2ra-8/24 — constatarea existentei raporturilor de munca si aeliberarii ilegale de la serviciu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea existentei raporturilor de munca si aeliberarii ilegale de la serviciu
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-8/24 — constatarea existentei raporturilor de munca si aeliberarii ilegale de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Oleg Potârniche,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg
Potîrniche împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru
Ameliorarea și Reproducția Animalelor”, intervenient accesoriu Domnișor
Eugeniu, cu privire la constatarea faptului existenței raporturilor de muncă și a
eliberării ilegale de la serviciu, încasarea compensației în locul restabilirii la
locul de muncă, a despăgubirii salariului mediu pentru întreaga perioadă de
absență forțată de la muncă, a compensației pentru prejudiciul moral cauzat și a
compensației pentru cheltuielile suplimentare, obligarea privind achitarea
adaosurilor, sporurilor, plăților de compensare, inclusiv a premiilor pentru
perioada de absență forțată de la muncă și indexarea sumelor adjudecate și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-8/24
NR. PIGD 2-21144721-01-2ra-23012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, jud. A. Cașcaval
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, N. Budăi
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Oleg Potârniche,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 septembrie 2021, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru
Ameliorarea și Reproducția Animalelor”, intervenient accesoriu Domnișor
Eugeniu, cu privire la constatarea faptului existenței raporturilor de muncă și a
eliberării ilegale de la serviciu, încasarea compensației în locul restabilirii la
locul de muncă, a despăgubirii salariului mediu pentru întreaga perioadă de
absență forțată de la muncă, a compensației pentru prejudiciul moral cauzat și a
compensației pentru cheltuielile suplimentare, obligarea privind achitarea
adaosurilor, sporurilor, plăților de compensare, inclusiv a premiilor pentru
perioada de absență forțată de la muncă și indexarea sumelor adjudecate și
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, din
****** a fost angajat la Întreprinderea de Stat „Centrul Republican pentru
Ameliorarea și Reproducția Animalelor” în funcție de jurisconsult, cu retribuția
lunară, convenită conform înțelegerii de ****** de lei net salariu lunar
(******netto salariu lunar plus 50% procente adaos lunar).
La 03 martie 2021, în timpul său de muncă, în incinta sediului
Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru Ameliorarea și Reproducția
Animalelor” a fost invitat în biroul administratorului, Vasile Harea, care în
prezența și a altor angajați i-a comunicat că este eliberat din funcție.
Neprimind nici o explicație plauzibilă și adecvată pentru motivul
concedierii, el a solicitat copiile ordinului de angajare, ordinului de concediere și
a contractului individual de muncă, dar a primit refuz, fără a fi invocate careva
motive rezonabile.
Totodată, i s-a comunicat că ordin de concediere nu va fi emis, deoarece
nu a fost emis ordin de angajare și nu a fost perfectat în scris contractul
individual de muncă. Ulterior, aflându-se în biroul său, i-a fost prezentat de către
contabilul șef, managerul serviciul personal și office managerul, un contract de
prestare a serviciilor juridice nr. ******din ******. Planul efectuării lucrărilor
de gen juridic din ******, actul de recepționare a lucrărilor din 03 martie 2021,
1
anexe la contract și a fost prevenit pe un ton foarte cinic, jignitor și amenințător
că, dacă nu va semna aceste acte, nu va primi nici un bănuț din salariu.
Fiind depășit de această situație, dar și de împrejurările inadecvate create,
a fost nevoit să semneze actele pentru a primi cel puțin suma pentru perioada
******, contestată de către el. Apoi, la insistența lor, a predat documentele pe
care le avea în gestiune și materialele ce i-au fost transmise, după care a fost
transportat cu automobilul la Chișinău.
Astfel, se constată cu certitudine faptul că el a fost angajat și admis la
muncă în funcția de jurisconsult cu stabilirea raporturilor de muncă între dânsul
și pârâta, însă fără perfectarea contractului individual de muncă în forma scrisă,
care trebuia efectuată de către angajator în mod obligatoriu la angajare, conform
prevederilor legislației în vigoare.
