2ra-721/24 — incasarea platii de arenda
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea platii de arenda
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului. Consecintele depunerii recursului cu omiterea termenului de declarare prevazut la art.434 al Codului de procedura civila.
2ra-721/24 — incasarea platii de arenda (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Primăria s. Zastînca,
r-nul Soroca,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului
Zastînca, raionul Soroca împotriva lui Petru Semendeaev cu privire la
încasarea plății de arendă,
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-721/24
Nr. PIGD 2-21031803-01-2ra-04072024)
Temeiurile inadmisibilității recursului. Consecințele depunerii recursului cu omiterea
termenului de declarare prevăzut la art.434 al Codului de procedură civilă.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (Gh. Mîțu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu)
03 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Primăria satului Zastînca, raionul Soroca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 martie 2021, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca a depus
cerere de chemare în judecată împotirva lui Petru Semendeaev privind
încasarea plății de arendă a bazinului acvatic.
În motivarea cererii de chemare în judecată, Primăria s. Zastînca, raionul
Soroca, a relatat că fostul primar Valerii Covalciuc a încheiat, la
13 septembrie 2010, un contract de arendă a terenului ocupat de iaz cu Petru
Semendeaev, fără a exista o decizie a Consiliului sătesc (contractul
menționează decizia nr. 12 din 30 august 2002), fără organizarea unei licitații
publice și fără întocmirea actului de predare-primire a bazinului acvatic.
Bazinul acvatic, cu suprafața de 2,058 ha, a fost transmis în folosință persoanei
fizice Petru Semendeaev pentru un termen de 25 de ani, cu plata unei chirii
calculate la 2% din prețul normativ al terenului, conform borderoului de calcul,
ceea ce reprezintă 1.807,85 de lei anual.
Consiliul sătesc, prin decizia nr. 4/17 din 13 iulie 2010, la scutit pe Petru
Semendeaev de la plata arendei pentru bazinul acvatic „Hârtop 1”, pe care îl
închiriază, pentru anul 2010, ca urmare a lipsei apei, decizie aplicabilă până la
încheierea contractului din 13 septembrie 2010, care nu a fost înregistrat la
Oficiul Cadastral Teritorial Soroca.
Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, suprafața bazinului
este de 3,1492 ha (oglinda apei – 1,95 ha, baraj – 0,1 ha și fâșiile riverane –
1,0992 ha), comparativ cu cele 2,05 ha inițial înregistrate, rezultând o diferență
de 1,099 ha. Astfel, pentru perioada 2010–2013, pe baza suprafeței diminuate
de 1,099 ha (1,6986 ha – 0,99 ha), diminuarea plății arendei (venituri
neîncasate la bugetul local) a fost de 3.756,91 lei, distribuită astfel: 2010 –
807,82 lei; 2011 – 969,38 lei; 2012 – 969,38 lei; 2013 – 1.010,33 lei.
Petru Semendeaev nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale de a plăti
arenda pentru folosirea bazinului acvatic în perioada 2010–2013, calculată
conform contractului, în sumă totală de 9.180,52 lei, din care 3.756,91 lei
reprezintă plata diminuată, iar 5.423,61 lei – datorie restantă, neachitată până
în prezent. De asemenea, persoanele responsabile din cadrul primăriei nu au
luat măsurile necesare pentru remedierea încălcărilor constatate în cadrul
inspectării financiare complexe precedente (primar – Valerii Covalciuc),
1
respectiv neîncasarea restanțelor pentru arenda aferentă anilor 2003–2008, în
sumă de 13.719 lei (conform materialelor inspectării).
La 25 martie 2014, autoritatea executivă, reprezentată de primarul Pavel
Covalciuc, a semnat cu arendașul Petru Semendeaev acordul adițional nr. 4 la
actul de inspectare financiară complexă privind elaborarea și executarea
bugetului Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca, pentru perioada 1 ianuarie
2010 – 1 ianuarie 2014. Prin acest acord, părțile au convenit achitarea datoriei
de arendă, în sumă de 22.899,52 de lei, în mod eșalonat.
