2ra-1339/23 — interzicerea in tulburarea dreptului de folosinta asupra fintinii si obligarea de a debloca accesul la fintina

La 10 noiembrie 2020, Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Paciurca Iulian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Prisacari Anatolie, intervenienți principali Primăria satului Bursuceni, raionul Sîngerei, Gherman Andrei, Fala Nicolae, Ungureanu Nina, Trocin Nadejda, Russu Andrei, Tarlapan Grigore, Donciu Liudmila, Ciuntu Raisa, Gajim Vasile, Fala Gheorghe, Gherman Lidia, Fala Grigore, cu privire la interzicerea tulburării dreptului de folosință asupra fîntînii și obligarea de a debloca accesul la fântână.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că este locuitor al satului ******, raionul ******, cu viza de reședință înregistrată din anul ******. Împreună cu intervenienții și pârâtul, cu circa 35 de ani în urmă, au construit din surse proprii o fântână de consum a apei potabile pentru interesul general sătesc. Fântână în cauză este construită pe limita de hotar a gospodăriei pârâtului și spațiul public al satului.

Pînă la etapa actuală locuitorii satului se foloseau de fântână ca beneficiari ai dreptului de proprietate publică, însă de circa doi ani pârâtul a declanșat cu vecinii gospodăriei un conflict, astfel în anul 2020 a defectat unele elemente ale fântânii și a interzis categoric sătenilor, inclusiv lui și intervenienților să consume apă potabilă din fântână respectivă.

Pârâtul își motivează acțiunile sale prin faptul că fântână este construită pe proprietatea sa privată și în asemenea condiții este în drept să îngrădească accesul persoanelor din sat și să administreze bunul conform propriilor convingeri, inclusiv să-l defecteze.

Fântâna construită de dânsul și intervenienți, în calitate de locuitori ai satului, reprezintă un obiect cu statut de proprietate publică, care nu poate fi administrat în exclusivitate de pârât.

Prin acțiunile de deteriorare și îngrădire a accesului la fîntîna publică, Prisacari Anatolie îi încalcă dreptul la folosința bunului public, inlcusiv la 1 bunurile materiale investite din surse proprii care formează bunul public, precum și cauzează o daună considerabilă dreptului de proprietate al Primăriei satului ******, raionul ****** și interesului general al localității în cauză.

A menționat că aceste circumstanțe au fost investigate de Inspectoratul de Poliție Sîngerei, în cadrul căruia pârâtul și-a exprimat categoric dezacordul de a soluționa chestiunea abordată pe cale amiabilă, menționând că problema poate fi rezolvată doar pe cale de judecată.

Reclamantul a solicitat interzicerea pârâtului Prisacari Anatolie în tulburarea dreptului de folosință asupra bunului public și anume fîntîna cu apă potabilă amplasată în satul ******, raionul ******, pe limita de hotar dintre gospodăria pîrîtului și spațiul public, obligarea pîrîtului Prisacari Anatolie să remedieze bunul public și anume fântâna cu apă potabilă amplasată în satul ******, raionul ******, pe limita de hotar dintre gospodăria pârâtului și spațiul public și să deblocheze accesul liber spre bunul public și anume fîntîna cu apă potabilă amplasată în satul ******, raionul ******, pe limita de hotar dintre gospodăria pârâtului și spațiul public, cât și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 28 iulie 2022, Gheorghe Rusu, reprezentat de avocatul Paciurca Iulian a depus cerere de apel nemotivată, iar la 10 octombrie 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii instanței de fond cu emiterea în unei noi hotărâri privind interzicerea intimatului Anatolie Prisacari în tulburarea dreptului de folosință al apelantului Rusu 2 Gheorghe asupra bunului public și anume fântâna cu apă potabilă sub nr. ******, amplasată în satul ******, r-nul. ******, pe limita de hotar dintre gospodăria pârâtului și spațiul public și obligarea intimatului Anatolie Prisacari să reconstruiască bunul public și anume fântâna cu apă potabilă sub nr. ****** amplasată în satul ******, r-nul ******, pe limita de hotar dintre gospodăria pârâtului și spațiul public.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit certificatului eliberat de către Primăria ******, raionul ****** cu nr. ****** din ******, conform registrului surselor de apă din localitățile comunei Bursuceni, fântâna nr. ******, construită în anul ****** de care este responsabil Rusu Andrei Serghei, este amplasată pe terenul adiacent gospodăriei lui Prisacari Anatolie. Fântâna dată este o sursă de apă publică (f.d.166 Vol. I).

