ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.08.2025

2rac-177/23 — încasarea platii de arenda a bazinului acvatic

HOTĂRÂRE
13.08.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încasarea platii de arenda a bazinului acvatic
Temei legal
art. 433 al. 1 lit. a Cpc
Citează această cauză
2rac-177/23 — încasarea platii de arenda a bazinului acvatic (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Primarul s.

Zastînca, r-nul Soroca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Primăria s. Zastînca, r-nul Soroca împotriva SRL ,,Regina Cîmpiilor”

privind încasarea plății de arendă a bazinului acvatic,

împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2rac-177/23

NR. PIGD 2-21031856-01-2rac-28072023)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Judecătoria Bălți, sediul central, jud. N. Costaș,

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

13 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Primarul

s. Zastînca, r-nul Soroca,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

chemare în judecată împotriva SRL ,,Regina Cîmpiilor” privind încasarea plății de

arendă a bazinului acvatic în suma totală de 62 900,40 lei.

persoana fostului primar Valerii Covalciuc, în baza deciziei Consiliului s. Zastînca

nr. 8/4 din 20.06.2008 a încheiat la 12 noiembrie 2008 cu SRL „Regina Cîmpiilor”,

reprezentată de directorul Petru Donțu, contractul de folosință separată a terenului

ocupat de iaz, cu nr. cadastral xxx, suprafața de 1,09 ha, pe un termen de 15 ani, cu

plata de arendă stabilită la licitație conform procesului-verbal nr. 2 din 08

octombrie 2008, în cuantum de 12 372,20 lei/anual.

Teritorial Soroca și transmis arendașului fără perfectarea actului de predare-primire

a bazinului acvatic. Potrivit datelor extrasului din Registrul bunurilor imobile,

suprafața terenului arendat a constituit 1,6793 ha. Ca rezultat, pentru perioada

anilor 2010-2011, reieșind din suprafața diminuată de 0,5893 ha, a fost diminuată

și plata de arendă ce a constituit suma de 1 039,40 lei, care până în prezent nu este

achitată. Totodată, a reținut că nu a fost achitată plata de arendă pentru anii 2014-

2017, 2019, în mărime totală de 61 961 lei.

acvatic de către SRL „Regina Câmpiilor”, în persoana directorului Petru Donțu,

bugetului local i s-a cauzat prejudiciu în mărime de 62 900,40 lei.

s-a admis acțiunea, s-a dispus de a încasa din contul SRL „Regina Câmpiilor” în

beneficiul Primăriei s. Zastînca, r-nul Soroca suma de 50 528,20 lei cu titlu de

restanță la plata de arendă a bazinului acvatic. S-a dispus de a încasa din contul

SRL „Regina Câmpiilor” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 515 lei.

1

ulterior motivat împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Soroca,

sediul central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea ca fiind tardivă și neîntemeiată.

apel declarată, s-a casat hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Soroca,

sediul central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins acțiunea și s-a

dispus de a încasa din contul SRL „Regina Câmpiilor” în beneficiul statului taxa

de stat în sumă de 371,20 lei.

prevederilor art. 1861 alin. (2) Cod de procedură civilă a ignorat argumentele

apelantei-pârâte și nu a soluționat excepția de tardivitate în faza de pregătire a

cauzei pentru dezbateri judiciare, ci și-a expus poziția ce ține de omiterea

termenului de prescripție de către Primăria s. Zastînca, r-l Soroca în motivarea

hotărârii adoptate la 07 noiembrie 2021, respingând-o.

art. 267 alin. (1) Cod civil (în redacția până la modificările din 01.03.2019),

termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării

unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

r-l Soroca s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată la data de 02

martie 2021, relatând că la data de 12 noiembrie 2008 părțile au încheiat un contract

de folosință separată a terenului ocupat de iaz (de arendă) fără număr, în baza

deciziei Consiliului s. Zastînca nr.8/4 din 20 iunie 2008. S-a reținut că obiect al

contractului de arendă menționat constituie transmiterea în folosință temporară

contra plată a terenului ocupat cu bazin acvatic, nr. cadastral xxx, cu suprafața de

1,09 ha pe un termen de 15 ani.

de folosință al terenului constituie în total 12 372,20 lei, anual. Potrivit clauzei

contractuale pct. 2.2 beneficiarul v-a achita suma respectivă anual până la 1

septembrie. Excepție potrivit Acordului adițional nr.5 din 25 martie 2014 este

restanța pentru arenda pentru anii 2010-2011 în sumă de 1 039,40 lei stabilită prin

Actul inspecției financiare a DTIF Bălți din 24.02.2014, care urma a fi achitată la

25 mai 2014.

apel a notat că data limită până la care urma să se adreseze intimata Primăria s.

