2ri-53/14 — obligarea debitorului de a preda bunul imobil

dosarul nr. 2ri-53/14

prima instanță: M. Anton

D E C I Z I E

14 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală și Tatiana

Vieru

examinând recursul declarat de Galina Afanas,

la cererea depusă de Galina Afanas în cadrul procesului de insolvabilitate

privind obligarea debitorului de a preda bunul imobil,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2014, prin care

cerința creditorului a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 03 iunie 2010, creditorul „Metamah” Societate cu Răspundere Limitată s-a

adresat cu cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate față de

debitorul „Nourco” Societate cu Răspundere Limitată.

Drept temei pentru intentarea procesului de insolvabilitate a fost invocat

incapacitatatea de plată a debitorului.

Prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 26 octombrie 2010, a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința debitorului „Nourco” Societate cu Răspundere

Limitată, fiind numit administrator al insolvabilității Dumitru Chicu.

La 16 noiembrie 2010, creditorul Galina Afanas a depus cerere de validare a

creanțelor în mărime totală de 40212 euro (f.d. 6-7).

În motivarea cererii depuse, Galina Afanas a indicat că la 31 ianuarie 2008 a

încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco” contractul nr. XXX, privind

investirea mijloacelor financiare în construcția blocului locativ nr.XXX de pe str.

XXXXXX, mun. Chișinău, în sumă de 29750 euro.

Menționează, Galina Afanas, că suma de 29750 euro a fost în totalitate achitată

de că prima pe parcursul anului 2008.

Potrivit clauzelor contractuale, casa de locuit urma a fi dată în exploatare în

semestrul II al anului 2009.

Din conținutul contractului rezultă că în urma plății integrale a sumei, Galinei

Afanas îi revenea apartamentul nr. XXX din blocul locativ nr. XXX de pe str.

XXXXXX, mun. Chișinău.

1

În pofida acestui fapt, Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco” nu și-a

executat obligațiile ce-i revin în temeiul contractului, iar în consecință Galina Afanas

a fost lipsită de posibilitatea de a obține dreptul de proprietate asupra imobilului

contractat, cauzîndu-i un prejudiciu material și moral.

Solicită, Galina Afanas, validarea creanței în sumă de 29750 euro, care la data

achitării constituia suma de 451235,20 lei; dobînda de întîrziere calculată pentru

perioada 01 februarie 2008 - 25 octombrie 2010.

La 07 februarie 2014, Galina Afanas a depus cerere prin care a solicitat

obligarea debitorului „Nourco” Societate cu Răspundere Limitată de a-i preda

apartamentul nr. XXX din blocul locativ nr. XXX de pe str. Sarmizegetusa 53, mun.

Chișinău.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2014 cerința

creditorului, Galina Afanas, către Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco”

privind obligarea ultimului de a-i preda apartamentul nr. XXX, a fost respinsă.

La 18 februarie 2014, Galina Afanas de depus recurs nemotivat, iar la 10 martie

2014 - recurs motivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărîrii instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să oblige debitorul să-i predea bunul imobil potrivit contractului.

Conform cu art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Astfel, Colegiul constată că recursul declarat la 18 februarie 2014 este depus în

termen.

Recurenta, Galina Afanas, în motivarea recursului a indicat că hotărîrea

instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și emisă fără stabilirea justă a tuturor

circumstanțelor pricinii, cu încălcarea și interpretarea eronată a normelor de drept

material și procedural.

La 09 aprilie 2014, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Societății

cu Răspundere Limitată „Nourco” cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Până la examinarea pricinii, partea nu a depus referință la cererea de recurs,

prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate, pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat și care urmează a fi

respins cu menținerea hotărîrii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din materialele pricinii rezultă că la 31 ianuarie 2008, între Galina Afanas și

Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco” a fost încheiat contractul nr. XXX,

privind investirea mijloacelor financiare în construcția blocului locativ nr. XXX de pe

2

str. XXXXXX, mun. Chișinău, în sumă de 29750 euro (f.d. 8-11).

