2ra-721/24 — Încasarea plății de arenda

La 02 martie 2021, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca a depus cerere de chemare în judecată împotirva lui Petru Semendeaev privind încasarea plății de arendă a bazinului acvatic.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Primăria s. Zastînca, raionul Soroca, a relatat că fostul primar Valerii Covalciuc a încheiat, la 13 septembrie 2010, un contract de arendă a terenului ocupat de iaz cu Petru Semendeaev, fără a exista o decizie a Consiliului sătesc (contractul menționează decizia nr. 12 din 30 august 2002), fără organizarea unei licitații publice și fără întocmirea actului de predare-primire a bazinului acvatic. Bazinul acvatic, cu suprafața de 2,058 ha, a fost transmis în folosință persoanei fizice Petru Semendeaev pentru un termen de 25 de ani, cu plata unei chirii calculate la 2% din prețul normativ al terenului, conform borderoului de calcul, ceea ce reprezintă 1.807,85 de lei anual.

Consiliul sătesc, prin decizia nr. 4/17 din 13 iulie 2010, la scutit pe Petru Semendeaev de la plata arendei pentru bazinul acvatic „Hârtop 1”, pe care îl închiriază, pentru anul 2010, ca urmare a lipsei apei, decizie aplicabilă până la încheierea contractului din 13 septembrie 2010, care nu a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, suprafața bazinului este de 3,1492 ha (oglinda apei – 1,95 ha, baraj – 0,1 ha și fâșiile riverane – 1,0992 ha), comparativ cu cele 2,05 ha inițial înregistrate, rezultând o diferență de 1,099 ha. Astfel, pentru perioada 2010–2013, pe baza suprafeței diminuate de 1,099 ha (1,6986 ha – 0,99 ha), diminuarea plății arendei (venituri neîncasate la bugetul local) a fost de 3.756,91 lei, distribuită astfel: 2010 – 807,82 lei; 2011 – 969,38 lei; 2012 – 969,38 lei; 2013 – 1.010,33 lei.

Petru Semendeaev nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale de a plăti arenda pentru folosirea bazinului acvatic în perioada 2010–2013, calculată conform contractului, în sumă totală de 9.180,52 lei, din care 3.756,91 lei reprezintă plata diminuată, iar 5.423,61 lei – datorie restantă, neachitată până în prezent. De asemenea, persoanele responsabile din cadrul primăriei nu au luat măsurile necesare pentru remedierea încălcărilor constatate în cadrul inspectării financiare complexe precedente (primar – Valerii Covalciuc), 1 respectiv neîncasarea restanțelor pentru arenda aferentă anilor 2003–2008, în sumă de 13.719 lei (conform materialelor inspectării).

La 25 martie 2014, autoritatea executivă, reprezentată de primarul Pavel Covalciuc, a semnat cu arendașul Petru Semendeaev acordul adițional nr. 4 la actul de inspectare financiară complexă privind elaborarea și executarea bugetului Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca, pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 1 ianuarie 2014. Prin acest acord, părțile au convenit achitarea datoriei de arendă, în sumă de 22.899,52 de lei, în mod eșalonat.

Iar, prin acordul adițional din 17 decembrie 2014 la contractul nr. 001 din 23 mai 2000 a fost reziliat contractul de arendă cu arendașul Petru Semendeaev, fără perfectarea contractului de reziliere și a actului de primire- predare a bazinului acvatic.

Ca urmare a neîncasării plăților pentru folosirea bazinului acvatic de către arendașul Petru Semendeaev, bugetului local i-a fost cauzat un prejudiciu total de 25.794,11 lei, astfel: pentru perioada 2003–2008 – 13.719 lei; pentru anii 2010–2013 – 9.180,52 lei (din care 3.756,91 lei reprezintă plata diminuată și 5.423,61 lei – datoria restantă); și 2.894,59 lei – plata arendei pentru anul 2014, până la rezilierea contractului.

Așadar, în baza celor expuse, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, a solicitat încasarea arendei pentru bazinul acvatic de la Petru Semendeaev, în beneficiul bugetului local, în suma totală de 25.794,11 lei.

În cadrul ședinței de judecată din 29 iunie 2022, la Judecătoria Soroca, sediul Central, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, a prezentat calculul restanței la plata arendei, potrivit căruia arendașul Petru Semendeaev urmează să achite suma de 16.113,48 lei.

Prin hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a admis integral acțiunea înaintată de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca împotriva lui Petru Semendeaev privind încasarea plății de arendă a bazinului acvatic.

La 25 aprilie 2023, Petru Semendeaev a depus apel nemotivat, iar la 16 iunie 2023 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca.

