2ra-112/25 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-112/25 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Vasile Vengher,
reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile
Vengher împotriva Anei-Maria Vengher, cu privire la desfacerea căsătoriei și
stabilirea domiciliului copilului minor, și
acțiunea reconvențională depusă de Ana-Maria Vengher împotriva lui
Vasile Vengher, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea
pensiei de întreținere a copilului minor, încasarea indemnizației sociale și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-112/25
NR. PIGD 2-23113671-01-2ra-06032025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. E. Pșenița
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Corolevschi, N. Chircu
07 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Vasile
Vengher, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 august 2023, Vengher Vasile a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Anei-Maria Vengher, cu privire la desfacerea căsătoriei și
stabilirea domiciliului copilului minor.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la ****, s-a
căsătorit cu Ana-Maria Vengher, eveniment înregistrat și trecut în registrul
actelor stării civile sub nr. ****, de către SSC Botanica, mun. Chișinău. Din
căsătorie, la ****, s-a născut copilul ****.
Viața împreună cu pârâta a eșuat. În relațiile familiare s-a creat o
atmosferă apăsătoare, de neînțelegere, certuri permanente. Incompatibilitatea
caracterelor și viziunilor contrare asupra modului și principiilor de conviețuire
l-a adus la convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării familiei
respective. Or, de o perioadă de timp, nu mai locuiește împreună cu pârâta.
În această situație, este inoportun menținerea familiei, eșuând toate căile de
împăcare.
După concretizarea cerințelor, reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei
încheiate între Vasile Vengher și Ana-Maria Vengher, stabilirea domiciliului
copilului minor: ****, născută la ****, cu tata - Vasile Vengher și încasarea din
contul pârâtei Ana-Maria Vengher în beneficiul său a cheltuielilor legate de
judecarea cauzei.
La 30 septembrie 2023, Ana-Maria Vengher a depus acțiune
reconvențională împotriva lui Vasile Vengher, cu privire la desfacerea
căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor.
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că Vasile Vengher a fost
mereu o persoană violentă și sistematic aplica violența psihică asupra ei.
După nașterea copilului, acesta continua violența domestică și în prezența
copilului, ceea ce îi cauza suferințe inclusiv minorei, care încă nu înțelegea
ce se întâmplă, dar strigătele pârâtului o speriau. Ea a încercat mereu să susțină
familia, încercând ca ambii să găsească un consens și să-și manifeste dragoste și
respect unul față de altul, inclusiv și față de copil.
1
Viața cu pârâtul a devenit insuportabilă și conviețuirea în comun este
imposibilă, această relație a început să-i provoace stres, și emoții negative
continuu, motiv pentru care separarea lor este una din cea mai bună soluție
pentru o viață pașnică și echilibrată pe viitor nu doar pentru dânsa și pârât
ca maturi, dar și pentru copilul minor.
A menționat că părțile au caractere incompatibile, iar aceasta nu
permite conviețuirea comună. Pârâtul a părăsit domiciliul comun din Italia,
unde locuia împreună cu dânsa și copilul minor mai mult de un an de zile.
De comun acord, la inițiativa pârâtului, au decis să se transfere cu
traiul în Italia, în speranța că relația lor se va îmbunătăți, dar viața în
comun nu a mai putut continua. Vasile Vengher a decis să se separe și să
plece cu traiul înapoi în Moldova.
După plecarea pârâtului din familie, copilul a devenit mult mai
calm. Respectiv, pârâtul și-a lăsat familia să-și continue viața în Italia și să-și
aibă domiciliul acolo, fără nici o obiecție.
A menționat că pârâtul poate vizita copilul oricând dorește, are adresa de
domiciliu din Italia, cunoaște locul aflării grădiniței la care a fost înmatriculată
în baza cererii ambelor părinți, o poate telefona așa cum face și în prezent
din moment ce s-a mutat cu traiul separat în Moldova.
Domiciliul copilului minor a fost stabilit de comun acord în Italia. Ea este
angajată în câmpul muncii în Italia și are toate condițiile necesare de întreținere
a minorei. La fel ea este ajutată de părinții ei și de fratele său care locuiește de
mulți ani în Italia.
Reclamanta a subliniat că domiciliul minorei nu poate fi stabilit cu
pârâtul, deoarece el nu va putea avea grijă de fetiță, niciodată nu a rămas singur
cu ea, nu cunoaște care este regimul zilnic a copilului, ce îi place, cum se
alimentează, ce activități are.
Fetița este mică, are doar 3 ani, și din moment ce pârâtul a părăsit
domiciliul din Italia, copilul a locuit și locuiește pînă în prezent doar cu ea,
având întrevederi regulate cu tatăl său.
