2ra-176/24 — incasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2ra-176/24 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Gheorghe Tomailî împotriva
Societății cu Răspundere Limitată „Ghevlandri”
(încasarea prejudiciului material)
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 13 decembrie 2023
(dosarul nr: 2ra-176/24
Nr. PIGD 2-15002363-01-2ra-09022024)
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare
a ei.
Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești - jud. I. Botezatu
Curtea de Apel Comrat - jud. A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco
3 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Studiind în lipsa părților recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Ghevlandri”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 iunie 2015, Elena Tomailî a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva SRL „Ghevlandri” privind încasarea prejudiciului material cauzat prin
contravenție.
În motivarea acțiunii a indicat că deține în proprietate terenuri cu suprafața
totală de ***** ha. A invocat că începând cu anul 2011, de terenuri a început să se
folosească SRL „Ghevlandri” fără consimțământul ei.
În legătură cu această folosință ar fi fost emisă o decizie cu privire la
contravenție nr. 70 din 24 decembrie 2013, SRL „Ghevlandri” fiind recunoscută
vinovată de contravenția prevăzută la art. 116 alin. (2) din Codul contravențional.
Pârâta a fost liberată de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție.
Ca urmare a comiterii de către pârâtă a contravenției de ocupare ilegală a
terenurilor, reclamantei i-ar fi fost cauzat un prejudiciu sub formă de venit ratat în
mărime de 17918,50 lei.
Prin cererea de chemare în judecată a solicitat încasarea sumei venitului
ratat în mărime de 17918,50 lei, obligarea pârâtului la dezrădăcinarea copacilor de
pe un teren, obligarea pârâtului să nu creeze obstacole reclamantei în utilizarea a
trei terenuri.
Urmare a decesului reclamantei, aceasta a fost înlocuită în proces cu
Tomailî Gheorghe.
La 24 martie 2023, Tomailî Gheorghe a depus o cerere de completare și
concretizare a acțiunii prin care a solicitat încasarea sumei de 43365,92 lei cu titlu
de venit ratat, 1300,97 lei în calitate de cheltuieli de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești din 6 iunie 2022,
acțiunea a fost respinsă.
În motivarea hotărârii a fost indicat că probele prezentate de reclamant se
referă la evenimente care au avut loc până în 2012, în timp ce încasarea
1
prejudiciului este pretinsă pentru perioada de la 1 octombrie 2012 până la 1
octombrie 2015. Astfel, reclamantul nu și-ar fi probat pretențiile.
Instanța de judecată a reținut că reclamanta și pârâtul nu au avut un contract
de arendă a terenurilor agricole încheiat, iar faptul utilizării samavolnice a
terenurilor nu ar fi confirmat cu nimic.
Instanța de fond a indicat că la moment terenurile aparțin unui nou
proprietar care prelucrează terenurile vizate.
Martorii audiați în ședința de judecată ar fi demonstrat că terenurile nu au
fost prelucrate și se aflau în stare proastă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 iunie 2023, Gheorghe Tomailî a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 6 iunie 2023 prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei
hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 13 decembrie 2023 a fost admisă
cererea de apel a lui Gheorghe Tomailî, casată hotărârea din 6 iunie 2023 și
pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, a fost încasată
de la SRL „Ghevlandri” în beneficiul lui Gheorghe Tomailî prejudiciul material
cauzat prin contravenție în sumă de 21682 lei pentru anii 2013-2014 și suma de
360 lei cu titlu de taxă de stat. În rest acțiunea a fost respinsă.
În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că din materialele dosarului
se confirmă o ocupare ilegală a terenurilor de pământ și cultivarea acestora de SRL
„Ghevlandri”. Astfel, s-a constatat că în lipsa unui contract de arendă, SRL
„Ghevlandri” în perioada anilor 2013-2014 s-a folosit ilegal de terenurile de
pământ ale reclamantului fără a-i compensa ceva acestuia.