Prin decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Petru Semendeaev. S-a casat hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea înaintată de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că între părți a existat un contract de arendă încheiat la 13 septembrie 2010 pentru terenul ocupat de iaz, iar prin acordul adițional din 17 decembrie 2014, contractul a fost reziliat, Primăria fiind astfel la cunoștință de datoriile pârâtului încă din 2014. 2

Instanța de apel a constatat că cererea de chemare în judecată, depusă la 02 martie 2021, a fost înaintată peste termenul de prescripție extinctivă de trei ani prevăzut de art. 267 din Codul civil (în vigoare până la 1 martie 2019), termen care începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, conform art. 272 al Codului civil.

Subsecvent, Curtea de Apel Bălți a reținut că, potrivit art. 7 Cod civil, legea civilă nu are efect retroactiv, iar drepturile și obligațiile stabilite anterior nu pot fi modificate retroactiv.

De asemenea, instanța de apel a apreciat probele, inclusiv contractul de arendă din 13 septembrie 2010, acordurile adiționale din 25 martie 2014 și 17 decembrie 2014, calculul restanțelor la plata arendei pentru perioada 2003– 2008, 2010–2013 și 2014, precum și somația transmisă pârâtului, constatând că toate probele relevă faptul că Primăria satului Zastînca, raionul Soroca cunoștea despre obligațiile neachitate ale pârâtului încă din 2014.

De altfel, invocând dispozițiile art. 911 și 916 ale Codului civil privind natura contractului de arendă și modalitatea de plată, precum și prevederile art. 17 și 22 din Legea nr. 198/2003 privind arenda în agricultură, conform cărora arendarea terenurilor publice trebuie realizată prin licitație publică, iar plata anuală nu poate fi mai mică de 2% din prețul normativ al terenului, Curtea de Apel Bălți a constatat că acțiunea Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca a fost înaintată tardiv, dreptul la acțiune nefiind exercitat în termenul legal, motiv pentru care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind tardivă.

La 11 iunie 2024, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

Primăria satului Zastînca, raionul Soroca a susținut că a luat cunoștință de decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți la începutul lunii mai 2024, când a recepționat-o prin intermediul Poștei Republicii Moldova.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, care în opinia sa este neîntemeiată.

Totodată, invederând dispozițiile art. 91, 514 și 774 ale Cod civil, și-a manifestat certitudinea cu privire la caracterul legal și întemeiat al hotărârii hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

La 04 iulie 2024 în adresa lui Petru Semendeaev a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, intimatul nu a prezentat referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă în cererea de recurs.

Art. XI alin. (1), (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „ (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

În această consecvență, admisibilitatea recursului declarat de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „ (1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.” 4

Art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 112 alin. (3) din Codul de procedură: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

Art. 433 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: 5 b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag.31). Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 23 noiembrie 2023 și expediată, în corespundere cu dispozițiile art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca, prin e-mail, la 19 februarie 2024, la adresa electronică primariazastinca@gmail.com, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică și scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, anexate la dosar (f.d.103).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în speță, prin prisma prevederilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 2 luni instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de declarare a recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca a actului judecătoresc de dispoziție, respectiv – 20 februarie 2024 și a expirat la data de 20 aprilie 2024. 6

Astfel, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă în coroborare cu art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, urma să prezinte recursul, până la 20 aprilie 2024, inclusiv, deoarece decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a recepționat-o, prin intermediul poștei electronice la 19 februarie 2024, însă a depus cererea de recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, la 11 iunie 2024, adică după expirarea termenului stabilit de lege, mult prea târziu.

La argumentul recurentei precum că a recepționat decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți la începutul lunii mai 2024, prin intermediul Poștei Republicii Moldova, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, se atestă faptul că Primăriei satului Zastînca, raionul Soroca i-a fost notificată decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin e-mail, la 19 februarie 2024, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 100 alin.(1) al Codului de procedură civilă în coroborare cu art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil.

De altfel, din materialele cauzei nu rezultă existența unor probe care să ateste că instanța de apel a expediat și Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, a recepționat copia deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți la adresa terestră a recurentei.

Instanța de recurs reliefează că, în corespundere cu art.56 alin. (3) și art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură civilă, participanții la proces, cunoscând dispozițiile legale și actele emise de instanțele judecătorești, au obligația de a se conforma acestora și de a-și exercita drepturile procedurale cu diligență și bună-credință.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței 7 judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Contrar acestor prevederi legale, Primăria satului Zastînca, raionul Soroca, nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termenul prevăzut de lege.

Pe de altă parte, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 433 lit.b) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,