2ra-147/25 — stabilirea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei de întreținere

2ra-147/25 — stabilirea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Veronica Lencuța

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ștefan Lencuța către lui Veronica Lencuța, intervenient accesoriu Agenția

Teritorială de Asistență Socială Centru-Est, cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere, și la cererea reconvențională depusă de Veronica Lencuța

împotriva lui Lencuța Ștefan, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de

Asistență Socială Centru-Est, Autoritatea Națională pentru Protecția

Drepturilor Copilului și Adopție Ministerul Familie, Tineretului și Egalității

de Șanse, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea

pensiei de întreținere și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-147/25

PIGD 2-23128948-01-2ra-19032025-1)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Orhei, sediul Central: jud. V. Pîslariuc

Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Costaș, S. Grosu

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Veronica Lencuța reprezentată de avocatul

Mihail Durnescu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată către Veronica Lencuța, intervenient accesoriu Agenția Teritorială

de Asistență Socială Centru-Est, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii

minori în cuantum de ¼ din salariu sau alte venituri și compensarea

cheltuielilor de judecată (f. d. 4-5, vol. I).

Lencuța a indicat că se afla în relații de căsătorie cu Veronica Lencuța

începând cu 09 ianuarie 2016. În căsătoria s-au născut doi copii minori XXX

a.n. XXX, XXX a.n. XXX.

în relație s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere, deseori se

ceartă, iar incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra

modului și principiilor de conviețuire, au condus la convingerea fermă

privind imposibilitatea păstrării familiei.

negativ pentru creșterea și educarea copiilor, atmosferă care nu le permite

dezvoltarea psihologică și multilaterală. Totodată, susține că pârâta își

permite să plece de acasă pe mai multe zile, amenințând că lasă copiii singuri

acasă, motive din care solicită determinarea domiciliului copiilor minori cu

tata.

din considerentul că ei sunt educați, întreținuți și atașați de el.

1

din Codul familiei; art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

reconvențională către Ștefan Lencuța solicitând determinarea domiciliului

copiilor minori cu mama, stabilirea pensiei de întreținere în suma de 5000

RON, echivalent cu 20 000 lei, efectuarea unei evaluări psihologice și a unei

expertize psihiatrice Veronicăi Lencuța, Ștefan Lencuța; constatarea

violenței aplicate de Ștefan Lencuță în privința Veronicăi Lencuța și a

copiilor minori XXXX și XXXX; constatarea emigrării Veronicăi Lencuța

cu copii minori în România; deplasarea și stabilirea domiciliului lui XXX și

XXX cu mama Veronica Lencuța în afara Republicii Moldova; încasarea din

contul lui Ștefan Lencuță a daunei morale în suma a câte 5 000 lei în

beneficiul Veronicăi Lencuță, XXX, XXX; încasarea cheltuielilor judiciare.

stabilirea domiciliului copiilor minori, XXX și XXX, împreună cu mama,

Veronica Lencuța, pe teritoriul Uniunii Europene.

faptul că Ștefan Lencuța nu-și îndeplinea obligațiunile față de familie. Nu se

găseau soluții comune la soluționarea problemelor cotidiene, pârâtul nu a

participat la crearea bugetului familiei, iar toate acestea au creat o atmosferă

insuportabilă de certuri și neînțelegere.

personalitatea acesteia și starea de sănătate a copiilor minori.

îngrijorător și uneori necontrolat care duce la insulte și intimidări. Totodată

a început să se aprofunde în culte religioase și să aibă un comportament

conspiraționist.

întrerupt relațiile familiale, fără a avea o gospodărie comună. Toate

responsabilitățile cad pe umerii Veronicăi Lencuța, iar tentativele acesteia de

a menține familia nu s-au soldat cu succes.

2

art. 7, 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă; 33, 37-39, 63-76 din Codul

familiei.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

instanța de judecată a acceptat spre examinare concomitent cu acțiunea

inițială acțiunea reconvențională privind determinarea domiciliului copiilor

minori, stabilirea pensiei de întreținere pentru copiii minori și încasarea

cheltuielilor de judecată, iar în partea pretențiilor privind constatarea

aplicării violenței, constatarea emigrării în România, deplasarea și stabilirea

domiciliului copiilor în afara Republicii Moldova fără acordul tatălui,

achitarea prejudiciului moral, cererea reconvențională a fost restituită.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost admisă parțial acțiunea depusă de Ștefan Lencuța, s-a desfăcut căsătoria

încheiată între Ștefan Lencuța și Veronica Lencuța, s-a încasat de la Ștefan

Lencuța și Veronica Lencuța taxa de stat în mărime a câte 125 lei, în rest

cererea de chemare în judecată a fost respinsă. S-a admis parțial cererea

reconvențională depusă de Veronica Lencuța, domiciliu copiilor minori

XXX și XXX a fost stabilit cu mama; s-a încasat de la Lencuța Ștefan în

beneficiu Veronicăi Lencuța, pensia de întreținere în sumă bănească fixă,

pentru copilul minor XXX în mărime de 3 000 lei lunar și pentru copilul

minor XXX în mărime de 3 500 lei lunar, începând cu data de 25 ianuarie

2024 până la schimbarea situației materiale și/sau familiale ale părților, însă

nu mai târziu de majoratul copiilor; s-a încasat de la Ștefan Lencuța în

beneficiul Veronicăi Lencuța, cheltuielile de judecată, în sumă de 10 000 lei,

cu titlu de asistență juridică; s-a încasat de la Ștefan Lencuța în beneficiul

statului, taxa de stat în sumă de 2 890 lei pentru pretenția cu privire la

încasarea pensiei de întreținere a copiii minori și suma de 200 lei, pentru

pretenția cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 215, 231-

235, vol. II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

3

Lencuța reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a declarat apel nemotivat