În plus, s-a confirmat că la 24 decembrie 2013 a fost întocmit un proces-
verbal de către Agenția Ecologică UTA Găgăuzia, prin care s-a constatat cu
certitudine ocuparea ilegală a terenurilor de pământ.
În aceste condiții, instanța de apel a concluzionat de a încasa prejudiciul
cauzat prin contravenție din motiv că art. 610 alin. (2) prevede că „ratat se
consideră venitul care ar fi fost posibil în condițiile unui comportament normal din
partea autorului prejudiciului în împrejurări normale.
Instanța de apel a considerat necesar de a respinge pretențiile privind
încasarea prejudiciului pentru perioada 2015-2016. Or, la inspectarea terenurilor
de pământ nu au fost depistate încălcări din partea SRL „Ghevlandri”. Or, potrivit
certificatului din 2 decembrie 2015 de la Primăria or. Vulcănești, la primărie nu au
2
parvenit contractele pentru cultivarea terenurilor vizate, respectiv aceste terenuri
nu trebuiau cultivate de SRL „Ghevlandri”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 9 februarie 2024, SRL „Ghevlandri” a depus o cerere de recurs împotriva
deciziei din 13 decembrie 2023 prin care a solicitat casarea acesteia și adoptarea
unei noi hotărâri prin care să fie menținută hotărârea din 6 iunie 2023.
În calitate de motive ale recursului a fost invocat faptul că
20.1. Circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu au fost
constatate de instanța de apel.
20.2. Nu au fost dovedite la examinarea apelului circumstanțe care ar
dovedi veridicitatea probelor,
20.3. Au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material.
Recurentul a indicat că intimatul nu a prezentat probe care ar dovedi temeiul
acțiunii și că intimatul încearcă să inducă instanța în eroare prin prezentarea
probelor care nu sunt veridice. În viziunea recurentului nu a fost dovedită
circumstanța potrivit căreia între părți a existat un raport juridic.
În motivarea argumentului că instanța de apel nu ar fi studiat materialele
dosarului și ar fi ignorat probele prezentate de recurent a indicat că certificatul nr.
79 din 24 decembrie 2013 eliberat de Agenția Ecologică a UTA Găgăuzia nu ar
avea vreun impact asupra dreptului de proprietate asupra terenurilor vizate. În plus,
indică argumente că un astfel de certificat nu putea fi eliberat.
La fel, recurentul critică faptul prezentării Certificatului eliberat de Direcția
principală Complexului Agroindustrial al Găgăuziei, din motiv că nu ar fi eliberat
pentru prezentare în instanța de judecată și în textul lui nu este specificat că
calculul este destinat pentru or. Vulcănești.
Intimatul ar fi refuzat propunerea de ieșire la fața locului pentru a se
convinge că terenurile vizate nu sunt prelucrate, ceea ce ar demonstra că intimatul
face abuz de drepturi.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
3
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 13 decembrie 2023 (Vol. II, f.d. 55-56).
Decizia integrală a Curții de Apel Comrat a fost recepționată de recurent la
26 ianuarie 2024, motiv pentru care, prin depunerea recursului de către SRL
Ghevlandri” la 9 februarie 2024, termenul de recurs a fost respectat.
4
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei
de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele
dezvoltate de Curtea de Apel Chișinău, întrucât acestea sunt fondate pe o
interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei,
precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul
administrat.
Argumentelor invocate de către recurentă și s-a dat un răspuns detaliat și
clar în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un
simplu dezacord cu soluția adoptată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că
instanța de apel a efectuat o verificare completă a raportului juridic dedus judecății,
a identificat corect natura obligațiilor ce revin participanților la proces în raport cu
circumstanțele faptice. Concluziile instanței de apel au fost rezultate din cercetarea
probelor, analiza conduitei părților și din verificarea circumstanțelor de fapt.
5
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de SRL „Ghevlandri”, ca fiind vădit neîntemeiat, prin
urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433,
alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Ghevlandri”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6