2ra-232/24 — Anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale, repararea prejudiciului s.a.

La 28 martie 2023, Eșan Oxana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, solicitând anularea ordinului nr. 38sc din 27 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului în sistemul cadastral categoria 3 al Serviciului cadastral *****, Eșan Oxana”; constatarea ilegalității ordinului nr.176sc din 18 octombrie 2022 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului categoria 3 în cadrul Serviciului cadastral *****, Departamentul Cadastru, Eșan Oxana”; restabilirea în funcție; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu; repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23.08.2017 a încheiat cu Agenția Servicii Publice contractul individual de muncă nr.*****, în temeiul căruia a fost angajată în funcția de registrator al Biroului înregistrare al Serviciului Cadastral Teritorial ***** a Departamentului Cadastru.

În temeiul acordului adițional nr.***** din 20.06.2022 privind modificarea contractului individual de muncă, a fost numită în funcția de registrator în sistemul cadastral categoria 3 în cadrul Serviciului Cadastral Teritorial ***** al Departamentului Cadastru.

La 02 decembrie 2022, potrivit rândului electronic, s-a apropiat V.A., care a depus mai multe cereri, solicitând înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în baza contractului de vânzare- cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicatul nr.***** din 10.10.2018), contractul de vânzare-cumpărare fiind autentificat de către notarul B.V., care a indicat drept vânzător pe S.P. (IDNP: *****), reprezentat de C.N., care acționa în baza procurii nr.***** din 23.01.2023 şi cumpărătorul V.A..

Examinând dosarul cadastral a stabilit că înregistrarea dreptului de proprietate primară după S.P. a avut loc în perioada înregistrărilor masive a drepturilor de proprietate în baza titlurilor de autentificare, totodată înregistrarea dreptului de proprietate pe numele lui S.P. a fost efectuată fără 1 a fi indicate datele de identitate ale ultimului. În dosarul cadastral nu se regăsea copia actelor de identitate a persoanei, nici certificatul de deces sau certificatul de moștenitor legal, mai mult ca atât, nici în procura prezentată de B.O. nu este indicată data, anul şi luna nașterii a lui S.P. Drept urmare, fiind contrapuse datele din contractul de vânzare-cumpărare cu cele din Registrul bunurilor imobile, nefiind identificate necorespunderi, a efectuat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile pe numele lui V.A., totodată, eliberându-i acestuia la 15.12.2022, extrasele corespunzătoare din Registrul bunurilor imobile.

Ulterior la 16 decembrie 2022, la SCT ***** au fost depuse 4 cereri cu solicitarea înregistrării dreptului de proprietate pentru mai multe terenuri de către G.E., în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 16.12.2022, autentificat de notarul D.M. Executor al cererilor a fost desemnată registratorul în sistemul cadastral G.S., care în procesul examinării cererilor a constatat un presupus viciu juridic la înregistrarea efectuată de către registratorul Eşanu Oxana şi a emis o decizie de prelungire a termenului de executare în scopul obținerii unui aviz consultativ de la Departamentul Cadastru.

La 20 decembrie 2022, registratorul-șef al SCT *****, P.S., a expediat în adresa Departamentului cadastral, nota informativă nr.11/15c-05/1205, prin care a solicitat un aviz consultativ referitor la acțiunea pe care urmează să le întreprindă registratorul G.S. În temeiul notei de serviciu privind constatarea abaterilor disciplinare în privința dânsei a fost inițiată o anchetă de serviciu, care s-a finalizat cu emiterea ordinului nr.38sc din 27.02.2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului în sistemul cadastral cat. 3 al Serviciului cadastral teritorial *****, Eşan Oxana”. Prin ordinul respectiv, i s-a aplicat sancțiune disciplinară „concediere” în temeiul art.86 alin.(l) lit. g) din Codul muncii, pentru atitudine iresponsabilă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Reclamanta manifestă dezacordul cu ordinul contestat, considerându- l neîntemeiat şi care urmează a fi anulat, deoarece potrivit art.81 alin.(1) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta: a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82, 305 şi 310); a1) prin acordul scris al părților (art.821); b) la inițiativa uneia dintre părți (art.85 şi 86).

Reclamanta apreciază sancțiunea aplicată conform ordinului contestat ca fiind una ilegală, or, angajatorul nu a examinat minuțios toate circumstanțele cauzei şi a luat o decizie incorectă în vederea aplicării 2 sancțiunii disciplinare registratorului în sistemul cadastral cat.3 SCT *****, Eşan Oxana.

La acest aspect, reclamanta a reținut că la 02.12.2022, V.A. s-a adresat cu 4 cereri: nr.*****; nr.*****; nr.*****; nr.*****, solicitând înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale: *****; *****; *****; *****, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicatul nr.***** din 10.10.2018). Respectivele cereri au fost recepționate şi executate de către registratorul în sistemul cadastral cat. 3 SCT *****, Eşan Oxana.

Cu trimitere la prevederile art.12 alin (7), alin.(8) și alin.(82), art.26, art.31 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, reclamanta a reținut că potrivit informației cadastrale referitoare la bunurile imobile cu numerele cadastrale: *****; *****; *****; *****, s-a stabilit că acestea au fost înregistrate primar masiv la 14.04.2000, pe numele lui S.P.S. (născut la *****).

La 02.12.2022, V.A. a depus mai multe cereri, solicitând înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sus indicate, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicatul nr.***** din 10.10.2018). În conținutul contractului dat, la compartimentul „date despre proprietar” era indicat doar numele, prenumele persoanei şi IDNP-ul, fără a fi indicată data, luna şi anul nașterii titularului de bunuri. Or, potrivit pct.23 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să individualizeze bunul imobil (să conțină descrierea lui) şi să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial şi ștampilate. În cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate şi șnuruite fie capsate sau broșate, după cum prevede legea.

Cu trimitere la prevederile pct.24, 25 și 27 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, reclamanta a menționat că, examinând cererile depuse de V.A., înscrisurile anexate precum şi informația conținută în dosarul cadastral, nu a fost identificat niciun temei pentru respingerea cererii, motiv pentru care a executat cererile privind înregistrarea dreptului de proprietate şi a eliberat extrasele din Registrul bunurilor imobile.

Consideră neîntemeiat argumentul pârâtului precum că datele din dosarul cadastral nu corespunde cu datele indicate în contractul de vânzare 3 cumpărare, precum că la compartimentul vânzător este indicată o altă persoană, sunt neîntemeiate. Or, în contractul de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicat nr.***** din 10.10.2018), în temeiul căruia s-a solicitat efectuarea înregistrării dreptului de proprietate, la compartimentul „vânzător” este indicat S.P. şi IDNP-ul acestuia, iar în registrul bunurilor imobile titular al bunurilor imobile este indicat S.P. şi anul nașterii al acestuia, fără a fi indicat IDNP-ul.

