nr.102 din ******al Primăriei comunei ******,
raionul ******, sursa de apă cu nr.67, care la moment este amplasată pe terenul
cu nr.cadastral ******, ce aparține lui Prisacari Anatolie, a fost luată la evidență
în anul 2017, în urma inventarierii, conform dispoziției nr. ****** din ******.
În anul 2017, când încă nu exista conflictul între vecini privind această sursă de
apă, fântâna a fost luată la evidență, incluzând-o în registrul surselor de apă,
deoarece a fost construită cu participarea și contribuția financiară a 12 vecini, nu
a putut fi înscrisă după un singur proprietar. În anul 2019, în urma pierderii
registrului surselor de apă, s-a întocmit altul nou, în care responsabil de fântâna
cu nr. ****** a fost înscris Rusu Andrei, contribuabil la construcția fântânii
date. E posibil, ca în registrul întocmit în anul 2017 să fi fost înscris Prisacari
Anatolie. Putea fi înscris ca responsabil și alt vecin, care a contribuit la
construcția fîntînii (f.d.55-57 Vol. II).
Conform răspunsului nr.189 din 04 mai 2022 al Primăriei comunei
******, raionul ****** rezultă că, fântâna dată este înscrisă în registrul surselor
de apă cu nr.67. În anul ****** între Prisacari Anatolie și Rusu Andrei
împreună cu cei 12 vecini nu s-a întocmit vreun document juridic privind
cedarea benevolă de către Prisacari Anatolie a terenului cu suprafața de
******m.p. pentru construcția fîntînii, a fost între ei o înțelegere verbală
(f.d.91,Vol. II).
În consecință, fântâna în litigiu nu poate fi administrată în exclusivitate
doar de către pârâtul, Prisacari Anatolie, or, fântâna respectivă reprezintă un
obiect public, totodată fiind construită cu aportul reclamantului, pârâtului și
intervenienților accesorii Gherman Andrei, Fala Nicolae, Ungureanu Nina,
Trocin Nadejda, Russu Andrei, Ciuntu Raisa, Gajim Vasile, Fala Gheorghe,
Gherman Lidia, Fala Grigore.
Reieșind din circumstanțele stabilite la caz, instanța de apel a stabilit că
instanța de fond justificat a apreciat drept întemeiată pretenția reclamantului
Rusu Gheorghe cu privire la obligarea pârâtului Prisacari Anatolie să deblocheze
accesul spre bunul public - fântâna cu nr. ******, amplasată în satul ******,
raionul ******.
În altă ordine de idei, pretențiile reclamantului cu privire la interzicerea
pârâtului, Prisacari Anatolie, în tulburarea dreptului de folosință asupra bunului
public și anume fântâna cu apă potabilă amplasată în satul Bursuceni, raionul
Sîngerei, pe limita de hotar dintre gospodăria pîrîtului și spațiul public și
obligarea pîrîtului Prisacari Anatolie să remedieze bunul public și anume fîntîna
cu apă potabilă amplasată în satul Bursuceni, raionul Sîngerei, pe limita de hotar
dintre gospodăria pîrîtului și spațiul public, așa cum au fost formulate, instanța
de apel le-a apreciat drept neîntemeiate, deoarece proprietar al acestuia este
4
autoritatea publică locală și doar aceasta poate solicita remedierea bunului, iar
cererea de obligare în netulburarea dreptului de posesie de fapt se soluționează
prin hotărârea de obligare în demontarea gardului și crearea accesului la bun,
nefiind necesară dublarea acestor cerințe.
Totodată, instanța de apel a considerat oportună și justificată încasarea
de la Prisacari Anatolie în beneficiul lui Rusu Gheorghe a cheltuielilor de
judecată în sumă totală de 475 de lei, cu titlu de taxă de stat atât pentru instanța
de fond, cât și pentru instanța de apel, suma fiind confirmată prin ordinele de
încasare a numerarului nr. ****** din 15 octombrie 2020 (f.d. 4 Vol. I) și
ordinul de încasare a numerarului nr. ****** din ****** (f.d.190 Vol.II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Prisacari Anatolie
a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de
Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței
de apel în partea admiterii pretențiilor, cu pronunțarea unei noi decizii de
respingere integrală a cererii de chemare în judecată.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a
examinat în mod superficial cauza și a aplicat eronat normele de drept material,
prin faptul că nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, inclusiv a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată, astfel fiind eronat interpretate prevederile
legale.
Prin urmare, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432
alin. (1), (2) lit. a) și b), alin. (4) din Codul de procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Rusu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de
admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a
examinat în mod superficial cauza și încălcat normele de drept, astfel admițând
5
greșeli care au dus la soluționarea eronată a cauzei și la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului- dreptului de folosință asupra bunului
public, fântâna.
Prin urmare, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432
alin. (1), (2) lit. a) din Codul de procedură civilă.
La 05 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererilor de recurs depuse de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile declarate de către Priscari Anatolie și Rusu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, au fost depuse până la data intrării în
vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și
va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
6
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 26 iulie 2023, Curtea de Apel Bălți a
expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentanților recurenților,
avocaților Iulian Paciurca și Iulian Pleșca copia deciziei din 16 februarie 2023,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică ( vol. II, f.d. 15 verso)
Astfel, cererile de recurs depuse de Prisacari Anatolie, la 22 august 2023,
și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, la 23 august 2023,
se consideră depuse în termenul stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în
art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la
data depunerii recursului.
7
Verificând motivele de casare, invocate în recursurile declarate de
Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub
incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de
către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile declarate de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de
avocatul Iulian Paciurca, conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse
anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de
apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor
faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat
în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al
părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita
la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor
imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a
recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursurile declarate de Prisacari
8
Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, ca fiind
inadmisibile.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Prisacari Anatolie și Rusu
Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 16
februarie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9