Reclamantul a susținut că, la ******, a fost ilegal eliberat din funcția dc
jurisconsult al Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru Ameliorarea și
Reproducția Animalelor” și lipsit nejustificat de posibilitatea de a munci. Prin
acțiunile întreprinse de către pârâtă, i-au fost grav încălcate drepturile sale
constituționale. Iar, prin comportamentul angajatorului și a altor salariați i s-a
adus gravă atingere integrității morale și psihice.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat constatarea
faptului existenței raporturilor de muncă între reclamant și pârâtă în temeiul unui
contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată și a eliberării ilegale din
serviciu la ******, obligarea pârâtei privind perfectarea în formă scrisă a
contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, încasarea
despăgubirii salariului mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la
muncă, a compensației suplimentare în mărime de 3 salarii medii lunare, în locul
restabilirii la locul de muncă, a compensației pentru prejudiciul moral cauzat, a
compensației cheltuielilor suplimentare legate de consultarea specialiștilor
pentru contestarea eliberării ilegale din serviciu, obligarea pârâtei privind
achitarea adaosurilor, sporurilor, plăților de compensare, inclusiv a premiilor
prevăzute de lege, de regulamentele aprobate de angajator, de contractul
colectiv/convenția de muncă, de contractul individual de muncă pentru perioada
dc absență forțată de la muncă și indexarea sumelor adjudecate și încasarea
cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 24 mai 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,
s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Oleg
Potîrniche.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 29 mai 2023, Oleg
Potîrniche a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 01 septembrie
2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a
Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Oleg Potîrniche și s-a menținut hotărârea din 24 mai
2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, deși relațiile
de muncă dintre Oleg Potîrniche și Întreprinderea de Stat „Centrul Republican
pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor” au fost încheiate prin ordinul
****** din ******cu privire la angajare, acest ordin a fost desființat, fiind
anulat în aceeași zi prin ordinul nr. ******al Întreprinderii de Stat „Centrul
Republican pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor”, astfel, anume
ordinul cel din urmă produce efectele corespunzătoare.
Prin urmare, între părți nu s-a stabilit un raport individual de muncă pe o
perioadă nedeterminată, ci unul de prestare a serviciilor juridice pe o perioadă
determinată, care și-a încetat efectele conform pct. 6.2 al contractului, la
******, când acestea au fost recepționate de pârâtă.
Astfel, după semnarea actului de recepționare a lucrărilor din ******, ce
atestă finalitatea prestării serviciilor, reclamantului, Oleg Potîrniche, i s-a achitat
de către pârâtă retribuția convenită, prin contractul de prestare a serviciilor
juridice nr. ******, fapt confirmat prin ordinul de plată (f.d.26).
Instanța de apel a notat că înscrisurile anexate la materialele cauzei atestă
lipsa existenței între părțile prezentei cauze civile a unui contract de muncă
reglementat de legislația muncii, dar existența unui contract de prestări servicii,
ce se reglementează de secțiunea a 3-a al capitolului XI din Codul civil.
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a statuat că
pretinsele încălcări a drepturilor de muncă ca admise de pârâtă față de reclamant,
cât și revendicarea acestor drepturi prin pretențiile înaintate în baza legislației
muncii în prezenta cerere de chemare în judecată, nu au nici un suport probator,
deoarece prin serviciile prestate pârâtei de către reclamantul, Oleg Potîrniche, în
baza contractului nr. ******din ******, nu se atestă calitatea de salariat al
ultimului, ci de prestator.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 02 ianuarie 2024, Oleg Potîrniche a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24
mai 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată
să fie admisă integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept,
recurentul a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe
urmează a fi casate, deoarece interpretarea legii este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție, dar și a legislației în vigoare, este
arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, iar prin admiterea recursului se va consolida jurisprudența Curții
Supreme de Justiție.
Prin urmare, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432
alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă
La 14 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia
cererii de recurs depusă de Oleg Potîrniche, creând astfel participanților la
proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât
și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat
drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
4
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 14 decembrie 2023, Curtea de Apel
Chișinău a expediat, prin intermediul oficiului poștal, părților copia deciziei
motivate din 18 octombrie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
expediere a actului judecătoresc (vol. II, f.d. 227), însă la materialele cauzei
lipsesc date privind recepționarea acesteia.
Astfel, recursul depus de Oleg Potîrniche, la 02 ianuarie 2024, se
consideră depus în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Oleg Potîrniche nu conține argumente concrete față
de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului
cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de
admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să
justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
6
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Oleg Potîrniche, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche, împotriva deciziei
din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7