Suplimentar, reclamanta a indicat că prin Hotărârea Guvernului nr.333 din 18.03.2002 a fost aprobată Concepția sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al populației” şi Regulamentul cu privire la Registrul de stat al populației.

Cu trimitere la pct.2, 26 și 27 din Hotărârea Guvernului menționată supra, reclamanta a remarcat că în condițiile în care în contractul de vânzare- cumpărare este indicat IDNP-ul persoanei, nu impune necesitate verificării acestuia în Registrul de stat al pululației, or, IDNP-ul este elementul de bază de identificare a persoanei.

Cu trimitere la prevederile art.12 din Legea nr.246 din 15.11.2018 privind procedura notarială, reclamanta a notat că notarul stabilește identitatea solicitantului actului notarial şi a altor participanți la procedura de întocmire a actului notarial.

Reclamanta a menționat că temei de respingere a cererilor: nr.*****; nr.*****; nr.*****; nr.*****, depuse de V.A. la 02.12.2022, nu a fost depistat.

Consideră că în calitate de registrator la executarea cererilor menționate, nu a admis încălcări a legislației, iar sancțiunea aplicată în privința sa prin ordinul nr.38sc din 27.02.2023, este ilegală.

Totodată, reclamanta a indicat că prin ordinul nr.176sc din 18.10.2022, i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă de mustrare, în baza unei plângeri depuse de M.T. (care de fapt s-a plâns pe alt registrator).

Eșan Oxana a subliniat că deși în plângerea nominalizată nu era indicat direct numele dânsei, totuși a fost sancționată disciplinar pe un motiv absurd de nerespectare a corespondenței interne şi neînregistrarea avizului consultativ în Registrul de înregistrare a corespondenței, în pofida faptului că dânsa nu avea competențe de a înregistra avizele respective în Registru, iar șefa cancelariei (persoana responsabilă în acest sens), nici nu a fost audiată în cadrul anchetei de serviciu.

Prin concedierea ilegală a fost privată de dreptul de a munci, deoarece pârâta Agenția Servicii Publice încalcă în mod abuziv şi intenționat legislația în vigoare cu privire la litigiile de muncă şi modul lor de aplanare. 4

Prin acțiunile pârâtei i-a fost cauzat un prejudiciu moral manifestat prin suferințe psihice şi intimidări, din cauza cărora a devenit stresată şi i s- a agravat starea sănătății. De asemenea, a avut suferințe morale sub forma anxietate, intimidării față de colegi atunci când pârâtul a indicat în Nota de serviciu din 23.01.2023 că: „...reiterând cele relatate supra, în ordinea cronologică se conturează o schemă ilegală de deposedare de bunuri imobile puse în aplicare de către V.A. în complicitate cu C.N., notarul B.V. și angajata SCT cadastru ***** Eșan Oxana. (pag. 3) ...registratorul Oxana Eşan, folosind intenționat situația de serviciu în interesul realizării și finalizării procesului de deposedare a moștenitorilor lui S.P. în complicitate cu solicitantul de serviciu V.A. cu scopul îmbogățirii ilicite a realizat schema de înregistrare ilegală a dreptului de proprietate asupra terenurilor”.

Reclamanta a menționat că în afară de faptul că a fost concediată ilegal de la locul de muncă a fost afectată psihologic şi i s-a adus atingere reputației. Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existența şi întinderea prejudiciului material, cu condiția ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege.

În contextul enunțat, Eșan Oxana a solicitat anularea ordinului nr.38sc din 27 februarie 2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului în sistemul cadastral cat. 3 al Serviciului cadastral teritorial *****, Eşan Oxana”; constatarea ilegalității ordinului nr.176sc din 18.10.2022, prin care a fost sancționată cu mustrare; restabilirea în funcția de registrator categoria 3-a în cadrul Serviciului Cadastral Teritorial ***** a Departamentului Cadastral din cadrul Agenției Servicii Publice; încasarea din contul Agenției Servicii Publice în beneficiul său salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă, a prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a acțiunii, constatând că reclamanta Eșan Oxana a fost angajată în calitate de registrator al Biroului înregistrare al Serviciului cadastral teritorial ***** a Departamentului Cadastru, în baza CIM nr.***** din 23.08.2017. În temeiul acordului adițional nr.***** din 20.06.2022 privind modificarea contractului individual de muncă, Eşanu Oxana, a fost numită în calitate de Registrator în sistemul cadastral cat.3 în cadrul Serviciului cadastral teritorial ***** al Departamentului cadastru. În baza ordinului nr.38sc din 27.02.2023 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului în sistemul cadastral cat.3 al Serviciului cadastral teritorial *****, Eşan Oxana”, reclamantei i s-a aplicat sancțiunea disciplinară – „concediere”, în baza art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii.

Instanțele de judecată au stabilit că la 23.01.2023, a fost întocmită Nota de serviciu privind constatarea abaterilor disciplinare cu nr.08/206 din 23.01.2023 a Secției control a activității în domeniul înregistrării de stat şi cadastru, de către Direcția Securitate din cadrul ASP, în temeiul căreia a fost inițiată ancheta de serviciu în privința angajatei Eşan Oxana, registrator în sistemul cadastral cat.3 al Serviciului cadastral teritorial *****, pe faptul încălcării atribuțiilor de serviciu, manifestate prin abateri de la cadrul legal. Nota respectivă a avut la bază nota de serviciu a Departamentului cadastru nr.11-04/466/2023 din 11.01.2023.

În contextul reținut, instanțele de judecată au constatat abateri de la lege admise de Eşan Oxana, registrator în sistemul cadastral cat. 3 al SCT *****, în cadrul executării cererilor nr.*****; *****; *****; *****.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că potrivit informației cadastrale referitoare la bunurile imobile cu numerele cadastrale: *****; *****; *****; *****, acestea au fost înregistrate primar masiv la 14.04.2000, pe numele lui S.P.S. (născut la *****), în temeiul titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 15.09.1999, fapt confirmat 6 prin copiile titlurilor și a extraselor cadastrale anexate. Potrivit copiei extrasului SIC „Acces web”, la *****, S.P.S. (născut la *****), a decedat. La 20.04.2010, B.O., sora defunctului S.P. a eliberat o procură, autentificată notarial, prin care i-a împuternicit pe V.A. şi T.I. să-i reprezinte interesele în fața instanțelor competente, în vederea perfectării şi ridicării actelor necesare deschiderii dosarului de succesiune după decesul fratelui său S.P. Ulterior, la 21.04.2010, V.A. în baza procurii, reprezentând-o pe B.O., a solicitat de la organul cadastral teritorial furnizarea informației privind bunurile imobile menționate, în vederea deschiderii dosarului de moștenire după decesul lui S.P.S., iar la 25.01.2013, V.A. în baza procurii, reprezentând-o pe B.O., a mai solicitat de la organul cadastral teritorial, furnizarea informației privind bunurile imobile menționate, copiile cererilor date fiind anexate. La 07.02.2013, la notarul public B.V., a fost autentificat contractul de vânzare- cumpărare, unde în calitate de vânzător al bunurilor imobile cu nr. cadastrale *****; *****; *****; *****, este indicat S.P., reprezentat de C.N., care a acționat în bază de procură, înregistrată cu nr.***** din 23.01.2013, autentificată de notarul public B.V., contract în care se indică faptul că dreptul de proprietate a vânzătorului este probat prin titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.*****, *****, *****, ***** din 15.09.1999.