În interesul superior al copilului minor, acesta trebuie să continuie să
domicilieze cu mama sa, în ambianță calmă, liniștită, fără stres, iar pârâtul
(tatăl) să își mențină în continuare legătura prin comunicare cu minorul
conform legii.
De asemenea, luând în considerație frauda comisă de pârât în privința
indemnizației primite pentru întreținerea minorii de la autoritățile italiene și
folosită pentru dânsul și nu pentru copil, se constată că acțiunile lui nu se
califică ca pozitive, iar el nu acționează în interesul superior a copilului
minor.
2
A mai indicat că pârâtul deși are obligația conform art. 74 din Codul
familiei de a întreține copilul, nu o face.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.
51, art. 63, art. 64, art.74 și art.76 din Codul familiei, art. 8 și art. 6 CEDO
Reclamanta a solicitat constatarea/stabilirea domiciliului copilului
minor, deținător al cetățeniei Republicii Moldova, ****, a.n. **** cu
mama sa Ana-Maria Vengher, încasarea din contul lui Vasile Vengher în
beneficiul Anei -Maria Vengher a pensiei de întreținere a minorei în sumă de
6000 de lei pînă la atingerea majoratului și 190 euro, îndemnizația achitată de
autoritățile Italiene și reținută ilegal de Vasile Vengher în contul său, schimbarea
numelui său de familie după divorț, din Vengher în **** și încasarea din contul
lui Vasile Vengher în beneficiul Anei-Maria Vengher cheltuielile de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 octombrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Vengher. S-a
desfăcut căsătoria înregistrată la 22 mai 2020 de către Serviciul de stare
civilă Botanica, mun. Chișinău, sub nr.232, între Vasile Vengher și Ana-Maria
Vengher.
La eliberarea certificatului despre desfacerea căsătoriei s-a încasat în
beneficiul statului de la Vasile Vengher și Ana-Maria Vengher taxa de stat în
mărime de 500 % (100 lei), fiecare.
S-a încasat de la Vasile Vengher în beneficiul statului diferența taxei de
stat în mărime de 160 de lei.
S-a stabilit locul de trai al copilului minor ****, născută la ****,
împreună cu tata –Vasile Vengher.
S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Ana-Maria Vengher.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 noiembrie 2023, nefiind de acord cu soluția instanței de fond,
Ana -Maria Vengher a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 octombrie
2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare
în prima instanță într-un alt complet de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
3
Prin decizia din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
cererea de apel depusă de Ana-Maria Vengher.
S-a casat hotărârea din 30 octombrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, în latura stabilirii domiciliului copilului minor Otilia Vengher cu tatăl
său Vasile Vengher și în latura respingerii acțiunii reconvenționale formulate
de Ana-Maria Vengher cu pronunțarea în latura casată o nouă hotărâre după
cum urmează :
S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Vengher
împotriva Anei-Maria Vengher, cu privire la stabilirea domiciliului copilului
minor ****, născută la ****, împreună cu tatăl Vasile Vengher, ca
neîntemeiată.
S-a admis parțial acțiunea reconvențională formulată de Ana-Maria
Vengher.
S-a stabilit domiciliul copilului minor, ****, născută ****, cu mama
Ana-Maria Vengher.
S-a încasat din contul lui Vasile Vengher în beneficiul Anei-Maria
Vengher pensie de întreținere a copilului minor, **** în sumă de 2000 de
lei lunar, din data de 30 septembrie 2023 până la atingerea majoratului de către
copil sau schimbarea situației părților.
S-a încasat din contul lui Vasile Vengher în beneficiul statului taxă
de stat în mărime de 820,21 de lei.
S-a încasat din contul lui Vasile Vengher în beneficiul Anei-Maria
Vengher cheltuieli de judecată în sumă totală de 450 de lei.
În rest, pretențiile formulate de Ana-Maria Vengher s-au respins.
S-a menținut hotărârea din 30 octombrie 2023 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central, în latura desfacerii căsătoriei și a taxei de stat încasate de la
Vasile Vengher în beneficiul statului.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima
instanță, prin hotărârea supusă apelului, a admis cerințele reclamantului Vasile
Vengher privind desfacerea căsătoriei cu Ana-Maria Vengher, eveniment
înregistrat și trecut în registrul actelor civile sub nr****, la ****de către
****, mun. Chișinău.
Instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe în această latură
urmează a fi menținută, or, în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond a
fost probat cu certitudine faptul că, din septembrie 2022, părțile locuiesc separat,
iar relațiile de familie, din cauza certurilor frecvente în familie, fiind întrerupte
definitiv în luna martie 2023 când Vasile Vengher a revenit în Republica
Moldova din Italia, unde se afla împreună cu familia sa.
