2ra-147/25 — stabilirea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-147/25 — stabilirea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Veronica Lencuța
reprezentată de avocatul Mihail Durnescu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ștefan Lencuța către lui Veronica Lencuța, intervenient accesoriu Agenția
Teritorială de Asistență Socială Centru-Est, cu privire la desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de
întreținere, și la cererea reconvențională depusă de Veronica Lencuța
împotriva lui Lencuța Ștefan, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de
Asistență Socială Centru-Est, Autoritatea Națională pentru Protecția
Drepturilor Copilului și Adopție Ministerul Familie, Tineretului și Egalității
de Șanse, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea
pensiei de întreținere și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-147/25
PIGD 2-23128948-01-2ra-19032025-1)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Orhei, sediul Central: jud. V. Pîslariuc
Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Costaș, S. Grosu
19 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Veronica Lencuța reprezentată de avocatul
Mihail Durnescu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 7 septembrie 2023, Ștefan Lencuța s-a adresat în instanța de
judecată către Veronica Lencuța, intervenient accesoriu Agenția Teritorială
de Asistență Socială Centru-Est, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii
minori în cuantum de ¼ din salariu sau alte venituri și compensarea
cheltuielilor de judecată (f. d. 4-5, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Ștefan
Lencuța a indicat că se afla în relații de căsătorie cu Veronica Lencuța
începând cu 09 ianuarie 2016. În căsătoria s-au născut doi copii minori XXX
a.n. XXX, XXX a.n. XXX.
Reclamatul a susținut, că viața în comun cu Veronica Lencuța a eșuat,
în relație s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere, deseori se
ceartă, iar incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra
modului și principiilor de conviețuire, au condus la convingerea fermă
privind imposibilitatea păstrării familiei.
Reclamantul a invocat despre crearea de către pârâta a unui climat
negativ pentru creșterea și educarea copiilor, atmosferă care nu le permite
dezvoltarea psihologică și multilaterală. Totodată, susține că pârâta își
permite să plece de acasă pe mai multe zile, amenințând că lasă copiii singuri
acasă, motive din care solicită determinarea domiciliului copiilor minori cu
tata.
Consideră că domiciliul copiilor minori urmează a fi stabilit cu tata
din considerentul că ei sunt educați, întreținuți și atașați de el.
1
În drept, a făcut referire la prevederile art.37 alin.(3), 63, 75 alin.(1)
din Codul familiei; art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.
La data de 12 decembrie 2023, Veronica Lencuța a depus cererea
reconvențională către Ștefan Lencuța solicitând determinarea domiciliului
copiilor minori cu mama, stabilirea pensiei de întreținere în suma de 5000
RON, echivalent cu 20 000 lei, efectuarea unei evaluări psihologice și a unei
expertize psihiatrice Veronicăi Lencuța, Ștefan Lencuța; constatarea
violenței aplicate de Ștefan Lencuță în privința Veronicăi Lencuța și a
copiilor minori XXXX și XXXX; constatarea emigrării Veronicăi Lencuța
cu copii minori în România; deplasarea și stabilirea domiciliului lui XXX și
XXX cu mama Veronica Lencuța în afara Republicii Moldova; încasarea din
contul lui Ștefan Lencuță a daunei morale în suma a câte 5 000 lei în
beneficiul Veronicăi Lencuță, XXX, XXX; încasarea cheltuielilor judiciare.
Prin cererea de concretizare a pretențiilor, reclamanta a solicitat
stabilirea domiciliului copiilor minori, XXX și XXX, împreună cu mama,
Veronica Lencuța, pe teritoriul Uniunii Europene.
Reclamanta a susținut că în familie au apărut conflicte generate de
faptul că Ștefan Lencuța nu-și îndeplinea obligațiunile față de familie. Nu se
găseau soluții comune la soluționarea problemelor cotidiene, pârâtul nu a
participat la crearea bugetului familiei, iar toate acestea au creat o atmosferă
insuportabilă de certuri și neînțelegere.
În opinia reclamantei, situația creată influențează negativ
personalitatea acesteia și starea de sănătate a copiilor minori.
A susținut reclamanta că pârâtul are un caracter agresiv, straniu,
îngrijorător și uneori necontrolat care duce la insulte și intimidări. Totodată
a început să se aprofunde în culte religioase și să aibă un comportament
conspiraționist.