Din copiile cererilor anexate se confirmă că la 17.04.2014, V.A. s-a adresat la SCT *****, fiind generată cererea nr.***** de către registratorul P.S., cu solicitarea serviciului de înregistrare curentă a dreptului de proprietate, pentru 4 bunuri imobile, iar conform datelor din SIA „BusinessCad”, serviciul nu a fost achitat, la 30.06.2014, la SCI *****, V.A. fiind reprezentat de C.N., în baza procurii nr.***** din 01.04.2014, a depus cererea nr.*****, solicitând serviciul de înregistrare curentă a dreptului de proprietate, pentru cele 4 bunuri imobile, conform datelor din SIA „BusinessCad”. Serviciul nu a fost achitat, respectiv cererea nu a fost executată. Potrivit datelor din SIA ,,LegalCad”, registratorul M.A., a executat cererea nr.***** şi a efectuat înregistrarea în RBI, indicându-l drept proprietar al bunurilor imobile sus-indicate pe V.A., iar la 02.07.2014, înregistrarea a fost anulată şi înscrierile radiate, fapt relevant din SIA „LegalCad”, iar primirea spre executare a cererilor depuse la 30.06.2014 se confirmă prin extrasul din „Condica cererilor”, fiind necontestat că confirmarea de executare a cererilor depuse la 30.06.2014, este extrasul din RBI, cu vizionarea istoricului.

La 10.10.2018, V.A. a depus mai multe cereri la SCT *****, cu solicitarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în 7 cauză, fiind anexat duplicatul contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013, autentificat de către notarul V.B. Registratorul SCT *****, R.D., în urma examinării cererilor respective a stabilit că potrivit informației din dosarul cadastral şi Registrul bunurilor imobile, proprietar al bunului imobil este S.P.S., astfel, actele prezentate nu corespund cu actele din dosarul cadastral şi RBI deținute de registrul manual şi electronic de către SCT *****, ca rezultat, la 18.10.2018 a fost emisă decizia cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, motivele date figurând expres invocate în conținutul acestei decizii. Ulterior, la 02.12.2022, V.A. a depus cereri, solicitând înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sus-indicate, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicatul nr.***** din 10.10.2018), iar în conținutul contractului respectiv, la compartimentul date despre proprietar este indicat doar numele, prenumele persoanei şi IDNP-ul, fără data, luna şi anul nașterii „S.P., IDNP *****”, iar potrivit informației din RBI, titular al bunurilor imobile este S.P.S. (născut la *****), potrivit suportului scriptic al probatoriului administrat și apreciat mai sus.

Registratorul în sistemul cadastral cat. 3 al SCT *****, și anume reclamanta Eșan Oxana, a efectuat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile pe numele V.A. (născut la *****), eliberându-i la 15.12.2022, extrasele din RBI, pasibile utilizării pentru alte tranzacții ulterioare cu aceste bunuri. Ulterior, la 16.12.2022, la SCT ***** au fost depuse 4 cereri, cu solicitarea înregistrării dreptului de proprietate de către G.E., în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 16.12.2022, autentificat de notarul D.M. Executor al cererilor nominalizate a fost desemnată, registratorul în sistemul cadastral, cat. 2 al SCT *****, G.S., care în procesul examinării cererilor a constatat un viciu juridic la înregistrarea efectuată de către registratorul Eşan Oxana şi a emis o decizie de prelungire a termenului de executare în scopul obținerii unui aviz consultativ de la Departamentul cadastru, în baza deciziei din 23 decembrie 2023, prelungind termenul de examinare, fiind constatat că în baza înregistrării masive, bunurile imobile fiind atribuite lui S.P.S., însă conform contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013, V.A. a cumpărat terenurile date de la S.P.A. (născut la *****).

La 20.12.2022, registratorul șef al SCT *****, P.S. a expediat în adresa Departamentului cadastru, Nota informativă nr.11/15c-05/1205, prin care a solicitat un aviz consultativ, referitor la acțiunile pe care urmează să le întreprindă registratorul G.S., la înregistrarea cererilor depuse de către G.E., iar la 10.01.2023, Departamentul cadastru a expediat răspunsul nr.11- 8 06/430/2023, prin care a informat SCT *****, despre faptul că a fost informat directorul Agenției Servicii Publice şi au fost solicitate informații pe caz de la notarul public, V.B.

Din cele reținute, instanțele de judecată ierarhic inferioare au dedus că au fost respectate prevederile art.208 alin.(1) din Codul muncii, pe faptele expuse supra, reclamanta Eşan Oxana a depus explicație, solicitată prin demersul nr.08/234 din 24.01.2023.