Iar, prin acordul adițional din 17 decembrie 2014 la contractul nr. 001
din 23 mai 2000 a fost reziliat contractul de arendă cu arendașul Petru
Semendeaev, fără perfectarea contractului de reziliere și a actului de primire-
predare a bazinului acvatic.
Ca urmare a neîncasării plăților pentru folosirea bazinului acvatic de
către arendașul Petru Semendeaev, bugetului local i-a fost cauzat un prejudiciu
total de 25.794,11 lei, astfel: pentru perioada 2003–2008 – 13.719 lei; pentru
anii 2010–2013 – 9.180,52 lei (din care 3.756,91 lei reprezintă plata diminuată
și 5.423,61 lei – datoria restantă); și 2.894,59 lei – plata arendei pentru anul
2014, până la rezilierea contractului.
Așadar, în baza celor expuse, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca,
a solicitat încasarea arendei pentru bazinul acvatic de la Petru Semendeaev, în
beneficiul bugetului local, în suma totală de 25.794,11 lei.
În cadrul ședinței de judecată din 29 iunie 2022, la Judecătoria Soroca,
sediul Central, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, a prezentat calculul
restanței la plata arendei, potrivit căruia arendașul Petru Semendeaev urmează
să achite suma de 16.113,48 lei.
Prin hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,
s-a admis integral acțiunea înaintată de Primăria satului Zastînca, raionul
Soroca împotriva lui Petru Semendeaev privind încasarea plății de arendă a
bazinului acvatic.
La 25 aprilie 2023, Petru Semendeaev a depus apel nemotivat, iar la
16 iunie 2023 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din
27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate
de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca.
Prin decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
apelul declarat de Petru Semendeaev.
S-a casat hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea înaintată de
Primăria satului Zastînca, raionul Soroca.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că între părți a existat un
contract de arendă încheiat la 13 septembrie 2010 pentru terenul ocupat de iaz,
iar prin acordul adițional din 17 decembrie 2014, contractul a fost reziliat,
Primăria fiind astfel la cunoștință de datoriile pârâtului încă din 2014.
2
Instanța de apel a constatat că cererea de chemare în judecată, depusă la
02 martie 2021, a fost înaintată peste termenul de prescripție extinctivă de trei
ani prevăzut de art. 267 din Codul civil (în vigoare până la 1 martie 2019),
termen care începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, conform
art. 272 al Codului civil.
Subsecvent, Curtea de Apel Bălți a reținut că, potrivit art. 7 Cod civil,
legea civilă nu are efect retroactiv, iar drepturile și obligațiile stabilite anterior
nu pot fi modificate retroactiv.
De asemenea, instanța de apel a apreciat probele, inclusiv contractul de
arendă din 13 septembrie 2010, acordurile adiționale din 25 martie 2014 și
17 decembrie 2014, calculul restanțelor la plata arendei pentru perioada 2003–
2008, 2010–2013 și 2014, precum și somația transmisă pârâtului, constatând
că toate probele relevă faptul că Primăria satului Zastînca, raionul Soroca
cunoștea despre obligațiile neachitate ale pârâtului încă din 2014.
De altfel, invocând dispozițiile art. 911 și 916 ale Codului civil privind
natura contractului de arendă și modalitatea de plată, precum și prevederile
art. 17 și 22 din Legea nr. 198/2003 privind arenda în agricultură, conform
cărora arendarea terenurilor publice trebuie realizată prin licitație publică, iar
plata anuală nu poate fi mai mică de 2% din prețul normativ al terenului, Curtea
de Apel Bălți a constatat că acțiunea Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca
a fost înaintată tardiv, dreptul la acțiune nefiind exercitat în termenul legal,
motiv pentru care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind
tardivă.
La 11 iunie 2024, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Bălți, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a hotărârii primei
instanțe.
Primăria satului Zastînca, raionul Soroca a susținut că a luat cunoștință
de decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți la începutul lunii mai
2024, când a recepționat-o prin intermediul Poștei Republicii Moldova.