(f. d. 226-227, vol. II), împotriva hotărârii din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central, iar la 19 noiembrie 2024 a declarat apel motivat,

solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond

în partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea unei noi

decizii de admiterea integrală a cererii reconvenționale depuse de Veronica

Lencuța (f. d. 12-22, vol. III).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Veronica Lencuța, reprezentată de avocatul Mihail

Durnescu, fiind menținută hotărârea din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central (f. d. 29, 30-25).

corectitudinea argumentării primei instanței ce ține de stabilirea pensiei de

întreținere în sumă bănească fixă, pentru copii minori XXX în mărime de

3 000 lei lunar și XXX în mărime de 3 500 lei lunar.

Național de Statistică al RM (www.statistica.md), potrivit cărei valoarea

minimului de existență pentru copii, în sate, pe grupe de vârstă, pentru anul

2023, pentru un copil în vârstă de la 1-6 ani constituie 2 323,30 lei lunar, iar

pentru un copil în vârstă de la 7-17 ani constituie 2 985 lei lunar.

întreținere este în permanentă creștere de la o perioadă la alta, ceea ce

raportat la speță, implică cheltuieli mai mari pentru asigurarea nivelului

minim pentru întreținerea fiecărui copil.

singurul criteriu după care s-a călăuzit pentru a decide cu privire la

exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l determina, a ținut seama de

întregul complex de împrejurări menit să asigure copilului o dezvoltare

fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând mai cu seamă, pe lângă

4

posibilitățile materiale ale părinților, comportarea părinților înainte și după

separare, gradul de atașament și preocupare pe care au manifestat fiecare din

părinte față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinte

și copil .

încasată suma depășită de minimul de existență pentru copii în mărime de 3

000 lei pentru XXX și pentru minorul XXX, în mărime de 3 500 lei lunar,

reieșind din necesitățile acestora, raportate la traiul acestora permanent pe

teritoriul României.

cheltuielile judiciare suportate de asistență juridică în mărime de 1 050 euro

este una excesivă or, urmau a fi prezentate probe privind volumul de muncă

exercitat de avocatul Durnescu Mihail, descifrarea orelor de lucru efectuate

de acesta pe parcursul examinării cauzei respective, tarifele aplicate, fapt

care însă nu a fost realizat de ultimul. Astfel, solicitantul nu a probat că

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 050 euro au fost reale și

necesare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Mihail Durnescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2024

a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, în partea respingerii

acțiunii reconvenționale, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise

toate cerințele formulate prin cererea reconvențională și anume determinarea

domiciliului copiilor minori cu mama, stabilirea pensiei de întreținere în

suma de 5000 RON, echivalent cu 20 000 lei, constatarea emigrării

Veronicăi Lencuța cu copii minori în România; deplasarea și stabilirea

domiciliului lui XXX și XXX cu mama Veronica Lencuța în afara Republicii

Moldova; constatarea violenței aplicate de Ștefan Lencuța în privința

Veronicăi Lencuța și a copiilor minori XXX și XXX; încasarea din contul

lui Ștefan Lencuța a daunei morale în suma a câte 500 000 lei în beneficiul

Veronicăi Lencuța, XXX, XXX; încasarea cheltuielilor judiciare (f. d. 51-

67).

5

SOLICITAREA RECURENTEI

avocatul Mihail Durnescu a invocat prevederile art. 432 alin.(1) lit. a), b),

d), e) din Codul de procedură civilă, indicând că pensia alimentară stabilită

trebuie ajustată nevoilor copiilor minori. Totodată, a fost invocat că pensia

alimentară de 3000 și 3500 lei este vădit nerezonabilă.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și au depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa

părților, la 21 ianuarie 2025, fapt ce se confirmă prin extras din poșta

electronică (f. d. 41), iar cererea de recurs a fost depusă la 15 martie 2025 (f.

d. 51-69) prin intermediul oficiului poștal (f. d 51-67).

avocatului intimatului și a intervenientului accesoriu au fost expediate

copiile recursurilor declarate de Veronica Lencuța reprezentată de avocatul

Mihail Durnescu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoare de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 75, vol. III).

solicitând respingerea recursului depus ca fiind inadmisibil.

ATAS Centru-Est Orhei, nu au făcut uz de dreptul său procedural de a

depune referință.

6

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d), f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

7

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

8

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

constatarea emigrării în România, deplasarea și stabilirea domiciliului

copiilor în afara Republicii Moldova fără acordul tatălui, achitarea

prejudiciului moral formulate în cererea reconvențională, Completul de

judecată a Curții Supreme de Justiție evedințiază că aceste pretenții nu au

fost acceptate de către instanța de fond pentru a fi examinate concomitent cu

cererea de chemare în judecată inițială. Or, prin încheierea primei instanțe,

s-a dispus admiterea pentru examinare concomitentă cu acțiunea inițială doar

pretențiile ce țin de stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei

de întreținere și acordarea cheltuielilor judiciare, restul pretențiilor formulate

prin cererea reconvențională fiind restituite cu explicarea posibilității

depunerii în condiții generale. În consecință, aceste pretenții nu constituie

obiectul cauzei civile deduse judecății.

9

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Veronica Lencuța

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, ca fiind inadmisibil.

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul declarat de Veronica Lencuța reprezentată

de avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2024 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10