2rac-234/23 — privind încasarea primei de asigurare, dobânzii de întârziere si cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea primei de asigurare, dobânzii de întârziere si cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-234/23 — privind încasarea primei de asigurare, dobânzii de întârziere si cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de administratorul
Societății Comerciale „Proreclama” Societate cu Răspundere Limitată,
Alexandru Rosip,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Compania de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiunii împotriva
Societății Comerciale „Proreclama” Societate cu Răspundere Limitată cu
privire la încasarea primei de asigurare, dobânzii de întârziere și cheltuielilor
de judecare a cauzei,
împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul de Societatea Comercială ,,Proreclama” Societate cu
Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Vladimir Roman, și s-a
menținut fără modificări hotărârea din 02 decembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2rac-234/2023
PIGD Nr.2-21117336-01-2rac-01092023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Ecaterina Silivestru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ana Panov, Viorica Mihaila, Angela Braga)
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
administratorul Societății Comerciale „Proreclama” Societate cu
Răspundere Limitată, Alexandru Rosip,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 august 2021, CA ,,Asterra Grup” SA a depus cerere de chemare
în judecată împotriva SC ,,Proreclama” SRL privind încasarea sumei de
14 365,08 de lei cu titlu de restanță din obligațiile din polița CASCO, suma
dobânzii de întârziere în mărime de 3 235,72 de lei, cheltuielile de asistenta
juridică în cuantum de 3 000,00 de lei și taxa de stat în mărime de 528,00 de
lei.
În susținerea acțiunii, reprezentantul societății reclamante CA ,,Asterra
Grup” SA, avocatul Alexandru Canja a indicat că la data 02 august 2019 între
reclamantul CA ,,Asterra Grup” SA și pârâtul SC ,,Proreclama” SRL a fost
încheiată polița de incendiu, furt și avarii pentru vehicule cu motor (CASCO)
CS nr. CSK nr. CSK2019-001333/1-1, prin care au fost asigurate bunurile
mobile ale pârâtului, Compania SC ,,Proreclama” SRL, contra sumei de
asigurare convenită de părți în valoare totală de 1 100,00 euro.
A menționat că în urma încheierii poliței de incendiu, furt și avarii
accidentale pentru vehicule cu motor (CASCO) CS nr. CSK2019-001333/1-
1, părțile au convenit la pct. 6.2.1. ca SC ,,Proreclama” SRL să plătească la
timp și în modul stabilit prima de asigurare” suma în mărime de 1 554 euro,
iar pârâtul nu și-a onorat obligațiile conform graficului prevăzut expres în
polița de asigurare și anume în 3 (trei) rate urma să achite a câte 370,00 euro
și 365,00 euro la cursul BNM la data achitării, adică până la data 02
octombrie 2019, astfel restanța acestuia la ziua de 21 iulie 2021 constituie
suma de 14 365,08 de lei.
A consemnat că potrivit actului de verificare din 21 iulie 2021, pârâtul
din 02 octombrie 2019 până în prezent nu a efectuat plata poliței de asigurare
menționate în baza poliței de asigurare CASCO, astfel deține o datorie față
de reclamantul CA ,,Asterra Grup” SA în sumă totală de 14 365,08 de lei.
A invocat că, din motiv că pârâtul a dat dovadă de rea-credință,
reclamanta la data de 16 iunie 2021 a înaintat o reclamație, unde a solicitat
achitarea sumei de 14 365,08 lei, în termen de 3 zile de la recepționarea
reclamației, care nu a fost recepționată.