Potrivit ordinelor de plată anexate la dosar, Galina Afanas, pe parcursul anului

2008, a achitat integral suma de 29750 euro (f.d. 12-17).

Prin materialul probatoriu administrat de prima instanță s-a stabilit faptul că la

26 octombrie 2011, prin hotărârea Curții de Apel Economice a fost intentat procesul

de insolvabilitate fața de Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco”, fiind desemnat

în funcție de administrator al insolvabilității - Dumitru Chicu.

5 5

Potrivit dispozitivului hotărârii anterior menționate, cu scopul asigurării

integrității masei debitoare, a fost dispusă suspendarea executării silite asupra

bunurilor Societății cu Răspundere Limitată „Nourco” și a fost propus creditorilor să

înainteze creanțele sale pentru validare instanței de insolvabilitate în ordinea stabilită

de lege.

La 16 noiembrie 2010, creditorul Galina Afanas a solicitat validarea creanței

în sumă de 29750 euro, care la data achitării constituia suma de 451235,20 lei;

dobînda de întîrziere calculată pentru perioada 01 februarie 2008 - 25 octombrie 2010.

Potrivit tabelului creanțelor aprobat de instanță în ședința din 08 aprilie 2011,

creditorul Galina Afanas a fost recunoscută ca creditor chirografar, fiindu-i validate

creanțele în mărime de 29750 euro sau 451235,20 echivalentul în lei (f.d. 20-22).

Colegiul reține că din materialele pricii rezultă că, ulterior, Galina Afanas, a

devenit creditor garantat (f.d. 32).

La 07 februarie 2014, Galina Afanas a depus cerere prin care a solicitat

obligarea debitorului „Nourco” Societate cu Răspundere Limitată de a-i preda

apartamentul nr. XXX din blocul locativ nr. XXX de pe str. XXXXXX, mun.

Chișinău.

Fiind investită cu examinarea pricinii, Curtea de Apel Chișinău prin hotărîrea

din 07 februarie 2014 a respins cerința creditorului, Galina Afanas, ca neîntemeiată.

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel corect

a examinat pricina deferită judecății.

Potrivit art. 253 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, prevederile

prezentei legi se aplică și asupra proceselor de insolvabilitate în curs de desfășurare

intentate pînă la intrarea ei în vigoare

Astfel, cu toate că procesul de insolvabilitate fața de Societatea cu Răspundere

Limitată „Nourco” a fost intentat în temeiul Legii insolvabilității nr. 632 din 14

noiembrie 2001, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, actul normativ care guvernează raporturile

juridice existente în prezentul litigiu este Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012.

5

Instanța de recurs, în urma analizei situației de fapt din prezenta speță, în raport

cu materialele dosarului, reține că, este necesar de a reitera prevederile art. art. 89 alin.

(1) și (2) al Legii insolvabilității nr. nr. 149 din 29 iunie 2012, care indică expres dacă

la momentul intentării procedurii de insolvabilitate un contract bilateral nu este

executat în totalitate de către debitor sau de cealaltă parte, administratorul/lichidatorul

este în drept să îl execute în locul debitorului ori să ceară celeilalte părți executarea

3

lui. (2) În cazul în care administratorul/lichidatorul refuză să execute un contract,

cealaltă parte, în calitate de creditor chirografar, poate înainta o creanță care rezultă

din neexecutare. Dacă cealaltă parte cere administratorului să își exercite dreptul de

opțiune, acesta trebuie să declare neîntîrziat dacă va cere sau nu executarea. În cazul

în care omite să ceară executarea contractului, administratorul/lichidatorul nu va putea

ulterior să insiste asupra executării lui.

Art. 94 din Lege prevede că, convențiile prin care se exclude sau se limitează

aplicarea prevederilor anterior menționate sînt nule.

