2ra-216/25 — încasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-216/25 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
„Asterra Grup” SA împotriva lui Andrei Gricolovschi
(încasarea prejudiciului)
împotriva deciziei din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2ra-216/25
NR. PIGD 2-22067889-01-2ra-21052025)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Silivestru)
Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, D. Corlăteanu, L. Bagrin)
19 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către avocatul Denis
Grecu, în interesele lui Andrei Gricolovschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 mai 2022, avocatul Aureliu Scorțescu, în interesele CA „Asterra
Grup” S.A. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei
Gricolovschi privind încasarea sumei de 8 406 lei cu titlu de prejudiciu,
cheltuielilor asistenței juridice în cuantum de 8 000 lei și sumei taxei de stat în
mărime de 270 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul susține că, la 8 iunie 2021, pârâtul Andrei
Gricolovschi, conducând automobilul Ford Fiesta, n/î. *****, a provocat un
accident rutier, deteriorând automobilul Hyundai Tucson, n/î. *****, condus de
Eugeniu Sidorenco. Vinovat a fost declarat Andrei Gricolovschi, care ulterior a
părăsit locul accidentului, fapt confirmat prin procesul-verbal contravențional.
Automobilul avariat era asigurat CASCO la C.A. „Transelit” S.A., care a
deschis dosarul de daună și a achitat către S.R.L. „Karmateh Digital” suma de 8
406 lei pentru reparație (ordin de plată din 19.11.2021).
Ulterior, C.A. „Transelit” S.A. a înaintat cerere de regres către C.A.
„Asterra Grup” S.A., care, conform unui acord de compensare, a achitat aceeași
sumă de 8 406 lei. S-a constatat că pârâtul nu era inclus în polița RCA a
automobilului Ford Fiesta (polița RCAI-***** asigura doar pe Veaceslav
Stoianoglo).
La 15 martie 2024, reclamanta a depus o cerere de majorare a cuantumului
acțiunii, cerând și dobândă de întârziere de 2 353,10 lei, conform art. 861 alin. (2)
și 942 Cod civil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Andrei Gricolovschi în beneficiul C.A.
„Asterra Grup” S.A., suma datoriei în mărime de 8 406 lei, suma dobânzii de
întârziere de 2 353,10 lei, suma asistenței juridice în valoare de 8 000 lei și suma
1
taxei de stat în cuantum de 322,77 lei. În rest cerințele C.A. „Asterra Grup” S.A.,
s-au respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 iunie 2024, avocatul Denis Grecu, în interesele lui Andrei
Gricolovschi, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 30 mai 2024,
solicitând casarea acesteia în partea în care cerințele au fost admise și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Centru din 19 martie 2025, a fost respins apelul
declarat de avocatul Denis Grecu, în interesele lui Andrei Gricolovschi și
menținută fără modificări hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30
mai 2024.
În motivarea deciziei, instanța de apel a constata că instanța de fond corect
a constatat că C.A. „Asterra Grup” S.A. este îndreptățită să solicite în ordine de
regres, de la Gricolovschi Andrei, suma de 8 406 lei, cu titlu de despăgubire de
asigurare. Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiate alegațiile
reprezentantului apelantului precum că asigurătorul poate adresa pretenții în regres
anume asiguratului care nu și-a onorat obligațiile contractuale, în special obligația
de a nu admite la volan o persoană neinclusă în polița de asigurare. Or, vinovat de
producerea accidentului rutier la 8 iunie 2021, conform procesului-verbal cu
privire la contravenție seria nr. ***** (f. d. 14) a fost recunoscut pârâtul Andrei
Gricolovschi și nu poate fi imputată asiguratului.
Referitor la dobânda de întârziere, instanța de apel a reținut că, la 29 martie
2022, reclamantul a înaintat pretenția în adresa lui Andrei Gricolovschi, prin care
a solicitat achitarea sumei de 8 406 lei, în termen de 7 zile de la recepționarea
cererii, care nu a fost reclamată de pârât. Respectiv, pârâtul/apelant a fost pus în
întârziere, fapt ce denotă temeinicia cerinței privind încasarea dobânzii de
întârziere în mărime de 2 353,10 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 aprilie 2025, avocatul Denis Grecu, în interesele lui Andrei
Gricolovschi, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 19 martie 2025 a
Curții de Apel Centru prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii din 30 mai
2024 și pronunțarea unei decizii prin care acțiunea să fie respinsă.
În motivarea recursului, recurentul a reiterat, în esență, aceleași argumente
expuse în referința la cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, susținând
că instanțele inferioare au ignorat circumstanțe de fapt și de drept esențiale pentru
2
soluționarea cauzei și nu au răspuns la două întrebări fundamentale: dacă a avut
loc informarea legală a posesorului vehiculului și a terțului vinovat de producerea
accidentului privind cercetarea automobilului în scopul evaluării daunei
compensate și dacă este aplicabil, în principiu, instituția regresului față de o
persoană care nu este parte a contractului de asigurare.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată în baza art. 432 alin. (1), lit. a)
și e) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
3
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 19 martie 2025 (f.d. 138).
Totodată, la 22 aprilie 2025, în adresa participanților la proces a fost
expediată decizia motivată a Curții de Apel Centru din 19 martie 2025 (f.d. 150).
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 22 aprilie 2025 de către avocatul Denis Grecu, în interesele lui
Andrei Gricolovschi, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În speță, recurentul a formulat o cerere de recurs cu un conținut identic cu
cel al cererii de apel. Argumentelor invocate de către recurent li s-a oferit un
răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate.
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că
reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs, duce la
concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente
corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel (decizia 2ra-
183/25, 2rac-236/25).
4
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Or, potrivit art. 442 alin. (2) CPC, instanța de recurs este ținută de modul în
care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care
se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori
se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
În prezenta cauză, recurentul a susținut că situația examinată relevă nu doar
probleme fundamentale legate de aplicarea eronată a normelor imperative privind
raporturile contractuale de asigurare RCA și, implicit, o apreciere arbitrară a
materialului probator, ci și o importanță deosebită pentru practica judiciară
națională în materia aplicării procedurilor de regres după achitarea despăgubirilor
de asigurare. Totuși, aceste afirmații nu au fost susținute prin probe anexate la
dosar, iar instanța de apel le-a examinat și le-a acordat aprecierea cuvenită.
Mai mult decât atât, recurentul nu a demonstrat în ce măsură hotărârea s-ar
baza pe o hotărâre sau decizie arbitrară ori în ce măsură s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. La fel, recurentul nu a
fost trimitere la o jurisprudență a Curții Supreme de Justiție pe care ar încălca-o
actele de dispoziție ale instanțelor inferioare.
Aceste considerente induc asupra concluziei că recursul denotă un simplu
dezacord cu concluziile instanțelor inferioare, fără a combate analiza efectuată de
instanță. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite
Curții Supreme de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de
dezacord cu soluția pronunțată.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de
avocatul Denis Grecu, în interesele lui Andrei Gricolovschi este vădit neîntemeiat,
prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce
critici serioase deciziei instanței de apel.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433,
alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
5
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Denis Grecu, în interesele
lui Andrei Gricolovschi.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6