2ra-511/24 — restituirea imbogatirii nejustificate

La 11 mai 2022, avocatul Iulian Paciurca, în interesul Primăriei satului Sturzovca, raionul Glodeni, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro”, intervenient accesoriu fiind ÎM „Gospodăria Comunală Sturzovca”, prin care a solicitat restituirea sumei de 13 021,17 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin folosința nejustificată a terenului public și a sumei de 58 608 lei cu titlu de restituire a îmbogățirii nejustificate.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în perioada 15-16 mai 2021, Vasili Zabalschi, a semănat porumb fără acordul Primăriei, pe terenul nr. 585 (8 hectare), din fondul de rezervă al primăriei, afectând astfel dreptul de proprietate publică al acesteia.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, Vasili Zabalschi a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional, pentru folosirea ilegală a terenului public cu suprafața de 8 ha. În cadrul procesului contravențional, Vasili Zabalschi a susținut că primarul s. Sturzovca, Mihail Guțu, i-a interzis să prelucreze terenul, însă l-a prelucrat ulterior pentru a salva semințele de porumb.

Reclamantul susține că prin acțiunile ilegale ale pârâților, aceștia s-au îmbogățit nejustificat prin semănatul porumbului pe terenul public și majorarea patrimoniului propriu. De asemenea, pârâții au dezavantajat Primăria Sturzovca, cauzând un prejudiciu prin imposibilitatea folosinței terenului conform destinației și prin pierderea posibilității de a înregistra venituri pentru bugetul local.

Reclamantul consideră că este în drept să solicite repararea prejudiciului prin plata unui compensativ pentru folosința terenului de 8 ha și încasarea echivalentului bănesc pentru îmbogățirea nejustificată a pârâților.

La 26 decembrie 2022, avocatul Martin Vasile, în interesele lui Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro” a declarat apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasat de la ei în beneficiul Pimăriei s.Sturzovca r.Glodeni a prejudiciului material în mărime de 7 651,28 lei, în rest hotărârea să fie menținută.

Întru motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, Primăria satului Sturzovca este persoana dezavantajată, suferind prejudiciu din cauza acțiunilor lui Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro”, care s-au îmbogățit prin prelucrarea terenului cu numărul 585 (8 ha), aflat în proprietatea Primăriei. De asemenea, patrimoniul administrației publice Sturzovca a fost diminuat prin lipsa fructelor pe care le-ar fi obținut din prelucrarea terenului.

În aceste condiții, Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro” sunt obligați să plătească Primăriei Sturzovca plata arendei restante de 13 021,17 lei și să restituie fructele obținute din folosirea terenului fără acordul proprietarului, respectiv 2 valoarea porumbului recoltat. Conform datelor statistice din 2021, pe o suprafață de 8 ha s-ar fi putut obține 4 500 kg de porumb, având o valoare de 162 000 lei (4,5 lei/kg). Astfel, Primăria Sturzovca a fost lipsită de un profit de 162 000 lei din terenul cu numărul 585.

Instanța de apel a reținut că, ținând cont de prevederile art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a dispus încasarea sumei de 58 608 lei de la Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro”, reprezentând valoarea roadei de porumb obținută ilegal. În total, Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro” vor achita Primăriei Sturzovca suma de 71 629,17 lei, compusă din 13.021,17 lei (plata arendei neîncasate) și 58 608 lei (valoarea roadei de porumb).

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a abordat incorect noțiunea de îmbogățire nejustificată, motiv pentru care a anulat hotărârea instanței de fond. A susținut că, în cazul în care decizia Curții de Apel Nord va rămâne în vigoare, Primăria Sturzovca va obține o îmbogățire nejustificată în sumă de 71 629,17 lei, fără a plăti vreun ban pentru obținerea acestui profit. De asemenea, recurentul a punctat că nu este aplicabilă sancțiunea contravențională din 23 septembrie 2021, prevăzută de art. 335 Cod contravențional, la care a făcut referire instanța de apel, întrucât aceasta nu are nici o tangență cu îmbogățirea nejustificată.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 3 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Totodată, la 20 martie 2024, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 5 octombrie 2023 (f.d. 189).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 17 aprilie 2024 de Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro”, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate.

Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de 4 drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În prezenta cauză, recursul formulat de recurent se limitează la exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată de instanța de apel, precum și la aprecieri generale privind evaluarea probelor și aplicarea normelor legale. Nu sunt invocate încălcări obiective ale normelor de drept sau vicii procedurale care să justifice răsturnarea soluției instanței de fond. O asemenea abordare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a recursului, iar examinarea sa ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce depășește competența Curții Supreme de Justiție.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, deoarece, recursul exercitat conform Secțiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în decizia Curții de apel Bălți, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

În consecință, instanța de recurs constată că recursul nu trece testul de admisibilitate, nefiind prezentate critici pertinente care să motiveze o analiză în fond, în condițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Vasili Zabalschi și SRL „Ranchagro”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5