Suplimentar a menționat că cu Ștefan Lencuța au bugete separate și au
întrerupt relațiile familiale, fără a avea o gospodărie comună. Toate
responsabilitățile cad pe umerii Veronicăi Lencuța, iar tentativele acesteia de
a menține familia nu s-au soldat cu succes.
2
În drept, a făcut referire la prevederile art.8, 11, 16 din Codul civil;
art. 7, 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă; 33, 37-39, 63-76 din Codul
familiei.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin încheiere protocolară din 27 februarie 2024 (f. d. 170, vol. II),
instanța de judecată a acceptat spre examinare concomitent cu acțiunea
inițială acțiunea reconvențională privind determinarea domiciliului copiilor
minori, stabilirea pensiei de întreținere pentru copiii minori și încasarea
cheltuielilor de judecată, iar în partea pretențiilor privind constatarea
aplicării violenței, constatarea emigrării în România, deplasarea și stabilirea
domiciliului copiilor în afara Republicii Moldova fără acordul tatălui,
achitarea prejudiciului moral, cererea reconvențională a fost restituită.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 iulie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Ștefan Lencuța, s-a desfăcut căsătoria
încheiată între Ștefan Lencuța și Veronica Lencuța, s-a încasat de la Ștefan
Lencuța și Veronica Lencuța taxa de stat în mărime a câte 125 lei, în rest
cererea de chemare în judecată a fost respinsă. S-a admis parțial cererea
reconvențională depusă de Veronica Lencuța, domiciliu copiilor minori
XXX și XXX a fost stabilit cu mama; s-a încasat de la Lencuța Ștefan în
beneficiu Veronicăi Lencuța, pensia de întreținere în sumă bănească fixă,
pentru copilul minor XXX în mărime de 3 000 lei lunar și pentru copilul
minor XXX în mărime de 3 500 lei lunar, începând cu data de 25 ianuarie
2024 până la schimbarea situației materiale și/sau familiale ale părților, însă
nu mai târziu de majoratul copiilor; s-a încasat de la Ștefan Lencuța în
beneficiul Veronicăi Lencuța, cheltuielile de judecată, în sumă de 10 000 lei,
cu titlu de asistență juridică; s-a încasat de la Ștefan Lencuța în beneficiul
statului, taxa de stat în sumă de 2 890 lei pentru pretenția cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a copiii minori și suma de 200 lei, pentru
pretenția cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 215, 231-
235, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
3
La 22 august 2024, prin intermediul poștei electronice, Veronica
Lencuța reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a declarat apel nemotivat
(f. d. 226-227, vol. II), împotriva hotărârii din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei
Orhei, sediul Central, iar la 19 noiembrie 2024 a declarat apel motivat,
solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond
în partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea unei noi
decizii de admiterea integrală a cererii reconvenționale depuse de Veronica
Lencuța (f. d. 12-22, vol. III).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Veronica Lencuța, reprezentată de avocatul Mihail
Durnescu, fiind menținută hotărârea din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei Orhei,
sediul Central (f. d. 29, 30-25).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat despre
corectitudinea argumentării primei instanței ce ține de stabilirea pensiei de
întreținere în sumă bănească fixă, pentru copii minori XXX în mărime de
3 000 lei lunar și XXX în mărime de 3 500 lei lunar.
În acest sens, a fost reiterată informația de pe pagina web a Biroul
Național de Statistică al RM (www.statistica.md), potrivit cărei valoarea
minimului de existență pentru copii, în sate, pe grupe de vârstă, pentru anul
2023, pentru un copil în vârstă de la 1-6 ani constituie 2 323,30 lei lunar, iar
pentru un copil în vârstă de la 7-17 ani constituie 2 985 lei lunar.
Colegiul a considerat evident faptul că cuantumul pensiei de
întreținere este în permanentă creștere de la o perioadă la alta, ceea ce
raportat la speță, implică cheltuieli mai mari pentru asigurarea nivelului
minim pentru întreținerea fiecărui copil.
Instanța de apel, a reținut că interesul superior al copiilor reprezintă
singurul criteriu după care s-a călăuzit pentru a decide cu privire la
exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l determina, a ținut seama de
întregul complex de împrejurări menit să asigure copilului o dezvoltare
fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând mai cu seamă, pe lângă
4
posibilitățile materiale ale părinților, comportarea părinților înainte și după
separare, gradul de atașament și preocupare pe care au manifestat fiecare din
părinte față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinte
și copil .
