3ra-328/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 245 1 Cod administrativ. Consecintele nedepunerii motivarii recursului
3ra-328/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal
Comrat și Primarul municipiului Comrat
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Serghei Topal împotriva Consiliului Municipal Comrat,
terț Primarul mun. Comrat, Ludmila Scupaia, Mihail Patraman și Raisa
Topal cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 6 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Comrat
(Dosarul nr. 3ra-328/25
NR. PIGD 2-22124030-01-3ra-06062025)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod
administrativ. Consecințele nedepunerii motivării recursului.
Judecătoria Comrat, sediul Central, jud. V. Hrapacov,
Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, jud. A. Mironov, D. Fujenco, G. Colev
3 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Consiliul municipal Comrat
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 august 2022, Serghei Topal a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului Municipal Comrat, terț Primarul mun.
Comrat, Ludmila Scupaia și Mihail Patraman cu privire la anularea deciziilor
Consiliului municipal Comrat nr. 12/20.13 din 25 septembrie 2020 și nr. 14/3
din 30 octombrie 2020, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că, prin decizia Consiliului
municipal Comrat cu nr. 12/20.13 din 25 septembrie 2020 lui Ludmilei
Scupaia i-a fost repartizat terenul cu suprafața de 0.0024 ha, situat la adresa
mun. Comrat str. XXXX, înregistrat cu nr. cadastral XXXX, pentru
construirea garajului.
Prin decizia Consiliului Municipal Comrat cu nr. 14/3 din 30
octombrie 2020 terenul menționat, anterior repartizat Ludmilei Scupaia, a
fost reînregistrat pe numele lui M. Patraman.
În opinia reclamantului deciziile menționate sunt ilegale și pasibile
anulării din următoarele considerente.
Notează că, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Legea
privind administrația publică locală, actele juridice de administrare și de
dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității administrativ-
teritoriale se încheie cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept
privat prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția
cazurilor stabilite expres prin lege.
Totodată, în cazurile examinate repartizarea terenului cu scopul
construirii garajului, care este proprietatea publică, a fost efectuată fără
desfășurarea licitației publice și prin urmare ilegal.
Concomitent, având în vedere că terenul a fost repartizat cu scopul
construirii garajului, la emiterea deciziilor atacate nu au fost executate
dispozițiile legislației cu privire la urbanism legate de respectarea distanței
dintre construcția garajului propus pentru zidire și obiectele imobile vecine.
Menționează că, terenul de pământ de pe adresa mun. Comrat, str.
Novaia, nr. cadastral XXXX, care inițial i-a fost repartizat lui L. Scupaia, iar
ulterior lui M. Patraman pentru construirea garajului, se află într-o apropiere
1
nemijlocită cu blocul locativ de pe adresa mun. Comrat, str. XXXX, la
distanță de 1.2-1.25 m.
Subliniază că, în conformitate cu pct. 11.23 din documentul normativ
NCM B.01.05:2019 „Urbanism. Sistematizarea și amenajarea localităților
urbane și rurale” aprobat prin Ordinul ministrului economiei și infrastructurii
nr.97 din 12 aprilie 2019, distanță de la blocul locativ, reflectată ca distanță
de la ferestrele blocurilor locative până la pereții garajului, trebuie să
constituie în funcție de gradul de rezistență la foc al clădirii garajului de la
7.5 m până la 12 m.
În cazul examinat distanța de la perete ridicat a garajului lui M.
Patraman până la fereastra blocului locativ (apartamentului reclamantului)
situat în blocul locativ constituie doar 1.2 m.
Mai indică că, deciziile emise de Consiliul municipal Comrat privind
repartizarea terenului pentru construirea garajului încalcă drepturile și
interesele legitime ale reclamantului în calitate de proprietarul încăperii
locative aflate în apropierea nemijlocită (apartament în blocul locativ, situat
pe adresa mun. Comrat, str. XXXX).