4
Or, pentru păstrarea unei familii este necesar consimțământul reciproc
al soților, iar reclamantul-pârâtul Vasile Vengher, prin înaintarea cererii de
desfacere a căsătoriei și susținerea ei în instanța de fond a confirmat că păstrarea
familiei nu mai este posibilă, fapt confirmat și susținut în instanța de judecată
și de către pârâta-reclamantă Ana-Maria Vengher.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a notat că prima instanță
justificat a ajuns la concluzia că viața în comun de mai departe a soților
Vengher și menținerea familiei au devenit imposibilă.
Cu referire la pretenția privind stabilirea domiciliului copilului minor,
instanța de apel a notat că decizia privind domiciliul trebuie să fie în
interesul superior al copilului, or, acesta este un principiu fundamental în
dreptul familiei, care implică luarea în considerare a ceea ce este cel mai bun
pentru copil.
Instanța de apel a remarcat că copilul nu poate fi încredințat tatălui
Vasile Vengher, inclusiv pentru faptul că, chiar dacă ambii părinți au obligația
legală de întreținere a copilului, din decembrie 2022, tatăl a renunțat la această
obligațiune demonstrativ și prin acțiunile lui se probează că o perioadă
îndelungată el a acționat în defavoarea interesului superior a copilului minor.
Astfel, reieșind din faptul că a fost determinat domiciliul minorei ****,
născută la ****, cu mama Ana-Maria Vengher, instanța de apel a considerat
necesar de a admite parțial pretențiile expuse în acțiunea reconvențională și a
încasa de la Vasile Vengher pensie de întreținere în beneficiul Anei-Maria
Vengher pentru întreținerea copilului minor, ****, în mărime de 2000 de lei
lunar, începând cu data de 30 septembrie 2023 până la atingerea majoratului
de către copil sau schimbarea situației părților.
Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind exagerată pretenția Anei-
Maria Vengher privind încasarea pensiei de întreținere în mărime de 6 000 de lei
lunar. Or, obligația de întreținere a copiilor minori, aparține ambilor părinți.
Aceasta nu este expresia simplei împărțiri a cuantumului minim de întreținere
stabilit de statistici. Determinarea acesteia are loc în mod individual, cu luare
în considerație a tuturor factorilor de ordin obiectiv, astfel încât să corespundă
asigurării respectării principiului interesului superior al copilului.
Cu referire la pretențiile formulate de Ana-Maria Vengher împotriva lui
Vasile Vengher privind încasarea îndemnizației sociale acordată de statul
italian, care în opinia ei a fost însușită de acesta, acționând în detrimentul
copilului minor, instanța de apel a concluzionat că prima instanță în opinia
instanței de apel corect le-a respins, deoarece acestea nu decurg din cadrul
litigiului în cauză și nu au o careva relevanță cu acesta.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 februarie 2025, Vasile Vengher, reprezentat de avocatul Dorin
Podlisnic, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 05 noiembrie 2024 a
Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și pronunțarea a unei noi decizii, prin care să fie menținută
hotărîrea din 30 octombrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel a
îngrădit într-un mod abuziv un drept, prevăzut de Codul familiei și anume
dreptul de a solicita stabilirea domiciliului copilului minor cu tata.
A indicat că intimata nu a prezentat probe certe și concludente, care ar
demonstra veniturile sale lunare, or, una din obligațiile părintești este faptul
ca părintele cu care se află copilul minor să dispună de venituri pentru a-1 putea
asigura.
Recurentul a subliniat că instanța de apel nu a luat în considerare
toate circumstanțele ce au importanță pentru examinarea justă a cauzei, a fost
părtinitoare, a dat apreciere doar pretinselor probe ale intimatei și a
desconsiderat neîntemeiat probele lui, prejudiciind legalitatea hotărârii instanței,
precum și egalitatea părților într-un proces.
Prin urmare, recurentul a invocat drept temei de declarare a recursului
dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă și anume
prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența
Curții Supreme de Justiție și hotărârea sau decizia este arbitrară ori se
bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 02 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
cererii de recurs depusă de Vasile Vengher, reprezentat de avocatul Dorin
Podlisnic, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței.
La 14 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Ana–Maria
Vengher, reprezentată de avocata Ina Cepoi, a depus referință, solicitînd
respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei din 05 noiembrie 2024 a
Curții de Apel Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
6
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 03 ianuarie 2025, Curtea de Apel Bălți a
expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,
avocatului Dorin Podlisnic, copia deciziei motivate din 05 noiembrie 2024, fapt
7
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei
(vol. II, f.d. 135).
Astfel, recursul declarat de Vasile Vengher, reprezentat de avocatul Dorin
Podlisnic, la 27 februarie 2025, este depus în termenul legal prevăzut de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Vasile Vengher, reprezentat de avocatul Dorin
Podlisnic, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a
limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
8
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
9
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Vasile Vengher,
reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Vasile Vengher, reprezentat de
avocatul Dorin Podlisnic, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2024 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10