În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu decizia din
23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, care în opinia sa este neîntemeiată.
Totodată, invederând dispozițiile art. 91, 514 și 774 ale Cod civil, și-a
manifestat certitudinea cu privire la caracterul legal și întemeiat al hotărârii
hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
La 04 iulie 2024 în adresa lui Petru Semendeaev a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus
de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, intimatul nu a prezentat referințe
în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă în
cererea de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
3
Art. XI alin. (1), (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
„ (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare
la 1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
În această consecvență, admisibilitatea recursului declarat de Primăria
satului Zastînca, raionul Soroca împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a
Curții de Apel Bălți, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în
redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la
01 septembrie 2023.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronica și serviciile de încredere:
„ (1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat
de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în
circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele
semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar.
În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul
informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul
intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care
destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către
destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost
transmis.”
Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil:
„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un
scop juridic.
(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
4
Art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi
dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în
cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat
de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.”
Art. 112 alin. (3) din Codul de procedură:
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la
ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau
sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace
de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se
consideră îndeplinit în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 433 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
5
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din interpretarea corectă a prevederilor art. 434 alin.(1) și (2) din Codul
de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,
fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în
special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se
aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România,
09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag.31).
Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în
care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă
considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității
juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41,
Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată
la 23 noiembrie 2023 și expediată, în corespundere cu dispozițiile art.100
alin.(1) din Codul de procedură civilă, Primăriei satului Zastînca, raionul
Soroca, prin e-mail, la 19 februarie 2024, la adresa electronică
primariazastinca@gmail.com, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică și scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, anexate la dosar
(f.d.103).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în speță,
prin prisma prevederilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
termenul de procedură de 2 luni instituit de legiuitor pentru valorificarea
dreptului de declarare a recursului și-a început curgerea din ziua imediat
următoare datei notificării Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca a actului
judecătoresc de dispoziție, respectiv – 20 februarie 2024 și a expirat la data de
20 aprilie 2024.
6
Astfel, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă în coroborare cu
art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea
electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5)
al Codului civil, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, urma să prezinte
recursul, până la 20 aprilie 2024, inclusiv, deoarece decizia din
23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a recepționat-o, prin intermediul
poștei electronice la 19 februarie 2024, însă a depus cererea de recurs împotriva
deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, la 11 iunie 2024, adică
după expirarea termenului stabilit de lege, mult prea târziu.
La argumentul recurentei precum că a recepționat decizia din
23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți la începutul lunii mai 2024, prin
intermediul Poștei Republicii Moldova, instanța de recurs menționează că
confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se
atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod
special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii,
precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de
eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat
va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul
dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform
căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării
mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea
mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate
primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de
pe portalul poștei electronice a instanței de apel, se atestă faptul că Primăriei
satului Zastînca, raionul Soroca i-a fost notificată decizia din
23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin e-mail, la 19 februarie 2024, iar
această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în
rigorile art. 100 alin.(1) al Codului de procedură civilă în coroborare cu art. 48
alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica
și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului
civil.
De altfel, din materialele cauzei nu rezultă existența unor probe care să
ateste că instanța de apel a expediat și Primăria satului Zastînca, raionul
Soroca, a recepționat copia deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Bălți la adresa terestră a recurentei.
Instanța de recurs reliefează că, în corespundere cu art.56 alin. (3) și
art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură civilă, participanții la
proces, cunoscând dispozițiile legale și actele emise de instanțele judecătorești,
au obligația de a se conforma acestora și de a-și exercita drepturile procedurale
cu diligență și bună-credință.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
7
judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în
termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Contrar acestor prevederi legale, Primăria satului Zastînca, raionul
Soroca, nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în
termenul prevăzut de lege.
Pe de altă parte, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea
un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de
articolul 6 CEDO.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Primăria satului Zastînca, raionul Soroca.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 433 lit.b) din Codul de
procedură civilă, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria satului Zastînca,
raionul Soroca împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8