Prin explicația depusă, Eșan Oxana a comunicat că: „...La 02.12.2022, fiind la primire la CM *****, conform rândului electronic s-a apropiat V.A., care a prezentat contractul de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicatul nr.***** din 10.10.2018). Contractul a fost autentificat de notarul B.V., care a indicat drept vânzător pe S.P., reprezentat de C.N., care acționa în baza procurii nr.***** din 23.01.2013 şi cumpărătorul V.A. În contractul de vânzare-cumpărare este expres prevăzut că vânzătorul a obținut dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în baza titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.*****, *****, ***** şi ***** din 15.09.1999. Examinând dosarul cadastral s-a depistat că, titlul a fost înregistrat în cadrul procedurii de înregistrare masivă pe numele S.P.S., fără data, luna şi anul nașterii. În dosarul cadastral, nu se regăsesc actele, ce confirmă autentificarea persoanei, nici copia la buletinul de identitate, nici certificatul de deces sau certificat de calitate de moștenitor, nici în procura care a fost prezentată de B.O. nu este indicată data, luna şi anul nașterii S.P., astfel, contrapunerea datelor din contract cu cele din RBI a fost făcută, dar nu au fost identificate necorespunderi. Ce ține de învinuirea că nu a respectat pct.2.5 din PO 01/06, comunică că nu este de acord cu presupunerile aduse de către persoana responsabilă de elaborarea notei de serviciu, deoarece nu corespunde şi nu este adusă în concordanță cu legislația în vigoare, adică nu este ajustată la prevederile art.33 alin.(2) din Legea cadastrului, care prevede: în cazul refuzului de înregistrare a dreptului, cererea ulterioară a aceleiași persoane referitoare la același bun imobil se examinează ca o nouă cerere şi nu trebuie să se ocupe alt registrator. Reieșind din cele expuse, responsabilitatea de verificare a părților contractuale, a dreptului de a dispune de bunuri şi identitatea lor aparține notarului. La fel, acuzațiile aduse sunt calomnii referitor la complicitatea sa în schemă, împreună cu notarul, vânzătorul şi cumpărătorul, consideră că este un abuz şi duce la intimidarea sa în calitate de persoană cu funcție de răspundere în luarea deciziilor. Sau de altfel, dacă este o schemă organizată de notar, vânzător şi cumpărător să se ocupe organele competente pentru înșelăciune, iar Eșan Oxana o să acorde 9 explicațiile necesare pe marginea cazului în partea acțiunilor ce îi sunt imputate. Atât timp cât nu există o hotărâre a organelor competente care-i demonstrează nevinovăția şi complicitatea sa, acuzații de genul dat din partea persoanelor responsabile de efectuarea anchetelor să nu se expună în necunoștință de cauză şi să nu vorbească din presupuneri. Astfel de acuzații îi afectează reputația profesională în lipsa unor probe şi doar presupuneri dubioase din partea responsabilului de nota de serviciu. Reieșind din faptul că aceste anchete de serviciu şi sancțiunile aplicate în baza lor sunt reflectate în istorie, este nevoită să apeleze la organul sindical şi să meargă cu cerere în instanța de judecată pentru a obține scuzele de rigoare pentru declarațiile aduse în cadrul unei anchete de serviciu nebazate pe probe sau de altfel se află la organul procuraturii şi nu cunoaște. Este dispusă şi declară ferm că nu cunoaște persoanele date şi a acționat în limita atribuțiilor de serviciu, iar referitor la persoanele care întocmesc astfel de anchete, roagă să fie luată atitudine, deoarece este foarte neplăcut.”

Instanțele de judecată au remarcat că conform informației din „Web- Portalul” Agenției Servicii Publice, angajatei Eşan Oxana, pe perioada activității sale în cadrul ASP (angajată din anul 2009), i s-au aplicat 2 sancțiuni disciplinare, și anume: prin ordinul nr.36sc din 02.03.2022, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „avertisment”, iar prin ordinul nr.176sc din 18.10.2022, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară ,,mustrare”.

Instanțele de judecată au notat că în baza caracteristicii eliberată de către registratorul şef al SCT *****, P.S., angajata Eşan Oxana activează în cadrul SCT *****, în calitate de registrator în sistemul cadastral, cat. 3 din 20.06.2022, fiind transferată din cadrul SCT *****. De la început, Eşan Oxana a avut o atitudine serioasă față de activitatea efectuată, manifestând corectitudine şi eficiență întru executarea calitativă şi în termen a cererilor de prestare a serviciilor cadastrale de la solicitanți. În cazul apariției unor dificultăți în procesul de lucru, nu ezita să se consulte cu colegii din cadrul serviciului. Însă, de la ultima sancțiune disciplinară aplicată, intenționat îşi manifestă nepăsarea față de obiectivele ce le are de atins SCT *****, creează unele situații de conflict cu colegii de serviciu şi cu întârziere, în ziua expirării cererilor, prezintă actele cadastrale persoanei responsabile de pregătirea lor spre eliberare. De asemenea, la perfectarea cererilor, uneori admite neglijență şi incorectitudine la stabilirea tipul/codul serviciilor. Nu respectă mereu consecutivitatea proceselor de lucru, astfel de la ghișeul de primire a actelor, în ziua primirii documentelor spre înregistrare, efectuează tranzacțiile în SIA „LegalCad” în cazul înregistrărilor curente, fapt despre care a fost atenționată să nu admită astfel de încălcări. 10

La 24.01.2023, prin demersul cu nr.08/231, de la Departamentul cadastru a fost solicitată formularea unei opinii referitoare la circumstanțele cazului respectiv. Potrivit răspunsului recepționat de la Departamentul cadastru s-a stabilit că registratorul SCT *****, Eşan Oxana care a efectuat înregistrarea în baza cererilor nr.*****, *****, ***** și ***** din 02.12.2022, a încălcat prevederile pct.36 din Instrucțiunea nr.112 din 22.06.2005, cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, potrivit cărora registratorul verifică corespunderea datelor din documentele prezentate cu datele înscrise în registru. La fel, urma să examineze materialele incluse în dosarul cadastral (inclusiv deciziile de refuz), care puteau influența decizia registratorului, deoarece la contrapunerea datelor din cadastrul bunurilor imobile şi a informației din contractul de vânzare-cumpărare prezentat de către V.A., în calitate de vânzător, s-a indicat o altă persoană decât titularul de drept înscris în registrul bunurilor imobile, respectiv cererea urma să fie prelungită în scopul solicitării actelor suplimentare în vederea identificării datelor despre titularul înscris în registru, fie refuzată în baza art.33 lit.e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998.