2

Zastînca, r-l Soroca în instanța de judecată a expirat, după cum urmează: pentru

anii 2010 - 2011 termenul de prescripție a expirat la 25.05.2017, potrivit acordului

adițional nr.5 din 25martie 2014; pentru anul 2015 - 01.09.2018 (cu 2 ani și 7 luni);

pentru anul 2016 - 01.09.2019 (cu 1 an și 7 luni); pentru anul 2017 - 01.09.2020

(cu 7 luni).

depunerii acțiunii de către Primăria s. Zastînca, r-l Soroca împotriva SRL „Regina

Cîmpiilor” peste termenul de prescripție extinctivă de 3 ani, în interiorul căruia

urma să fie intentată acțiunea în judecată.

de prescripție pentru adresarea în instanța de judecată cu acțiune privind încasarea

datoriei, considerent din care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind

tardivă.

ca neîntemeiate argumentele primei instanțe precum că termenul de prescripție în

speță s-a întrerupt în cazul când debitorul, la caz SRL „Regina Câmpiilor” a săvârșit

acțiuni din care rezultă că recunoaște datoria, adică a efectuat plata de arendă pentru

anul 2019 potrivit ordinului de plată nr.15 din 25.01.2022.

(în redacția Legii până la 01 februarie 2019), când este vorba de prestații succesive,

prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiece prestație

devine exigibilă - creanța cu scadența împlinită, a cărei executare, la nevoie chiar

silită, poate fi cerută de către creditor. Prin urmare în speță pentru fiecare sumă

scadentă la 01 septembrie a fiecărui an, termenul de prescripție extinctivă urmează

a fi calculat de îndată după 01 septembrie.

data de 25 ianuarie 2022 a plății arendei pentru anul 2019, fapt cert oglindit în

ordinul de plată nr.15, nu poate fi considerat temei pentru întreruperea termenului

de prescripție pentru celelalte părți ale datoriei, deoarece obligația de plată a

apelantei prevede executarea în forma plăților periodice, la caz anuale până la 01

septembrie a fiecărui an.

de procedură civilă să dispună încasarea de la SRL „Regina Cîmpiilor” în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 371,20 lei, reieșind din faptul că apelanta

pe parcursul examinării pricinii a efectuat achitarea arendei pentru anul 2019, prin

ce a recunoscut temeinicia cerinței Primăriei s. Zastînca privind solicitarea obligării

SRL „Regina Cîmpiilor” la plata arendei pentru anul 2019.

3

împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicită admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărîrii din 07

noiembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

suma de plată pentru arenda bazinului acvatic a fost calculată de către Inspecția

Financiară a Direcției Teritoriale Bălți, care la data de 29 iulie 2020, a înaintat

prescripție cu privire la înlăturarea iregularităților constatate în rezultatul

inspectării financiare efectuate la Primăria s. Zastînca, r-nul Soroca.

a fost obligată să înainteze acțiune în judecată, însă instanța de apel eronat a

interpretat legea, deoarece administratorul SRL „Regina Cîmpiilor” prin înțelegere

cu fostul primar, a omis în mod deliberat să efectueze plățile aferente arendei și nici

nu a depus cerere de reziliere a contractului de arendă a bazinului acvatic.

administratorul Petru Donțu, depune referință la recursul declarat și solicită

respingerea acestuia, ca fiind nefondat.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01

septembrie 2023.

4

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe

de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

la momentul depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor

prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor

art.434 Cod de procedură civilă, indicat la pct.26, și a depus în termen recursul la

data de 13 iulie 2023, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 14 martie

2023 a Curții de Apel Bălți, la 24 mai 2023 (f.d. 153).

5

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de

Apel Bălți și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de

procedură civilă.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

6

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Declară inadmisibil recursul depus de Primarul s. Zastînca, r-nul Soroca.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-12-03
0,96
2ra-721/24 — incasarea platii de arenda
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Primăria s. Zastînca, r-nul Soroca, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Zastînca, raionul Soroca împotriva lui Petru Semendea
CSJ 2021-04-28
0,93
2rc-60/21 — încasarea plătii pentru arendă
Dosarul nr. 2rc-60/21 Prima instanță - Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. E. Mărăndici) Instanța de apel - Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2025-05-28
0,93
2r-114/25 — incasarea restantei la plata
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Grigore Baranețchi, reprezentat de avocatul Marcel Soficiuc, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria comunei Bulboci, raionul Soroca, împo
CSJ 2025-07-09
0,93
2rc-84/24 — Incasarea redeventei contractuale si penalitatilor.
Î N C H E I E R E cu privire la restituirea recursului declarat de administratorul insolvabilităţii Societăţii pe Acţiuni „Regia Apă-Canal Soroca”, Melnic Vitalie, în cauza civilă, intentată la cerere de chemare în judecată depusă de Consil
CSJ 2021-06-02
0,92
3r-118/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-118/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. A. Gheorghieş, A. Toderaş, A. Ciobanu ) D E C I Z I E 02 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercia
Sursă