3ra-318/24 — contestarea actelor administrative

3ra-318/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul

Serghei Mocanu în interesele Annei Caraja,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Anna Caraja împotriva Consiliului

local Tigheci privind contestarea actului administrativ individual și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Comrat,

(Dosarul nr. 3ra-318/24

NR. PIGD 2-20084662-01-3ra-04042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Cimișlia, sediul central, jud. V. Potlog,

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, G. Colev, D. Fujenco,

9 aprilie 2025

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Serghei Mocanu în interesele Annei Caraja,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Consiliului local Tigheci cu privire la anularea deciziei Consiliului s.

Tigheci, r-nul Leova nr 15/5 din 03.04.2002 în partea prin care s-a decis

înregistrarea în proprietatea APL a terenului pentru construcții cu suprafața de

1/14 din 24.01.2020, deciziei Consiliului s. Tigheci, r-nul Leova nr 2/2 din data de

13.03.2020, obligarea emiterii Deciziei de confirmarea dreptului de proprietate

privată a reclamantei asupra terenului cu suprafața de 0.4219 ha cu număr cadastral

xxx, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

testamentar nr. 673 din 07 aprilie 1989, fostul soț al reclamantei Ion Caraja a primit

în moștenire casă de locuit cu construcții accesorii situate în ccc. Casa de locuit din

ccc a fost reconstruită din sursele soților Ion Caraja și Anna Caraja și se aflau pe

un teren cu suprafața de 0,4219 ha. Din motive necunoscute, prin Decizia consiliul

local Tigheci, r. Leova nr. 15/5 din 03.04.2022 s-a decis înregistrarea în proprietate

APL a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,4219 ha cu numărul cadastral

xxx aferent casei de locuit individuale și construcțiilor accesorii.

Tigheci, r. Leova nr. 15/5 din 03.04.2002 s-a înregistrat în Registru Bunurilor

Imobile abia la 04.02.2019, actul administrativ nu a fost adus la cunoștință

reclamantei și ultima nu îl deține.

1/14 din 24.01.2020 s-a decis a transmite reclamantei în proprietate privată terenul

de pământ aferent casei de locuit cu numărul cadastral xxx cu suprafața de 0,30 ha,

în baza certificatului de moștenitor legal nr. 15/11 din 26.03.2019.

13.03.2020, s-a decis a confirma dreptul de proprietate a cet. Ion Caraja asupra

terenului cu suprafața de 0,30 ha care constituie 71,1% din suprafața totală de

0,4219 din bunul imobil, înregistrat cu nr. Cadastral xxx proprietar APL, se

confirma cota parte de 28,9% din bunul imobil, înregistrat cu nr. Cadastral xxx cu

1

suprafața 0,1219 ha utilizat în procesul de producție aflat în gestiunea lui Ion Caraja

și se permite vânzarea cotei părți de 28,9% din bunul imobil cu nr. Cadastral xxx

proprietate a APL, cu drept de proprietar de procurare gestionarului Ion Caraja.

certificatului de moștenitor legal nr. 15/11 din 26.03.2019, reclamanta a fost

desemnată în calitate de unic moștenitor al defunctului Caraja Ion. De la momentul

inițial, terenul aferent locuinței individuale și construcțiilor auxiliare situate pe str.

xxx, raionul Leova, a avut o suprafață de 0,4219 ha.

reclamanta, împreună cu defunctul Ion Caraja, a achitat impozitul funciar anual,

inclusiv pentru anul 2019, plăți care au fost acceptate integral de către autoritatea

publică locală. În plus, a reținut că conform planului geometric recepționat de către

Î.S. Cadastru la data de 23.01.2019, terenul aferent locuinței individuale și

construcțiilor accesorii de pe str. xxx, raionul Leova, are o suprafață de 0,4219 ha.

1/14 din 24.01.2020 este contrară deciziei Consiliului local Tigheci nr. 2/2 din

13.03.2020, prin urmare deciziile Consiliului local Tigheci referitoare la acest

subiect sunt ilegale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins acțiunea înaintată de Anna Caraja împotriva Consiliului local Tigheci

privind contestarea actului administrativ individual și încasarea cheltuielilor de

judecată, ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul

central din 1 iunie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de avocatul Serghei Mocanu în interesele Annei Caraja și s-a

menținut hotărârea din 1 iunie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central.

adoptată în conformitate cu normele de drept material și procedural și este bazată

2

pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și circumstanțelor cauzei,

motiv pentru care este considerată justă și întemeiată.

admisibilă cererea de apel declarată de către avocatul Serghei Mocanu în interesele

Annei Caraja împotriva hotărârii judecătoriei Cimișlia, sediul central din 01 iunie

2022.

contestă decizia consiliului Tigheci nr 15/5 din 03.04.2002 în partea în care s-a

decis înregistrarea la cadastru a dreptului de proprietatea APL asupra terenului cu

nr cadastral xxx din intravilanul s Tigheci cu suprafața de 0.4219 ha. La fel, se

contestă decizia Consiliului Tigheci nr 1/14 din 24.01/2020 „cu privire la

transmiterea în proprietate a terenului aferent casei de locuit” prin care s-a decis a

transmite reclamantei Anna Caraja ca deținătorul de teren în proprietate privată

terenul aferent casei de locuit din s xxx cu numărul cadastral xxx cu suprafața de

0,30 ha, ca moștenitoare a stăpânului gospodării Ion Caraja.

comunei Tigheci „cu privire la modificarea Deciziei nr. 1/14 din 24.01.2020 - cu

privire la trecerea în proprietate privată a sectorului de teren ocupat de casă, anexe

gospodărești și grădini” prin care s-a dispus de a confirma dreptul de proprietate a

cet. Ion Caraja asupra terenului cu suprafața de 0,30 ha care constituie 71.1% din

suprafața totală de 0,4219 din bunul imobil înregistrat cu numărul cadastral xxx

proprietar APL cu permisiunea de vânzarea cotei părți rămase de 28,9% conform

legislației în vigoare.