Urmare a materialelor examinate s-a stabilit de către angajator că de către Oxana Eşan, registrator în sistemul cadastral cat. 3 al Serviciului cadastral teritorial *****, aui fost încălcate prevederile pct.24 alin.(1) şi (4) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor mobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, care prevede că ,,Registratorul verifică: datele de identitate ale solicitantului şi după caz, documentul ce confirmă împuternicirile reprezentantului; informația din registrul bunurilor imobile, în scopul stabilirii existenței temeiurilor de respingere a cererii prevăzute de art.31 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998”; - pct. 25 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, care prevede că ,,După verificare Registratorul primește sau respinge primirea cererii de înregistrare.”; - pct.27 alin.(6) şi (7) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, care statuează că ,,Temeiurile pentru respingerea cererii de înregistrare a drepturilor sunt: dreptul asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este înregistrat pe numele unei alte persoane (art.31 din Legea nr. 1543/98); datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial.”; - pct. 35 din Instrucțiunea cu 11 privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, care prevede că „După determinarea autenticității documentelor, registratorul verifică plenitudinea datelor şi corespunderea formei documentelor şi extrage informația necesară din registrele de stat ținute în formă electronică şi sistemele informaționale de stat, la care are acces.”; - pct.36 alin.(1), (2), (5) şi (6) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, care prevede că „Stabilind faptul că documentele sunt corecte, registratorul: examinează materialele incluse în dosarul cadastral (inclusiv deciziile de refuz, de respingere, alte documente incluse în dosar) care ar putea influența decizia registratorului; în cazul înregistrării curente, verifică corespunderea datelor din documentele prezentate cu cele din dosarul cadastral şi Registru; după necesitate pregătește demersuri către autoritățile administrației publice, notar, instanța judecătorească, alte autorități pentru obținerea documentelor suplimentare; dacă întâmpină dificultăți la aplicarea corectă a legislației, poate solicita un aviz consultativ de la Agenția Servicii Publice.”; - pct.1.2, lit.b) din Anexa nr.9 al PO-1 în ediția 06, ,,Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția nr.D-54 din 09.07.2012, care reglementează că „La etapa examinării datelor şi materialelor cadastrale, registratorul este obligat să verifice informația din registrul bunurilor imobile (SIA „Legal Cad”) despre teren, construcții, încăperi în scopul stabilirii existenței temeiurilor de respingere a cererii prevăzute de art.31 din Legea nr.1543/98”; - pct.2.3 lit.d) şi e) din Anexa nr.9 al PO - 1 în ediția 06, „Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția nr.D-54 din 09.07.2012, care prevede că „La etapa verificarea şi pregătirea documentelor pentru înregistrare, registratorul este obligat să examineze actele din dosarul cadastral (inclusiv deciziile de refuz, de respingere, alte documente incluse în dosar) care ar influența decizia registratorului; în cazul înregistrării curente, verifică corespunderea datelor din documentele prezentate cu cele din dosarul cadastral şi Registrul bunurilor imobile.”; - pct.2.5 lit.a) şi c) din Anexa nr.9 al PO - 1 în ediția 06, „Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția nr.D-54 din 09.07.2012, care indică că „La etapa luării deciziei privind înregistrarea, prelungirea termenului de înregistrare sau refuzul înregistrări dreptului de proprietate, registratorul este obligat în cazul necesității să solicite actele suplimentare sau avizul consultativ şi să perfecteze decizia privind prelungirea termenului 12 de examinare a cererii; în cazul existenței temeiurilor pentru refuzul înregistrări drepturilor prevăzute de legislație, să perfecteze decizia de refuz a înregistrării. Dacă în dosarul cadastral este anexată decizia de refuz la înregistrarea dreptului asupra bunului imobil respectiv, perfectată de un registrator, la examinarea cererii noi, dacă situația din dosar si din registru nu s-a modificat (ex.: nu au fost aduse alte acte, nu s-au anulat sechestrele), alt registrator din cadrul SCT nu poate decide înregistrarea dreptului. În aceste cazuri decizia se examinează de registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice.”; - art.12 alin.(82) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 care prevede că „În luarea deciziilor, registratorul se conduce de prevederile legislației. Pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislației la examinarea cererilor, registratorul ține cont de recomandările metodologice ale organului central de specialitate în domeniul cadastrului şi ale Agenției Servicii Publice”; art.29 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 care stipulează că ,,Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigențelor prezentei legi şi ale altor acte normative”; - art.31 alin.(1) lit.f) şi f1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, care prevede că „Cererea se respinge dacă: dreptul asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este înregistrat pe numele unei alte persoane; datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial.”; - art.33 alin.(1) lit.e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 care învederează că „Înregistrarea drepturilor poate fi refuzată numai dacă: datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial.”; - pct.19 alin.(5) şi (6) din Anexa nr.2 al Regulamentului registratorului în domeniul activității cadastrale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 68/2022, care prevede că „Registratorul din cadrul organului cadastral teritorial are următoarele atribuții: emite decizii privind respingerea cererii în conformitate cu art.31 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998; emite decizii privind prelungirea termenului de examinare a cererii, în conformitate cu art.32 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998”; - pct.20 alin.(5) din Anexa nr.2 al Regulamentului registratorului în domeniul activității cadastrale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.68/2022, care menționează că „În exercitarea atribuțiilor sale, registratorul are următoarele drepturi: să pregătească, după caz, demersuri către autoritățile publice, notar, instanța de judecată etc,. în vederea obținerii 13 documentelor suplimentare necesare pentru înregistrare.”; - pct.21 din Anexa nr.2 al Regulamentului registratorului în domeniul activității cadastrale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.68/2022, care prevede că ,,Dacă în procesul examinării cererii registratorul întâmpină dificultăți la aplicarea corectă a legislației, acesta poate solicita un aviz consultativ de la subdiviziunea cu atribuții în domeniu a Agenției Servicii Publice.”; - pct.22 alin.(1) şi (3) din Anexa nr.2 al Regulamentului registratorului în domeniul activității cadastrale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.68/2022, care indică că „În exercitarea atribuțiilor sale, registratorul este obligat: să verifice dacă documentele ce confirmă drepturile prezentate pentru înregistrare corespund exigențelor Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998; să se conducă de legislație, de recomandările metodologice ale organului central de specialitate în domeniul cadastrului şi ale Agenției Servicii Publice în procesul examinării cererilor de înregistrare şi de furnizare a informației, precum şi în procesul de înregistrare şi eliberare a informației;”; - pct.6.1 lit.a) din Regulamentul SCT *****, aprobat la 01.08.2018, care stipulează că ,,Serviciul cadastral teritorial ***** (în persoana angajaților săi) are următoarele responsabilități generale şi specifice: a) respectarea prevederilor legislației din domeniul de activitate a Serviciului/Departamentului cadastru, documentelor de dispoziție şi de reglementare din cadrul ASP şi Departamentului cadastru.”; - pct.2.4 lit.a) şi b) din contractul colectiv de muncă al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” pentru perioada 01.01.2018 - 01.01.2023 (în vigoare la momentul comiterii încălcării), care prevede că, „Salariații îşi asumă următoarele obligații: să respecte disciplina muncii şi cerințele tehnologice, să exercite atribuțiile de serviciu ce le revin conform actelor normative interne şi legislative în vigoare; să respecte actele normative şi legislative în vigoare, contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă, Statutul Agenției, Regulamentul intern al Agenției, Regulamentul privind secretul comercial şi cel ce stat, Regulamentul subdiviziunii structurale în care îşi desfășoară activitatea de serviciu, fișa de post, standardele, ordinele şi dispozițiile angajatorului”; - pct.2.2 lit.a) din Regulamentul intern al Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul cu nr.111 din 12.10.2017, care prevede că „Salariatul este obligat să-şi îndeplinească conștiincios obligațiunile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă şi fișa de post”.

La fel, instanțele de judecată au menționat că prin demersul nr.01/1455 din 20.02.2023 a Organizației sindicale a Agenției Servicii Publice a fost solicitat avizul consultativ referitor la aplicarea sancțiunii disciplinare „concedierea”, în temeiul prevăzut la art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii, 14 registratorului în sistemul cadastral cat.3 al SCT *****, Eşan Oxana. Potrivit extrasului din procesul-verbal nr.1 din 20.02.2023, membrii Consiliului şi- au exprimat acordul la aplicarea sancțiunii disciplinare „concedierea” în temeiul prevăzut la art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii, registratorului în sistemul cadastral cat. 3 al SCT *****, Eşan Oxana.

