2ac-311/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Conflictul de competenta între doua judecatorii din jurisdictia diferitor curti de apel
2ac-311/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Cahul, sediul Central și Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri Șvîdcenco împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministrul Finanțelor cu privire la anularea actelor administrative, (Dosarul nr. 2ac-311/25 NR. PIGD 2-24063164-01-2cc-12112025) Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitor curți de apel. 27 noiembrie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Cahul, sediul Central și Judecătoria Chișinău sediul Râșcani Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 11 iunie 2024, Dmitri Șvîdcenco a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministrul Finanțelor, concretizată prin cererile din 24 iunie 2024 și 27 iunie 2024, solicitând: - repunerea în termenul de contestare în cazul în care se constată necesitatea; - anularea răspunsului Serviciul Vamal cu nr.28/11- 4534 din 5 aprilie 2024, prin care a fost respinsă cererea de recalculare a salariului și indemnizației unice ca urmare a includerii în stagiul de muncă ca funcționar public a perioadei de 4 ani 8 luni 11 zile și a răspunsului Serviciului Vamal cu nr.28/11-6979 din 30 mai 2024; - anularea parțială ca ilegale a ordinului Biroului Vamal Sud din 5 mai 2022, proceselor-verbale din 25 decembrie 2008, 18 ianuarie 2010, 10 ianuarie 2011 și 2 ianuarie 2012, ordinului Biroului Vamal Sud din 28 decembrie 2018, în partea ce ține de neincluderea perioadelor de activitate; - obligarea Serviciului vamal să emită actul administrativ favorabil prin care să dispună recalcularea și achitarea salariului și indemnizației unice ca urmare a includerii în stagiul de muncă ca funcționar public a perioadei de 4 ani 8 luni 11 zile, respectiv perioadele 31 octombrie 1983-14 ianuarie 1985; 16 ianuarie 1985- 12 mai 1986; 15 mai 1987 -17 iulie 1989; - până la ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, să fie obligat Serviciul Vamal să emită actul administrativ favorabil prin care să fie calculată suma totală ce ar urma a fi achitată ca urmare a includerii în stagiul de muncă a perioadelor 31 octombrie 1983-14 ianuarie 1985; 16 ianuarie 1985-12 mai 1986; 15 mai 1987 -17 iulie 1989; - încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
Prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a dispus transmiterea spre judecare instanței de judecată competente – Judecătoria Cahul, sediul Central, acțiunea de contencios administrativ înaintată de Dmitri Șvîdcenco împotriva Serviciul Vamal, privind anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual și impunerea la acțiune.
Prin încheierea din 30 octombrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a suspendat procesul la examinarea cauzei de contencios 1 administrativ, intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri Șvîdcenco împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministrul Finanțelor cu privire la anularea actelor administrative. S-a transmis dosarul nr.3-102/2024, pentru soluționarea conflictului negativ de competență la Curtea Supremă de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
4. Art. 200 din Codul administrativ: „Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ: „Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.”
Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ: „Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.”
Art. 196 din Codul administrativ: „Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
8. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că prevederile art. 200, alin. (3) din Codul administrativ stabilește competența Curții Supreme de Justiție de a examina conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Judecătoria Cahul, sediul Central. 2
Materialele cauzei atestă că obiectul prezentului litigiu îl constituie: - anularea răspunsului Serviciului Vamal nr. 28/11-4534 din 05 aprilie 2024, prin care a fost respinsă cererea de recalculare a salariului și indemnizației unice ca urmare a includerii în stagiul de muncă ca funcționar public a perioadei de 4 ani și 8 luni, 11 zile și a răspunsului Serviciului Vamal nr. 28/11-6979 din 30 mai 2024; - anularea parțială a ordinului Biroului Vamal Sud din 05 mai 2022, procesului- verbal din 25 decembrie 2008, procesului-verbal din 18 ianuarie 2010, procesului- verbal din 10 ianuarie 2011, procesului-verbal din 02 ianuarie 2012, ordinului Biroului Vamal Sud din 28 decembrie 2018, în partea ce ține de neincluderea perioadelor de activitate; - recalcularea și achitarea salariului și indemnizației unice ca urmare a includerii în stagiul de muncă ca funcționar public a perioadei de 4 ani și 8 luni, 11 zile, respectiv perioadele 31 octombrie 1983 - 14 ianuarie 1895, 16 ianuarie 1985 – 12 mai 1986, 15 mai 1987 – 17 iulie 1989; - până la examinarea cauzei în fond, obligarea Serviciului Vamal, Biroul Vamal Sud să calculeze suma totală ce ar urma a fi achitată ca urmare a includerii perioadelor: 31 octombrie 1983 - 14 ianuarie 1895, 16 ianuarie 1985 – 12 mai 1986, 15 mai 1987 – 17 iulie 1989.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că solicitările reclamantului sunt îndreptate împotriva Serviciului Vamal și a Biroului Vamal Sud.
Potrivit art. 196 din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.
Conform art. 2 alin. (1) din Codul vamal, Organizarea și funcționarea Serviciului Vamal se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal.
Potrivit art. 5 alin.(1) și (2) din Legea nr.302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, Serviciul Vamal este o structură organizațională separată în sistemul administrativ al Ministerului Finanțelor. Din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale.
Totodată se constată că, reclamantul contestă refuzul Serviciului Vamal de a include unele perioade de activitate în stagiul său de muncă ca funcționar public, recalcularea salariului și a indemnizației în dependență de acesta, individualizat prin răspunsul nr. 28/11-4534 din 5 aprilie 2024. Iar în privința Biroului Vamal Sud contestă parțial ordinul cu privire la încadrarea în drepturile salariale cât și procesele verbale ale ședinței comisiei pentru 3 stabilirea stagiului ce oferă dreptul de a primi recompensa lunară pentru vechimea în muncă.
Prin urmare, în contextul prevederilor art. 191 alin. (1), art.196 din Codul administrativ, competența jurisdicțională pentru examinarea acestei acțiuni în contencios administrativ revine Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în raza teritorială a căreia își are sediul autoritatea publică Serviciul Vamal și nu subdiviziunea ei teritorială. Or, procedura administrativă cu referire la solicitarea reclamantului privind recalcularea salariului și indemnizației a fost efectuată de autoritatea publică pârâtă Serviciul Vamal.
În pofida faptului că Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a indicat în încheierea din 16 septembrie 2024 în calitatea de pârât inclusiv Biroul Vamal Sud, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din cererea de chemare în judecată depusă de către Dmitri Șvîdcenco rezultă că ultimul nu a indicat la cercul participanților la proces Biroul Vamal Sud, iar instanța de judecată nu a soluționat nici chestiunea atragerii în proces a acesteia.
Drept urmare, competența la examinarea cauzei date de contencios administrativ revine Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Din considerentul că, un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu art.191 alin.(1), art. 200 alin.(3) și (4), și art. 230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri Șvîdcenco împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministrul Finanțelor cu privire la anularea actelor administrative. Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri Șvîdcenco împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministrul Finanțelor cu privire la anularea 4 actelor administrative, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.