Totodată, potrivit art. 53 alin. (1) al Legii insolvabilității, în cadrul derulării

procedurilor de insolvabilitate, interesele tuturor creditorilor sînt reprezentate de

adunarea creditorilor și de comitetul creditorilor, instituite în baza prezentei legi. Din

momentul admiterii cererii introductive spre examinare, creditorii nu mai pot solicita

debitorului executarea creanțelor în mod individual.

5

Alin. (2) și (3) al aceleiași Legi prevede că toate acțiunile împotriva debitorului

sînt exercitate în numele creditorilor de către adunarea creditorilor și de comitetul

creditorilor, cu excepția cazurilor în care prezenta lege prevede în mod expres

exercitarea dreptului de către creditor în mod individual. (3) Îndreptățit să participe la

procedurile de insolvabilitate este acel creditor care a formulat și căruia i s-a validat,

total sau parțial, o cerere de înaintare a creanței prin includere în tabelul definitiv al

creanțelor și care are dreptul de a participa și de a vota la adunarea creditorilor,

inclusiv asupra unui plan de restructurare, de a fi desemnat în calitate de membru al

comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din

restructurarea debitorului sau din lichidarea masei debitoare, de a fi informat sau

notificat cu privire la desfășurarea procedurilor și de a participa la orice altă procedură

reglementată de prezenta lege.

Reieșind din conținutul art. art. 76, 29 al Legii insolvabilității, în situația în care

creditorul are o creanță față de debitor la data intentării procesului de insolvabilitate,

primul își înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, instanței de judecată care

judecă procesul de insolvabilitate a debitorului.

În legătura cu imposibilitatea executării de către debitor a contractului nr. XXX

din 31 ianuarie 2008, privind investirea mijloacelor financiare în construcția blocului

locativ nr. XXX de pe str. XXXXXX, mun. Chișinău, reclamanta Galina Afanas, a

realizat dreptul acesteia prevăzut de art. 89 alin. (2) al Legii insolvabilității, înaintând

la 16 noiembrie 2010 spre validare, în calitate de creditor chirografar, creanțele sale

față de Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco”.

Conform art. 143 alin. (6), (7) și (8) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, (6) o creanță acceptată și inclusă de administratorul insolvabilității/ lichidator

în tabelul definitiv al creanțelor se consideră validată dacă, cu cel puțin 3 zile

lucrătoare înainte de ședința de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un

creditor ori dacă contestația ridicată a fost înlăturată.

5

Contestația debitorului nu se opune validării creanței. (7) În urma verificării tabelului

de creanțe definitiv și a materialelor din dosar, cu audierea

administratorului/lichidatorului, judecătorul instanței de insolvabilitate va valida

creanțele incluse în tabel și necontestate de creditori semnînd în rubrica “Validat” în

4

dreptul fiecărei creanțe trecute în tabel de administrator/lichidator. În cazul depunerii

contestațiilor, judecătorul va semna în rubrica “Contestat” în dreptul creanței

contestate și va consemna personal cu cifre în rubrica “Creanțe cu titlu provizoriu”

suma creanței pe care o admite cu titlu provizoriu pe perioada examinării contestației.

Judecătorul va menționa în tabel și persoana care a depus contestația. Mențiunile

respective vor fi trecute pe cambii și pe alte titluri de creanțe. (8) Consemnarea

judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărîri

judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanțele validate, conform valorii

și rangului lor, precum și pentru debitor, administrator/lichidator și pentru toți

creditorii chirografari și creditorii garantați. După validarea creanțelor din tabelul

definitiv, numai titularii creanțelor consemnate în tabel pot să participe la votul

planului de restructurare sau la orice repartiție de sume, în caz de faliment etc.

Reieșind din semnăturile instanței de judecată desprinse din Tabelul creanțelor

creditorilor chirografari (f.d. 20-26) precum și din Tabelul creanțelor creditorilor

garantați (f.d. 30-34), au fost validate creanțele înaintate de către Galina Afanas față

de Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco” în mărime de 451235,20 lei,

echivalentul a 29750 Euro.