Instanțele de judecată au concluzionat că încălcările enumerate se caracterizează prin acțiunile angajatei Eşan Oxana în următoarele circumstanțe: „În cadrul efectuării controlului în temeiul notei de serviciu a Departamentului cadastru nr.1 1-04/466/2023 din 11.01.2023, de către Secția control a activității în domeniul înregistrării de stat şi cadastru, au fost depistate abateri de la cadrul legal, admise de către angajata Eşan Oxana, registrator în sistemul cadastral cat.3 al SCT *****, în cadrul executării cererilor: nr.*****; *****; *****; *****, în rezultatul căruia s-a stabilit că potrivit informației cadastrale referitoare la bunurile imobile cu numerele cadastrale *****; *****; *****; *****, s-a stabilit că acestea au fost înregistrate primar masiv la 14.04.2000, pe numele lui S.P.S. (născut la *****), în temeiul titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 15.09.1999. La *****, S.P.S. a decedat. La 20.04.2010, B.O., sora defunctului lui S.P. a întocmit o procură, autentificată notarial, prin care i-a împuternicit pe V.A. şi T.I. să-i reprezinte interesele în fața instanțelor competente, în vederea perfectării şi ridicării actelor necesare, deschiderii dosarului de succesiune după decesul fratelui S.P. La 07.02.2013, notarul public B.V. a autentificat contractul de vânzare-cumpărare, unde în calitate de vânzător al bunurilor imobile cu nr. cadastrale *****; *****; *****; *****, este indicat S.P., reprezentat de C.N., care a acționat în bază procurii nr.***** din 23.01.2013, autentificată de notarul public B.V.. Contractul de vânzare-cumpărare expres prevede că dreptul de proprietate a vânzătorului este probat prin titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.*****, *****, *****, ***** din 15.09.1999. La 10.10.2018, V.A. a depus mai multe cereri către SCT *****, cu solicitarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză, fiind anexat duplicatul contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013, autentificat de către notarul V.B. Registratorul SCT *****, R.D., în urma examinării cererilor respective a stabilit că potrivit informației din dosarul cadastral şi Registrul bunurilor imobile, proprietar al bunului imobil este S.P.S. născut la *****, astfel, actele prezentate nu corespund cu actele din dosarul cadastral şi RBI deținute de registrul manual şi electronic de către SCT *****. Drept rezultat, la 18.10.2018 a fost emisă decizia cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor. Decizia respectivă 15 a fost adusă la cunoștința lui V.A., sub semnătură. La 02.12.2022, V.A. a depus mai multe cereri, solicitând înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sus-indicate, în baza contractului de vânzare- cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicat nr.***** din 10.10.2018). În conținutul contractului respectiv, la compartimentul date despre proprietar este indicat doar numele/prenumele persoanei şi IDNP-ul, fără data, luna şi anul nașterii ,,S.P. IDNP *****”. Potrivit informației din RBI, titular al bunurilor imobile este S.P.S. născut la *****, IDNP *****, deci altă persoană decât cea indicată în contractul de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicatul nr.***** din 10.10.2018).

Reținând cele menționate, instanțele au rezumat că la caz se atestă temeinicia concluziei că contrar prevederilor legale, registratorul în sistemul cadastral cat. 3 al SCT *****, Eşan Oxana, a efectuat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile pe numele lui V.A. (născut la *****), eliberându-i la 15.12.2022, extrasele din RBI, pentru alte tranzacții, astfel, fiind încălcate prevederile: pct.24 alin.(1) şi (4), pct.25, 27 alin.(6) şi (7), pct.35 şi 36 alin.(1), (2), (5) şi (6) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005; pct.1.2 lit.b), pct.2.3 lit.d) şi e) şi pct.2.5 lit.a) şi c) din Anexa nr.9 al PO – 1, ediția 06, „Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția nr.D-54 din 09.07.2012; art.12 alin.(82), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.1) şi f1) şi art.33 alin.(1), lit.e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998; pct.19 alin.(5) şi (6), pct.20 alin.(5), pct.21 şi pct.22 alin.(1) şi (3) din Anexa nr.2 al Regulamentului registratorului în domeniul activității cadastrale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.68/2022; pct.6.1 lit.a) din Regulamentul SCT *****, aprobat la 01.08.2018; pct.2.4 lit.a) şi b) din contractul colectiv de muncă al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, pentru perioada 01.01.2018 - 01.01.2023 (în vigoare la momentul comiterii încălcării); pct.2.2 lit.a) din Regulamentul intern al Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul cu nr.111 din 12.10.2017.

Instanțele de judecată au conchis că este întemeiat ordinul de concediere a reclamantei prin prisma prevederilor art.206 alin.(1), art.209 alin.(1) şi art.210 alin.(1) din Codul muncii, reclamantei Eşan Oxana fiindu- i aplicată sancțiunea disciplinară ,,concediere” în baza art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii, pentru atitudine iresponsabilă faţă de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, acțiuni manifestate prin încălcarea prevederilor pct.24 alin.(1) şi (4), pct.25, pct.27 alin.(6) şi (7), pct.35 şi pct.36 alin.(1), 16 (2), (5) şi (6) din Instrucțiune cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005; pct.1.2 lit.b), pct2.3 lit.d) şi e) şi pct.2.5 lit.a) şi c) din Anexa nr.9 al PO - 1 în ediția 06 „Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare”, aprobată prin dispoziția nr.D-54 din 09.07.2012; art.12 alin.(82), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.f) şi f1) şi art.33, alin.(1) lit.e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998; pct.19 alin.(5) şi (6), pct.20 alin.(5), pct.21 şi pct.22 alin.(1) şi (3) din Anexa nr.2 al Regulamentului registratorului în domeniul activității cadastrale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.68/2022; pct.6.1 lit.a) din Regulamentul SCT *****, aprobat la 01.08.2018; pct.2.4 lit. a) şi b) din contractul colectiv de muncă al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” pentru perioada 01.01.2018 - 01.01.2023 (în vigoare la momentul comiterii încălcării); pct.2.2 lit.a) din Regulamentul intern al Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul cu nr.111 din 12.10.2017.