Astfel, cu referire la prevederile articolelor 10, 774, 858 alin. (2), 942
alin. (1), alin. (2), 944 alin. (1), 1750 alin. (3) din Codul civil, articolele 93,
1
94, 96 din Codul de procedură civilă, a solicitat încasarea din contul SC
„Proreclama” SRL a sumei de 14 365,08 de lei cu titlu de restanță din
obligațiile din polița CASCO, suma dobânzii de întârziere în mărime de
3 235,72 de lei, cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 3 000,00 de
lei și taxa de stat în mărime de 528,00 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 02 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis acțiunea înaintată de CA „Asterra Grup” SA împotriva SC
„Proreclama” SRL, s-a dispus încasarea din contul SC „Proreclama” SRL în
beneficiul CA „Asterra Grup” SA restanța la prima de asigurare în sumă de
14 365,08 de lei, dobânda de întârziere în sumă de 3 235,72 de lei,
cheltuielile pentru asistența juridică acordată în sumă de 3 000,00 de lei și
cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 528,00 de
lei (f.d. 89; 95/100).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La de 30 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.92),
SC ,,Proreclama” SRL, reprezentată de avocatul Vladimir Roman, a depus
cerere de apel nemotivat, (f.d. 93/94), iar, la 14 aprilie 2023, prin intermediul
poștei terestre (f.d.114), a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din
25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, prin care a
solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 02 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri
prin care, cererea de chemare în judecată a CA „Asterra Grup” SA împotriva
SC ,,Proreclama” SRL să fie respinsă ca neîntemeiată, să fie dispusă
încasarea din contul CA „Asterra Grup” SA în beneficiul SC ,,Proreclama”
SRL cheltuielile de judecată suportate de apelant la faza apelului (f.d. 110,
111).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul de SC ,,Proreclama” SRL, reprezentată de avocatul Vladimir Roman,
și s-a menținut fără modificări hotărârea din 02 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.119; 120/127).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art. 9 alin.
(1) și alin.(2) lit. a), art. 992 alin. (1), art. 1822 alin. (1), art. 1830 alin. (1),
(3), art. 1831 alin. (3), art. 1846 alin. (1) din Codul civil, art. 7 alin. (1) și (2)
din Legea cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006, în
coraport cu probatoriul administrat la dosarul cauzei a conchis că soluția
fondului este justă, fiind bazată pe interpretarea și aplicarea corectă a
dispozițiilor legale, precum și pe cercetarea obiectivă a materialelor
dosarului, situație ce impune menținerea actului judecătoresc contestat.
2
Subsecvent, În acest sens, instanța de apel a ținut să menționeze că,
din momentul în care apelantul SC „Proreclama” SRL a achitat în beneficiul
CA „Asterra Grup” SA prima rată a primei de asigurare, la data de 03
octombrie 2019, ultimul, în calitatea sa de asigurător, a preluat riscul
asigurat, motiv din care, este îndreptățit din considerentul scadenței datoriei
la plata primei de asigurare să solicite achitarea sumei restante din suma
integrală stabilită pentru ultima, conform Contractului nr. CSK2019-001333
din 02 august 2019 de asigurare facultativă a autovehiculelor.
Cu referire la argumentul invocat de apelantă precum că părțile au
convenit ca în cazul neachitării de către ultima a primei de asigurare,
obligația de asigurare a CA „Asterra Grup” SA decade, instanța de apel a
respins acest argument ca neîntemeiat, or, această situație este exclusă prin
prisma prevederii art. 7 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la asigurări nr.
407-XVI din 21 decembrie 2006, potrivit căreia, riscul asigurat este preluat
de asigurător din momentul achitării a unei rate.
Astfel, la caz, instanța de apel a notat că contrar poziției susținute de
apelant, din Actul de verificare a decontărilor din 09 iunie 2021, rezultă că
SC „Proreclama” SRL a efectuat achitarea în sumă de 7 402,33 de lei cu titlu
de I tranșă, din cele prevăzute de pct. 4.3 din contractul nr. CSK2019-001333
din 02 august 2019, fapt ce exclude aplicabilitatea prevederii nr. 4.3,2 din
contractul încheiat între părțile litigiului.
Urmare aprecierii circumstanțelor de fapt și de drept formulate de
părțile litigante, raportate la prevederile legale relevante cauzei deduse
judecării, instanța de apel a conchis ca fiind justă și corectă soluția primei
instanțe potrivit căreia CA „Asterra Grup” SA este îndreptățită la încasarea
din contul SC „Proreclama” SRL a datoriei restante la prima de asigurare, în
sumă de 14 365,08 de lei.
În continuare instanța de apel analizând prevederile art. 16 alin. (1) lit.
e) și h) art. 774 alin. (1) art. 858 alin. (1) art. 942 alin. (1) și (2), art. 944 alin.
(1), art. 874 alin.(1)-(2), lit. a), b) din Codul civil, a concluzionat ca fiind
întemeiată și soluția primei instanței privind încasarea din contul SC
„Proreclama” SRL în beneficiul CA „Asterra Grup” SA a dobânzii de
întârziere în sumă de 3 235,72 de lei, care rezultă din contractul nr.