Colegiul Civil, a subliniat că din contul lui Ștefan Lencuța a fost
încasată suma depășită de minimul de existență pentru copii în mărime de 3
000 lei pentru XXX și pentru minorul XXX, în mărime de 3 500 lei lunar,
reieșind din necesitățile acestora, raportate la traiul acestora permanent pe
teritoriul României.
Totodată, instanța de apel a considerat că suma solicitată cu titlu de
cheltuielile judiciare suportate de asistență juridică în mărime de 1 050 euro
este una excesivă or, urmau a fi prezentate probe privind volumul de muncă
exercitat de avocatul Durnescu Mihail, descifrarea orelor de lucru efectuate
de acesta pe parcursul examinării cauzei respective, tarifele aplicate, fapt
care însă nu a fost realizat de ultimul. Astfel, solicitantul nu a probat că
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 050 euro au fost reale și
necesare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 martie 2025, Veronica Lencuța reprezentată de avocatul
Mihail Durnescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2024
a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, în partea respingerii
acțiunii reconvenționale, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise
toate cerințele formulate prin cererea reconvențională și anume determinarea
domiciliului copiilor minori cu mama, stabilirea pensiei de întreținere în
suma de 5000 RON, echivalent cu 20 000 lei, constatarea emigrării
Veronicăi Lencuța cu copii minori în România; deplasarea și stabilirea
domiciliului lui XXX și XXX cu mama Veronica Lencuța în afara Republicii
Moldova; constatarea violenței aplicate de Ștefan Lencuța în privința
Veronicăi Lencuța și a copiilor minori XXX și XXX; încasarea din contul
lui Ștefan Lencuța a daunei morale în suma a câte 500 000 lei în beneficiul
Veronicăi Lencuța, XXX, XXX; încasarea cheltuielilor judiciare (f. d. 51-
67).
5
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurenta Veronica Lencuța reprezentată de
avocatul Mihail Durnescu a invocat prevederile art. 432 alin.(1) lit. a), b),
d), e) din Codul de procedură civilă, indicând că pensia alimentară stabilită
trebuie ajustată nevoilor copiilor minori. Totodată, a fost invocat că pensia
alimentară de 3000 și 3500 lei este vădit nerezonabilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenții, s-au conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și au depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
părților, la 21 ianuarie 2025, fapt ce se confirmă prin extras din poșta
electronică (f. d. 41), iar cererea de recurs a fost depusă la 15 martie 2025 (f.
d. 51-69) prin intermediul oficiului poștal (f. d 51-67).
La 30 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, în adresa
avocatului intimatului și a intervenientului accesoriu au fost expediate
copiile recursurilor declarate de Veronica Lencuța reprezentată de avocatul
Mihail Durnescu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,
fapt ce se confirmă prin scrisoare de însoțire anexată la materialele dosarului
(f. d. 75, vol. III).
La data de 15 octombrie 2025, Ștefan Lencuța a depus referință
solicitând respingerea recursului depus ca fiind inadmisibil.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
ATAS Centru-Est Orhei, nu au făcut uz de dreptul său procedural de a
depune referință.
6
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d), f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de
procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
7
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
8
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Cu referire la cerințe ce vizează constatarea aplicării violenței,
constatarea emigrării în România, deplasarea și stabilirea domiciliului
copiilor în afara Republicii Moldova fără acordul tatălui, achitarea
prejudiciului moral formulate în cererea reconvențională, Completul de
judecată a Curții Supreme de Justiție evedințiază că aceste pretenții nu au
fost acceptate de către instanța de fond pentru a fi examinate concomitent cu
cererea de chemare în judecată inițială. Or, prin încheierea primei instanțe,
s-a dispus admiterea pentru examinare concomitentă cu acțiunea inițială doar
pretențiile ce țin de stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei
de întreținere și acordarea cheltuielilor judiciare, restul pretențiilor formulate
prin cererea reconvențională fiind restituite cu explicarea posibilității
depunerii în condiții generale. În consecință, aceste pretenții nu constituie
obiectul cauzei civile deduse judecății.
9
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Veronica Lencuța
reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Veronica Lencuța reprezentată
de avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2024 a
Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10