Instanţa de apel a considerat ca fiind justă concluzia primei instanțe precum că argumentele părții reclamante contravin celor constatate, nefiind pertinente și concludente anulării ordinului de concediere. Or, argumentele apelantei precum că în contractul de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicat nr.***** din 10.10.2018), la compartimentul „date despre proprietar” este indicat doar numele, prenumele persoanei şi IDNP- ul, fără a fi indicată data, luna şi anul nașterii al titularului de bunuri – nu semnifică permisiunea de a înregistra aceste drepturi, apelanta/reclamantă, având toate pârghiile de serviciu nominalizate de a verifica și de a constata cine era proprietarul acestor bunuri, și indiferent de admiterea de notar a unei alte persoane în calitate de vânzător a bunurilor, avea obligația legală să verifice corectitudinea includerii acestor date, de altfel aceste neconcordanțe fiind depistate anterior de registratorul *****, iar ulterior înregistrării de reclamantă, fiind depistate și de registratorul *****.

Nu au fost reținute nici argumentele părții reclamante că în contractul de vânzare-cumpărare nr.***** din 07.02.2013 (duplicat nr.***** din 10.10.2018), în temeiul căruia s-a solicitat efectuarea înregistrării dreptului de proprietate, la compartimentul „vânzător” este indicat S.P. şi IDNP-ul acestuia, iar în registrul bunurilor mobile titular al bunurilor imobile este indicat S.P. şi anul nașterii al acestuia, fără a fi indicat IDNP-ul, și că nu ar fi avut temei de refuz a înregistrării contravin celor constatate, or, la primirea cererii de înregistrare, având obligația de verificare a corespundere a identității vânzătorului, indiferent de neconcordanțele admise de notar, accesând fișa personală a vânzătorului ce figurează în contract – S.P. cu 17 IDNP ***** (f.d. 243 Vol. I), apare conform fișei persoanei cu acest IDNP – S.P.A. născut la ***** (f.d.195, vol.I), condițiile în care se accesează persoana cu datele accesibile din banca de date cadastrală a terenurilor vizate, conform datelor ce le conține această bază, anume unde figurează proprietar – S.P.S., născut la *****, lipsind IDNP (f.d. 231-234 Vol. I), și introducând aceste date disponibile, în fișa personală rezultă persoana cu alt IDNP, și anume cu nr. ***** (f.d. 196 Vol. I), ca fiind adevăratul proprietar.

Au fost apreciate ca fiind lipsite de relevanță argumentele părții reclamante cu privire la prevederile Hotărârii Guvernului nr.333 din 18.03.2002, prin care a fost aprobată Concepția sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al populației” şi Regulamentul cu privire la Registrul de stat al populației, unde conform pct.26, 27 din actul normativ nominalizat, indicele de bază de identificare a obiectului este numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP), ce reprezintă o serie din 13 cifre, dispuse într-o ordine strictă. IDNP se atribuie fiecărei persoane fizice în momentul introducerii inițiale a datelor despre ea în R.S.P. şi rămâne neschimbat în decursul întregii perioade de existență a acestor date, fiind inclus în toate documentele persoanei fizice în cauză, cu referire la faptul că - în condițiile în care în contractul de vânzare cumpărare este indicat IDNP- ul persoanei, nu impune necesitate verificării acestuia în Registrul de stat al pululației, or, IDNP-ul este elementul de bază de identificare a persoanei – deoarece, lipsind IDNP-ul persoanei în baza de date cadastrală, registratorul avea toate pârghiile necesare constatării identității dintre vânzător și proprietar, inclusiv cu constatarea IDNP a proprietarului adevărat și ca consecință, refuzarea înregistrării.

Instanța de apel a considerat nepertinente argumentele bazate pe art.12 din Legea nr.246 din 15.11.2018 privind procedura notarială, or, stabilind lipsa de plenitudine a datelor din contract, registratorul urma să facă verificările citate, cu respingerea cererilor: nr.*****; nr.*****; nr.*****; nr.*****, depuse de V.A. la 02.12.2022. Or, dispozițiile art.31 alin.(1) lit.f) din Legea cadastrului bunurilor imobile cert statuează că cererea se respinge dacă dreptul asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este înregistrat pe numele unei alte persoane. Totodată, art.33 art.(1) lit.e) din aceiași Lege prevede că înregistrarea drepturilor poate fi refuzată numai dacă datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial. 18

Prin urmare, este cert stabilit că, în speță, datele din contract asupra identității persoanei, nu corespund cu cele din cadastru, dreptul fiind înregistrat pe altă persoană decât cea din contract.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentele apelantei/reclamante cu referire la prevederile art.33 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile potrivit cărora, în cazul refuzului de înregistrare a dreptului, cererea ulterioară a aceleiași persoane referitoare la același bun imobil se examinează ca o nouă cerere, întrucât această prevedere se referă la modul de examinare a unei noi cereri, și nu exclude nicidecum obligația regulamentară a registratorului de a verifica și lua în considerare decizia anterioară de refuz, la examinarea unei noi cereri înregistrate, ceea ce nu a efectuat registratorul la caz, mai ales în condițiile în care alin.(3) al aceluiași articol prevede că, decizia privind refuzul înregistrării drepturilor se comunică solicitantului în scris, iar un exemplar al deciziei se îndosariază în dosarul cadastral.

Referitor la incertitudinea motivelor de refuz a registratorului SCT *****, R.D., din conținutul deciziei de refuz din 18.10.2018, instanța de apel a menționat că în urma examinării cererilor respective s-a stabilit că, potrivit informației din dosarul cadastral şi Registrul bunurilor imobile, proprietar al bunului imobil este S.P.S. (născut la *****), astfel, actele prezentate nu corespund cu actele din dosarul cadastral şi RBI deținute de registrul manual şi electronic de către SCT ***** (f.d. 236 Vol. I).

Referitor la argumentele din explicațiile scrise ale reclamantei, precum că în dosarul cadastral nu se regăsesc actele ce confirmă autentificarea persoanei cum ar fi: copia buletinului de identitate, a certificatului de deces sau certificatului de calitate de moștenitor și că în procura prezentată de B.O. nu este indicată data, luna şi anul nașterii lui S.P., și deși contrapunerea datelor din contract cu cele din RBI a fost făcută, totuși nu au fost identificate necorespunderi, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece contravin suportului probator anexat la dosar, în contextul în care registratorul avea toate pârghiile și condițiile verificării identității dintre persoana titular al contractului și cea titular a dreptului înregistrat.

La fel, instanța a notat că potrivit probelor din dosar și informației din „WebPortalul” Agenției Servicii Publice, angajatei Eşan Oxana, pe perioada activității sale în cadrul ASP (angajată din anul 2009), i s-au aplicat 2 sancțiuni disciplinare anterioare celei de concediere: prin ordinul nr.36sc din 02.03.2022, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară ,,avertisment”, iar prin ordinul nr.176sc din 18.10.2022, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară 19 ,,mustrare” – prin urmare la caz fiind incidente 3 încălcări sancționate, două anterioare celei pentru care a fost concediată reclamanta.