În rezultatul emiterii deciziilor menționate, în baza cărora a fost
inițiată construirea garajului în apropierea nemijlocită cu locuința
reclamantului, s-au încălcat drepturile reclamantului în calitatea de
proprietar și dreptul la condițiile de existență și de trai decente și prielnice.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, a fost atras în proces în calitate de terț, Raisa Topal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 8 august 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Serghei Topal împotriva
Consiliului Municipal Comrat, privind anularea deciziilor Consiliului
municipal Comrat nr. 12/20.13 din 25 septembrie 20220 „Cu privire la
cererea depusă de Liudmila Scupaia” și nr. 14/31.1 din 30 octombrie 2020
„Cu privire la cererea depusă de Liudmila Scupaia”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 16 august 2023, Serghei Topal a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 8 august 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, iar la 15
decembrie 2023 a depus apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii din 8 august 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea
unei noi decizii de admitere a acțiunii înaintate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 6 februarie 2025 a Curții de apel Sud, sediul Comrat,
s-a admis cererea de apel înaintată de reprezentantul reclamantului Serghei
Topal, avocat V. Victor. S-a casat hotărârea judecătoriei Comrat sediul
2
Central din 8 august 2023 emisă în cauza civilă la acțiunea în contencios
administrativ înaintată de Serghei Topal împotriva Consiliului municipal
Comrat cu persoanele terțe primarul mun. Comrat, Ludmila Scupaia, Mihail
Patraman și Raisa Topal cu privire la anularea deciziilor Consiliului
municipal Comrat cu nr. 12/20.13 din 25 septembrie 2020 „Privind cererea
Ludmilei Scupaia” și nr. 14/31.1 din 30 octombrie 2020 „Privind cererea
Ludmilei Scupaia”, și s-a emis în cauză o hotărâre nouă, prin care se admite
acțiunea în contencios administrativ înaintată de Serghei Topal împotriva
Consiliului municipal Comrat cu persoanele terțe primarul mun. Comrat,
Ludmila Scupaia, Mihail Patraman și Raisa Topal cu privire la anularea
deciziilor Consiliului Municipal Comrat cu nr. 12/20.13 din 25 septembrie
2020 „Privind cererea Ludmilei Scupaia” și nr. 14/31.1 din 30 octombrie
2020 „Privind cererea Ludmilei Scupaia”. S-a anulat deciziile Consiliului
municipal Comrat cu nr. 12/20.13 din 25 septembrie 2020 „Privind cererea
Ludmilei Scupaia”, și nr. 14/31.1 din 30 octombrie 2020 „Privind cererea
Ludmilei Scupaia”.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut ca, fiind eronată
concluzia primei instanțe, constatând că există temei pentru anularea
deciziilor contestate.
A notat că, deciziile contestate emise de Consiliul municipal Comrat
cu nr. 12/20.13 din 25 septembrie 2020 „Privind cererea Ludmilei Scupaia”
și nr. 14/31.1 din 30 octombrie 2020 „Privind cererea Ludmilei Scupaia” au
fost emise cu încălcarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Legea privind
administrația publică locală.
A constatat că, reclamantul este interesat de terenul menționat situat
în mun. Comrat str. XXXX, f/n, cu suprafața de 0,0024 ha, cu nr. cadastral
9601203.986, repartizat, prin decizia Consiliului Municipal Comrat, lui M.
Patraman pentru construirea garajului, deoarece apartamentul ce îi aparține
reclamantului este situat în apropierea nemijlocită cu terenul în cauză.
Curtea de apel a menționat că, repartizarea terenului fără licitație,
adică cu încălcarea dispozițiilor imperative din art. 77 alin. (2) din Legea RM
privind administrația publică locală cu nr. 436 din 28 decembrie 2006
încalcă, și dreptul reclamantului (și anume dreptul la participarea acestuia la
licitație) pentru obținerea terenului de către acesta, în rezultatul participării
la licitație.
Colegiul relevă că emiterea deciziei privind repartizarea terenului fără
desfășurarea licitației publice încalcă nu doar dispozițiile imperative, ci și
principiile de bază ale administrației publice direcționate spre asigurarea
transparenței și echității în repartizarea resurselor funciare. Legislația
prevede în mod expres necesitatea organizării licitațiilor publice pentru astfel
de acte juridice, ceea ce garantează condiții egale pentru toate pârțile
interesate.
3
La caz însă, fără desfășurarea licitației, terenul i-a fost repartizat unei
anumite persoane, ceea ce duce la ilegalitatea și netemeinicia a unei astfel de
decizii, iar acțiunile Consiliului municipal Comrat pot fi apreciate ca
încălcarea drepturilor reclamantului de participare la licitație.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 28 februarie 2025 și 3 aprilie 2025, Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat au depus cerere de recurs împotriva deciziei
din 6 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 6 februarie 2025 a
Curții de Apel Sud, sediul Comrat și emiterea unei noi decizii privind
menținerea hotărârii din 8 august 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
Au indicat că, consideră decizia instanței de apel ca fiind ilegală,
totodată, motivele desfășurate a cererii de recurs vor fi depuse suplimentar
după recepționarea deciziei motivare.
Ulterior, un recurs în care să fie dezvoltate temeiurile pentru admiterea
recursului, prevăzute în art.2451 Cod administrativ nu a fost depus.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) Cod administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96 alin. (1) Cod administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
4
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin (1) din Codul Administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul Administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
Art. 195 Cod administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi
se include în termen.”
5
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În preambul, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, adoptată în contextul reformei Curții
Supreme de Justiție, au fost operate modificări în mai multe acte normative,
inclusiv în Codul administrativ, aceste modificări intrând în vigoare la data
de 1 septembrie 2023.
Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge
drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce
sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura
de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale,
aplicabile de la data intrării în vigoare.
Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a
Curții de Apel Sud, sediul Comrat a fost pronunțată public la data de 6
februarie 2025, ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului
administrativ.
