3ra-893/20 — anularea actelor administrative

Dosarul nr.3ra-893/2020

Prima instanță: Judecătoria Comrat (V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (D. Fujenco, A. Curdov, Șt. Starciuc)

Î N C H E I E R E

04 noiembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Comrat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Comrat, intervenient accesoriu Arabadji Parascovia, cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 26 mai 2017 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat, intervenient

accesoriu Arabadji Parascovia prin care a solicitat anularea pct. 1.1 din Hotărârea

Consiliului municipal Comrat nr. 1.16 din 27 ianuarie 2017 ,,Privind loturile de pământ

scoase la licitație”, în partea ce ține de scoaterea la licitație pentru darea în arendă a

loturilor de pământ cu suprafața de 0,1625 ha, nr. cadastral XXX, amplasat în mun.

XXX, ca fiind ilegală în fond și emisă cu încălcarea legislației, anularea pct. 1.2 din

Hotărârea Consiliului municipal Comrat nr. 4/16 din 24 februarie 2017 ,,Privind

loturile de pământ scoase la licitație” în partea ce ține de scoaterea la licitație pentru

vânzarea lotului de pământ cu suprafața de 0,2312 ha, nr. cadastral XXX amplasat în

XXX, ca fiind ilegală în fond și emisă cu încălcarea legislației.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, a fost admisă cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului municipal Comrat și au fost anulate ca fiind ilegale pct. 1.1 din

Hotărârea Consiliului municipal Comrat nr. 1.16 din 27 ianuarie 2017 ,,Privind

terenurile de pământ scoase la licitație” în partea ce ține de scoaterea la licitație pentru

darea în arendă a terenului de pământ cu suprafața de 0,1625 ha, nr. cadastral XXX,

amplasat în XXX, și pct. 1.2 din Hotărârea Consiliului municipal Comrat nr. 4/16 din

24 februarie 2017 ,,Privind terenurile de pământ scoase la licitație” în partea ce ține de

1

vânzarea prin licitație a terenului de pământ cu suprafața de 0,2312 ha, nr. cadastral

XXXamplasat în XXX.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea de

apel depusă de reprezentantul Consiliului mun. Comrat împotriva hotărârii din 20 iunie

2019 a Judecătoriei Comrat.

La 30 iulie 2020, Consiliul municipal Comrat a depus recurs împotriva deciziei

din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă

cererea de chemare în judecată sau să fie restituită cauza la rejudecare.

La 03 septembrie 2020 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

referință la recursul depus de Consiliul municipal Comrat, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs cu menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Comrat.

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a amânat

examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Comrat, împotriva

deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, pentru data de 04 noiembrie 2020.

De asemenea, s-a stabilit Consiliului municipal Comrat, termen până la data de

30 octombrie 2020 pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun.

Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18) a cererii de recurs tradusă în limba de stat.

La fel, s-a explicat Consiliului municipal Comrat, că în caz dacă nu va lichida

neajunsurile menționate, cererea de recurs se va declara inadmisibilă.

Verificând materialele dosarului, Colegiul consideră că cererea de recurs depusă

de Consiliul municipal Comrat urmează a fi declarată inadmisibilă din considerentele

ce succed.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile Cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în

fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2); f) cererea de apel nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (1) și apelantul

nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236 alin. (2)

Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un

caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită

a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Completul specializat al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată la caz că Consiliul municipal Comrat a depus

cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație și fără a anexa

traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat prin lege să depună actul enunțat în

limba oficială.

Mai mult, Consiliului municipal Comrat i-a fost acordat termen până la 30

octombrie 2020, pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din

2

21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, fiind recepționată de către Consiliul

municipal Comrat la 26 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei (f.d. 208).

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 Cod administrativ,

limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente

este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile comune și fundamentale ale

procesului de contencios administrativ este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din Cod administrativ și art. 9 din

Legea cu privire la organizarea judecătorească.

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară

procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține în speță și prevederile art. 1 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora legislația

administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în

alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile

administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării

acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate

și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost

constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că

conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale,

tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă,

însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba

prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba prevăzută de

legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare,

chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Consiliul municipal Comrat contrar prevederilor art.

26 Cod administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen,

adică până la 30 octombrie 2020, specificat în încheierea din 21 octombrie 2020 a

Curții Supreme de Justiție.

3

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva

încheierii instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, prin prisma art. 246 alin. (2) lit. f) coroborat cu art. 26 Cod administrativ este

aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității recursului.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor

de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este

de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și

să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba prevăzută de

legislație.

Din considerentele menționate, completul specializat din cadrul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Consiliul municipal Comrat

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat sub aspectele sus-

enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica Consiliului municipal Comrat prin

prisma art. 246 alin. (2) lit. f), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) ale Codului

administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași cerere

de recurs.

Din aceste considerente, Colegiul ajunge la concluzia de a declara ca fiind

inadmisibilă cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Comrat.

În conformitate cu art. 26, 246 alin. (2) lit. f) ale Codului administrativ, completul

specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul municipal Comrat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4