CSK2019-001333 din 02 august 2019 de asigurare facultativă a
autovehiculelor, or, aceasta nu a fost executată corespunzător, fiind scadentă
din data de 03 octombrie 2019, dată stabilită în contractul enunțat pentru
achitarea următoarei tranșe.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că prima instanța
corect a concluzionat privind faptul că CA „Asterra Grup” SA este
îndreptățită să pretindă încasarea din contul SC „Proreclama” SRL a
dobânzii de întârziere pentru perioada cuprinsă între 03 octombrie 2019 și
23 iulie 2021, în mărime de 3 235,72 de lei, conform calculului dobânzii de
întârziere anexat la materialele cauzei (f.d. 26)
3
Instanța de apel, în urma verificării legalității hotărârii a constatat că
prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt, care au stat la baza
admiterii acțiunii formulate de CA „Asterra Grup” S.A., corect a aplicat
legea materială, care reglementează litigiul dat și a făcut o justă concluzie cu
privire la temeinicia cerințelor înaintate.
Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel analizând art.
94 alin. (1), art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, a conchis
că concluzia primei instanței și la acest capitol este una corectă, or, acțiunea
înaintată de avocatul Canja Alexandru, în interesele CA „Asterra Grup” a
fost admisă integral, iar având în vedere că instanța de apel a conchis asupra
netemeiniciei cererii de apel depuse, apelantul SC „Proreclama” SRL nu este
îndreptățit să solicite compensarea cheltuielilor de judecată suportate în
ordine de apel.
În lumina celor constatate și având în vedere că soluția dată de instanța
de fond este una corectă, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor juridice,
cu trimitere atât la probele administrate, cât și dispozițiile legale aplicabile
la caz, instanța de apel a conchis a respinge apelul declarat de avocatul
Vladimir Roman, în interesele SC „Proreclama” SRL și a menține hotărârea
primei instanțe.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 august 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.147),
administratorul SC „Proreclama” SRL, Alexandru Rosip, a declarat recurs
împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral
acțiunea înaintată de CA „Asterra Grup” SA, să fie dispusă întoarcerea
executării a titlului executoriu nr. 2c-2253/2021 prin încasarea din contul CA
„Asterra Grup” SA în beneficiul SC „Proreclama” SRL a sumei de 21 128,80
de lei și suma de 2 768,91 de lei cu titlu de cheltuieli de executare, precum
și încasate din contul intimatei toate cheltuielile de judecată suportate de
către recurentă în prezenta cauză.
În motivarea recursului a invocat motivele de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este
neîntemeiată și ilegală deoarece în prezenta speță sunt evidente erorile de
drept admise de instanțele inferioare prin interpretarea și aplicare eronată a
legii materiale, iar hotărârile contestate practic duc la îmbogățirea
nejustificată a intimatului CA „Asterra Grup” SA, ceea ce, în temeiul art.432
din Codul de procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.
Suplimentar, cu referire la articolele 157, 159 din Codul de Executare,
administratorul SC „Proreclama” SRL, Alexandru Rosip a solicitat instanței
4
de recurs să dispună întoarcerea executării titlului executoriu și a
cheltuielilor de executare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de administratorul SC „Proreclama” SRL,
Alexandru Rosip, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
5
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților. ”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 31 mai 2023 (f.d. 119).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.2157, rezultă că, la 21 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, cât și prin
intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale din 31 mai 2023, fapt
ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și extrasul din poșta electronică
anexate la materialele dosarului (f.d. 128).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de administratorul SC „Proreclama” SRL, Alexandru
Rosip, la 30 august 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 24 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei CA „Asterra Grup” SA, copia
recursului declarat de administratorul SC „Proreclama” SRL, Alexandru
Rosip, împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând
astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare
a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată
la materialele dosarului (f.d. 152).
Corespondența menționată expediată în adresa intimatei CA „Asterra
Grup” SA a fost restituită de către oficiul poștal în adresa Curții Supreme de
Justiție, cu mențiunea factorului poștal „nereclamat” (f.d.153/154).
6
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la
data depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că, administratorul SC
„Proreclama” SRL, Alexandru Rosip, a invocat temei de admisibilitate
prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la 30 august
2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se
vedea pct.28), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența altor circumstanțelor expuse în art.432
alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursurilor (a se vedea pct.29), nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură
civilă (a se vedea pct.30), nu le-a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
7
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către administratorul SC „Proreclama”
SRL, Alexandru Rosip, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de
drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de administratorul SC
„Proreclama” SRL, Alexandru Rosip, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului),
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de administratorul Societății
Comerciale „Proreclama” Societate cu Răspundere Limitată, Alexandru
Rosip, împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8