Potrivit dispoziției nr.22 din 27.06.2017, în anul 2017 s-a efectuat inventarierea și întocmirea Registrului de evidență a surselor mici de apă, cu indicarea responsabililor pentru îngrijirea lor. În anul 2019, în urma pierderii Registrului dat, s-a hotărît de a efectua inventarierea repetată cu întocmirea unui Registru nou, în care responsabil de fântâna nr. ****** a fost scris Rusu Andrei, adică unul din cetățenii din mahala, care a contribuit la construcția fântânii date în anul ******. La momentul întocmirii registrului nou, terenul din jurul fântânii, în mărime de ****** m.p., era separat printr-un gard de gospodăria lui Prisacari Anatolie, cu ieșire la carosabil. Din declarațiile celor 12 cetățeni din mahala, care au contribuit la construcția fântânii, Prisacari Anatolie, în anul ******, benevol a cedat acest teren. Din acest motiv, în anul 2020 terenul dat împreună cu fântâna au fost calificate ca bunuri publice (f.d.193 Vol. I). 3

Potrivit răspunsului nr.102 din ******al Primăriei comunei ******, raionul ******, sursa de apă cu nr.67, care la moment este amplasată pe terenul cu nr.cadastral ******, ce aparține lui Prisacari Anatolie, a fost luată la evidență în anul 2017, în urma inventarierii, conform dispoziției nr. ****** din ******. În anul 2017, când încă nu exista conflictul între vecini privind această sursă de apă, fântâna a fost luată la evidență, incluzând-o în registrul surselor de apă, deoarece a fost construită cu participarea și contribuția financiară a 12 vecini, nu a putut fi înscrisă după un singur proprietar. În anul 2019, în urma pierderii registrului surselor de apă, s-a întocmit altul nou, în care responsabil de fântâna cu nr. ****** a fost înscris Rusu Andrei, contribuabil la construcția fântânii date. E posibil, ca în registrul întocmit în anul 2017 să fi fost înscris Prisacari Anatolie. Putea fi înscris ca responsabil și alt vecin, care a contribuit la construcția fîntînii (f.d.55-57 Vol. II).

Conform răspunsului nr.189 din 04 mai 2022 al Primăriei comunei ******, raionul ****** rezultă că, fântâna dată este înscrisă în registrul surselor de apă cu nr.67. În anul ****** între Prisacari Anatolie și Rusu Andrei împreună cu cei 12 vecini nu s-a întocmit vreun document juridic privind cedarea benevolă de către Prisacari Anatolie a terenului cu suprafața de ******m.p. pentru construcția fîntînii, a fost între ei o înțelegere verbală (f.d.91,Vol. II).

În consecință, fântâna în litigiu nu poate fi administrată în exclusivitate doar de către pârâtul, Prisacari Anatolie, or, fântâna respectivă reprezintă un obiect public, totodată fiind construită cu aportul reclamantului, pârâtului și intervenienților accesorii Gherman Andrei, Fala Nicolae, Ungureanu Nina, Trocin Nadejda, Russu Andrei, Ciuntu Raisa, Gajim Vasile, Fala Gheorghe, Gherman Lidia, Fala Grigore.

Reieșind din circumstanțele stabilite la caz, instanța de apel a stabilit că instanța de fond justificat a apreciat drept întemeiată pretenția reclamantului Rusu Gheorghe cu privire la obligarea pârâtului Prisacari Anatolie să deblocheze accesul spre bunul public - fântâna cu nr. ******, amplasată în satul ******, raionul ******.

În altă ordine de idei, pretențiile reclamantului cu privire la interzicerea pârâtului, Prisacari Anatolie, în tulburarea dreptului de folosință asupra bunului public și anume fântâna cu apă potabilă amplasată în satul Bursuceni, raionul Sîngerei, pe limita de hotar dintre gospodăria pîrîtului și spațiul public și obligarea pîrîtului Prisacari Anatolie să remedieze bunul public și anume fîntîna cu apă potabilă amplasată în satul Bursuceni, raionul Sîngerei, pe limita de hotar dintre gospodăria pîrîtului și spațiul public, așa cum au fost formulate, instanța de apel le-a apreciat drept neîntemeiate, deoarece proprietar al acestuia este 4 autoritatea publică locală și doar aceasta poate solicita remedierea bunului, iar cererea de obligare în netulburarea dreptului de posesie de fapt se soluționează prin hotărârea de obligare în demontarea gardului și crearea accesului la bun, nefiind necesară dublarea acestor cerințe.

Totodată, instanța de apel a considerat oportună și justificată încasarea de la Prisacari Anatolie în beneficiul lui Rusu Gheorghe a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 475 de lei, cu titlu de taxă de stat atât pentru instanța de fond, cât și pentru instanța de apel, suma fiind confirmată prin ordinele de încasare a numerarului nr. ****** din 15 octombrie 2020 (f.d. 4 Vol. I) și ordinul de încasare a numerarului nr. ****** din ****** (f.d.190 Vol.II).

Prin urmare, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și b), alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432 alin. (1), (2) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 05 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererilor de recurs depuse de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursurile declarate de către Priscari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 6 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererile de recurs depuse de Prisacari Anatolie, la 22 august 2023, și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, la 23 august 2023, se consideră depuse în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului. 7

Verificând motivele de casare, invocate în recursurile declarate de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile declarate de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursurile declarate de Prisacari 8 Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, ca fiind inadmisibile.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Prisacari Anatolie și Rusu Gheorghe, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9