Astfel, prin prisma art. 143 alin. (8) al Legii insolvabilității, înregistrarea în

Tabelul creanțelor, are pentru creanțele validate, efectul a unei hotărâri definitive.

Mai mult decît atît, după cum și anterior a fost menționat, o creanță se consideră

validată dacă, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ședința de validare, nu a fost

contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestația ridicată a fost înlăturată.

În această ordine de idei, Colegiul consideră drept neîntemeiată afirmația

recurentei în privința faptului că ar fi contestat hotărîrea adunării creditorilor din 10

noiembrie 2011, dat fiind faptul că la materialele pricinii nu este anexată nicio probă

în aceast sens.

De asemenea, la înaintarea cererii de recurs, recurenta și-a întemeiat în mare

parte cerințele sale în baza Codului Civil al Republicii Moldova.

Completul consideră că este neîntemeiată critica recurentei în această parte,

deoarece actul normativ care guvernează raporturile juridice existente în prezentul

litigiu este Legea insolvabilității și nicidecum prevederile Codului Civil.

În asemenea circumstanțe, Colegiul consideră restul argumentelor indicate în

cererea de recurs, ca strict declarative și lipsite de suport juridic.

Art. 6 al Convenției garantează participanților dreptul la un proces echitabil.

Dreptul instituit de art. 6 al Convenției este un drept de ordin procesual, ce presupune

apărarea tuturor drepturilor personale și patrimoniale ale unui subiect de drept, în

cadrul procedurilor interne și care urmează a fi realizate cu respectarea imperativă a

unor garanții, ce trebuie să se înscrie în coordonatele unui proces echitabil, în sensul

Convenției.

Curtea a statuat că textul art. 6 al Convenției obligă instanțele să-și argumenteze

deciziile luate. Această obligație nu poate fi înțeleasă în sensul că ele trebuie să

răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părților procesului. Obligația de

motivare a deciziilor variază în funcție de natura acestora.

5

„O instanță nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument

înaintat de justițiabil. Totuși, dacă o observație era esențială pentru soluționarea

cauzei (în situația în care ar fi fost acceptată de către tribunal) și a fost prezentată de

părți întru susținerea poziției lor, atunci tribunalul trebuia să o trateze în mod distinct

în hotărîrea judecătorească” (Hiro Bălani vs Spania nr. 1021/2001 din 28 martie

2003).

În concluzie, Colegiul Curții Supreme de Justiție consideră că din momentul

intentării procesului de insolvabilitate, Galina Afanas nu are temei legal să solicite

Societății cu Răspundere Limitată „Nourco” executarea creanțelor în mod individual,

recurenta având dreptul să pretindă la executare, în mod egal, cu ceilalți creditori,

proporțional creanței validate din masa debitoare existentă la momentul intentării

procesului de insolvabilitate, în conformitate cu ordinea stabilită de Legea

insolvabilității.

Astfel, avînd la bază cele relatate, instanța de recurs menționează că, instanța

de judecată corect a concluzionat că, lipsesc temeiuri pentru admiterea cerinței

înaintate de Galina Afanas privind impunerea Societății cu Răspundere Limitată

„Nourco” în proces de insolvabilitate de a-i preda apartamentul nr. XXX din blocul

locativ nr. XXX de pe str. XXXXXX, mun. Chișinău.

Având în vedere că argumentele invocate de către recurentă în cererea înaintată

poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul ca

neîntemeiat și de a menține hotărîrea contestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Galina Afanas.

Se menține hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2014, la cererea

depusă de Galina Afanas în cadrul procesului de insolvabilitate privind obligarea

debitorului de a preda bunul imobil.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Judecătorul

Nicolae Clima

Judecătorii

Svetlana Novac

Ion Corolevschi

Oleg Sternioală

Tatiana Vieru

6