Caraja în casa de locuit (S -151.3 m.p.) din xxx, r-nul Leova și în gospodăria lor

mai erau incluse: - un garaj (S 43,9 m.p.), construcție accesorie ( S- 39 m.p.) și

construcție accesorie (S - 64.5 m.p). După decesul soțului, la data de 28.08.2018

reclamanta prelungește să locuiască și să se folosească de aceste bunuri în temeiul

certificatului de moștenitor legal nr. 1514 din 26.03.2019 și certificatului cu

privirea la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în

devălmășie nr. 1513 din 26.03.2019, deci construcțiile - proprietatea privată a

reclamantei se află pe terenul ce aparține comunei Tigheci.

suprafața de 0.4219 ha a fost înregistrat în registru bunurilor imobile ca proprietatea

comunei Tigheci în temeiul Deciziei consiliului local nr. 15/5 din 28.05.2002.

proprietate publică și delimitarea lor nr.91-XVI din 5 aprilie 2007, instanța de apel

a apreciat ca fiind întemeiată constatarea primei instanțe potrivit căreia dreptul de

proprietate a comunei Tigheci în privința terenului cu suprafața de 0,4219 ha de pe

3

adresa xxx, nu este obținut în temeiul actului administrativ contestat - decizia

consiliului 15/5 din 03.04.2002, ci în temeiul legislației Republicii Moldova.

reclamantei în proprietate privată terenul aferent casei de locuit cu suprafața de

0.30 ha, dar nu cum a pretins ultima de 0.4219 ha, este legală și întemeiată, or, după

cum s-a constatat din hotărârea consilierilor Tigheci din data de 07.05.1992,

locuitorilor din comuna Tigheci în conformitate cu prevederile art. 82 a Codului

fiscal (în vigoare la acel moment) le-au fost transmise în folosință terenuri aferente

caselor de locuit și terenuri în extravilanul localității.

componentă a Hotărârii din 07.05.1992 a consilierilor Tigheci, se atestă faptul că

soțului reclamantei - Ion Caraja care era capul gospodăriei, i-au fost transmise în

folosințe 0.23 ha teren aferent casei de locuit și 0.27 ha teren în extravilanul

localității, deci fiind respectate prevederile legale în vigoare la moment.

transmis în folosință familiei reclamantei nu s-a modificat până în anul 2002, fapt

confirmat prin copiile din cartea gospodăriei reclamantei, însă, din anul 2002 în

rubrica terenuri gospodăriri reclamantei apare cifra de 0,41 ha teren aferent casei

de locuit în locul cifrei de 0,23 ha și 0.27 ha teren în extravilanul localității.

ar confirma că familia reclamantei dispune de un act administrativ care ar justifica

folosirea de către familia reclamantei a surplusului în 0.18 Ha (0.41 ha - 0.23 ha),

acest fapt fiind confirmat în ședință de reprezentantul pârâtului care a comunicat

că Consiliul comunei Tigheci nu a emis nici o dată în acest sens nici un act

administrativ permisiv. Subsecvent, apelanta nu dispune nici de un temei legal de

a pretinde ca să fie inclus acest surplus de teren în suprafața terenului care poate fi

transmis ultimei în proprietate gratuit, or, parcela respectivă este parte componentă

a terenului cu nr.cadastral xxx cu suprafața de 0.4219 ha ce aparține la moment

comunei Tigheci cu drept de proprietate.

obligarea consiliului Tigheci de a emite actul administrativ prin care să fie

confirmat dreptul reclamantei de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit

cu suprafața de 0.4219 ha, sânt neîntemeiate, or, Decizia consiliului Tigheci nr.1/14

din 24.01.2020 privind transmiterea în proprietate privată a reclamantei terenul

aferent cu suprafața de 0.30ha este legală și nu poate fi anulată, dar parcela de teren

- diferența între 0.30.ha și 0.4219 ha este proprietate privată a comunei Tigheci care

poate dispune de această parcelă numai cu respectarea procedurilor obligatorii

prevăzute în legislația în vigoare.

4

caz dubiul judiciar a fost înlăturat, netemeinicia cerințelor apelantului a fost

demonstrată, iar argumentele invocate de către avocatul Serghei Mocanu în

interesele apelantei Anna Caraja poartă caracter pur formal.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declară recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,

solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic

inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să

fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

cererea de apel. În plus, indică drept temei al recursului prevederile art. 432 alin.

(1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, subliniind că hotărârea instanței de

apel este lipsită de o motivare clară, aceasta nefiind însoțită de o expunere completă

și fundamentată pe probe certe, pertinente și concludente a situației de fapt.

de Justiție privind admiterea cererilor de natură similară. Prin urmare, pronunțarea

unei soluții contrare ar genera o situație de discriminare în raport cu Anna Caraja,

echivalentă cu încălcarea principiului egalității în fața legii și a tratamentului juridic

echitabil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

5

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului și avocatului său la 30 ianuarie 2024, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.15, Vol. II).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Comrat, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

6

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

7

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Serghei Mocanu în interesele

Annei Caraja.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8