În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ,
recurentul are obligația de a depune, în termen de 2 luni de la comunicarea
deciziei motivate, un recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel. Or,
textul normativ nu reglementează posibilitatea depunerii unui recurs
nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul
administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și
cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la
casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex
officio a erorilor de drept.
Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare
convingătoare și pertinentă, în conformitate cu prevederile art. 2451 alin. (1)
și (3) din Codul administrativ. În acest sens, motivarea cererii trebuie să
respecte exigențele de formă și fond prevăzute de lege, astfel încât să poată
trece testul de admisibilitate și să justifice accesul la calea de atac a
recursului.
În speță se constată că, 28 februarie 2025, Consiliul municipal Comrat
și Primarul municipiului Comrat, au depus la Curtea de Sud, sediul Comrat,
recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 februarie 2025 a Curții de Apel
Sud, sediul Comrat, iar la 3 aprilie 2025 la fel au depus la Curtea Supremă
de Justiție un recurs nemotivat. Or, la data respectivă, Codul administrativ în
6
vigoare nu mai prevedea posibilitatea depunerii unui recurs nemotivat, iar
cererea formulată nu întrunea cerințele prevăzute de art. 2451 alin. (1) din
același cod. În aceste condiții, recurenții erau obligați să-și conformeze
conduita dispozițiilor legale aplicabile și să depună, în termen de 2 luni de la
comunicarea deciziei motivate, un recurs argumentat corespunzător
exigențelor de admisibilitate.
Instanța de recurs subliniază că, pentru respectarea cerințelor legale,
nu este suficient ca recursul să fie depus în termenul prevăzut de lege, ci este
necesar ca acesta să fie formulat și în modalitatea prevăzută de art. 2451 din
Codul administrativ, respectiv să conțină în mod expres motivele de fapt și
de drept care fundamentează critica deciziei instanței de apel.
Potrivit legii, termenul de depunere a recursului începe să curgă din
ziua următoare comunicării deciziei motivate pronunțate de instanța de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul
de declarare a recursului are caracter imperativ, fiind un termen de
procedură. Nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii din dreptul de
a exercita calea de atac, fără posibilitatea examinării cererii în fond.
Stabilirea unui termen limită pentru valorificarea căii de atac urmărește
asigurarea disciplinei procesuale, a securității juridice și prevenirea repunerii
perpetue în discuție a unor hotărâri irevocabile. Decăderea din dreptul de
acces la Curtea Supremă de Justiție constituie o garanție a stabilității
raporturilor juridice.
În acest context, se impune a menționa că, în conformitate cu
prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de
dispoziție prin care se stabilesc termene, se numesc ședințe sau se emit citații
se notifică participanților la proces potrivit prevederilor art. 96-114 din
același cod.
Notificarea deciziei instanței de apel către participanții la proces are
ca scop asigurarea unei comunicări adecvate, rapide și eficiente din punct de
vedere al costurilor, a conținutului actului de procedură. În vederea dovedirii
aducerii la cunoștință a actului procedural, este necesară anexarea la dosar a
dovezii recepționării acestuia de către partea vizată.
Din analiza materialelor dosarului rezultă că decizia Curții de Apel
Sud, sediul Comrat a fost pronunțată la data de 6 februarie 2025. Ulterior,
prin scrisoare de expediere a actului judecătoresc din 12 martie 2025, copia
deciziei motivare a fost expediată participanților la proces prin intermediul
poștei terestre, cu aviz de recepție, inclusiv Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat, fapt confirmat avizele de recepție anexate la
materialele cauzei (f. d. 251, 253 V-I)
Astfel, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Sud, sediul
Comrat a asigurat notificarea copiei deciziei motivate către Consiliul
7
municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat, iar acțiunile întreprinse
de instanța de apel în privința transmiterii acesteia corespund integral
exigențelor legale.
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul
administrativ, termenul de depunere a recursului este de 2 luni de la
notificarea deciziei motivate, termen care, în speță, a început să curgă de la
data de 21 martie 2025. Prin urmare, data limită pentru formularea și
depunerea recursului era 21 mai 2025.
Cu toate acestea, recurentul nu a depus recursul în termenul legal de 2
luni de la data notificării deciziei motivate.
Prin urmare, se impune aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute la
art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ, constând în declararea
recursului ca inadmisibil, întrucât acesta nu poate fi încadrat în niciunul
dintre temeiurile de admisibilitate prevăzute la art. 2451 din același cod, iar
motivarea recursului nu a fost prezentată.
Având în vedere considerentele menționate și faptul că Consiliul
municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat nu au respectat
prevederile imperative ale 245 din Codul administrativ, instanța de recurs
concluzionează că recursul depus de către Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat împotriva deciziei din 6 februarie 2025 a
Curții de Apel Sud, sediul Comrat trebuie declarat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul municipal Comrat și
Primarul municipiului Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8