Instanța de apel a subliniat că articolul 86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii presupune sancționarea repetată, ceea ce semnifică cel puțin 2 încălcări pe parcursul unui an, or, s-a constatat că prin ordinul nr.36sc din 02.03.2022, reclamantei i s-a aplicat sancțiunea disciplinară ,,avertisment”, încălcare și sancțiune care nici nu a fost obiectată de reclamantă, conform prevederilor procesuale nominalizate, anume art.118, art.121, art.240 alin.(3), art.60 alin.(4) CPC, astfel că acest ordin de concediere se prezumă a fi legal și întemeiat, acesta fiind invocat în ordinul de concediere de partea pârâtă - încadrându-se în termenul de 1 (un) an de până la emiterea ordinului de concediere din 27.02.2023.

Reieșind din cele stabilite, instanța de apel a considerat că în speță nu se atestă temeiuri de anulare a ordinului de sancționare nr.176sc din 18.10.2022, care a fost luat în considerare la emiterea ordinului de concediere, și anume la aprecierea încălcării repetate, pe parcursul unui an a obligaţiilor de muncă cu aplicarea art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii.

Instanța de apel a indicat că prin ordinul nr.176sc din 18.10.2022, Oxanei Eșan i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare, în baza unei plângeri depuse de M.T. pe alte persoane, în acea plângere nu era indicat numele reclamantei. Reclamanta a menționat că motivul aplicării sancțiunii îl consideră absurd, pentru nerespectarea corespondenței interne şi neînregistrarea avizului consultativ în Registrul de înregistrare a corespondenței, indicând că Eşan Oxana nu avea competențe de a înregistra aceste avize în Registru, iar șefa cancelariei (persoana responsabilă în acest sens), nici nu a fost audiată în cadrul anchetei de serviciu.

Instanța de apel a remarcat că din materialele procedurii disciplinare intentată pe această încălcare (f.d. 115-172, vol. I), se confirmă legalitatea și temeinicia ordinului de sancționare, și anume, situația de fapt invocată în ordin se raportează la materialele acumulate în ancheta de serviciu și se încadrează în prevederile aplicabile, potrivit următoarelor argumente. Prin ordinul nr.176sc din 18.10.2022, a fost aplicată reclamantei sancțiunea disciplinară ”mustrare” pentru atitudinea iresponsabilă față de obligațiile de serviciu manifestată prin încălcarea prevederilor art.32 alin.(31) și (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile, pct.4.3.1 din Regulamentul cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în cadrul ASP, aprobat prin ordinul ASP nr.660 din 25.11.2020, pct.1.6, 3.1 e) din fișa de post (f.d.117-122, vol. II).

În motivarea ordinului s-a constatat că „...în procesul anchetei de serviciu a fost examinată Nota de serviciu nr.08/2228 din 29.09.2022 a 20 Direcției securitate, prin care se informează despre depistarea abaterilor de la cadrul normativ în procesul înregistrării bunurilor imobile, ca rezultat al examinării petiției M.T. (nr.***** din 06.09.2022), prin care s-a informat în privința nemulțumirilor față de prestarea serviciilor cadastrale în cadrul SCT ****.

La 29.09.2022, Direcția securitate a Agenției Servicii Publice a recepționat nota de serviciu nr.08/2228 din 29.09.2022 privind inițierea anchetei de serviciu în privința angajatului ASP, registrator în sistemul cadastral categoria 3 din cadrul SCT ***** pe faptul corectitudinii exercitării atribuțiilor de serviciu. În nota de serviciu este menționat că Direcția securitate a examinat petiția M.T., cu privire la acțiunile registratorilor ce activează în cadrul SCT *****, drept rezultat, au fost stabilite următoarele: la 19.07.2022, în incinta Centrului multifuncțional *****, la ghișeul de deservire a cetățenilor se afla registratorul în sistemul cadastral S.G., care a explicat că M.T. s-a prezentat la ghișeul din incinta Centrului multifuncțional pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, indicate în hotărârea de judecată (Dosar nr.2-635/19 (2-1115787-24-2- 11072019). Actele prezentate nu corespundeau exigențelor stabilite de art.29 alin.(4) din Legea cadastrului bunurilor imobile: în cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate şi șnuruite, despre acest fapt, M.T. a fost informată verbal de către registrator, în lipsa unei consemnări în scris a temeiurilor de respingere. La 20.07.2022, în incinta Centrului multifuncțional *****, la ghișeul de deservire a cetățenilor se afla la registratorul în sistemul cadastral N.T., care a explicat că M.T. s-a prezentat în incinta CM şi a solicitat înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunurilor imobile indicate hotărârea judecătorească sus-numită. În procesul deservirii M.T., registratorul N.T. a perfectat Nota de plată pentru achitarea serviciilor solicitate asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale: *****, *****, *****, ***** şi *****, care nu au fost achitate de către solicitant. În același timp s-a constat o eroare în partea dispozitivă a Hotărârii, ce ține de bunul imobil cu suprafața de ***** ha, pentru care a fost indicat nr.cadastral *****, în partea descriptivă fiind indicat nr.cadastral *****, despre acest fapt a fost informată verbal M.T. de către registrator, în lipsa unei consemnări în scris a temeiurile de respingere. Potrivit informației prezentate, în cadrul investigației Secției control a activității în domeniul înregistrării de stat şi cadastru, nu s-a stabilit motivul respingerii de către registratorii S.G. şi N.T. a cererilor, cât şi solicitării de către M.T. a consemnării în scris a temeiurilor de respingere, având în vedere că serviciul solicitat în acel moment de către M.T. nu a fost achitat, acțiunile 21 registratorilor S.G. şi N.T., nu pot fi analizate sub aspectul corectitudinii îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. La 20.07.2022, M.T. s-a prezentat la ghișeul de primire din incinta Centrului multifuncțional *****, fiind deservită de către registratorul în sistemul cadastral Oxana Eşan, care, la rândul său a primit în temeiul aceleiași Hotărâri judecătorești trei cereri de prestare a serviciilor (nr.*****, ***** şi *****) din numărul total de bunuri imobile indicate în hotărâre, iar pentru bunurile imobile restante a informat verbal solicitantul că va solicita un aviz consultativ în corespundere cu prevederile art.32 alin.(31), (4) al Legii cadastrului bunurilor imobile.

S-a remarcat că în procesul examinării cererii, dacă registratorul întâmpină dificultăți la aplicarea corectă a legislației, acesta poate solicita un aviz consultativ de la Agenția Servicii Publice. În acest caz, termenul de examinare a cererii se prelungește cu cel mult 40 de zile. Decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică în scris solicitantului împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor. Al doilea exemplar al deciziei privind prelungirea termenului de examinare a cererii se îndosariază în dosarul cadastral. Decizia poate fi atacată în instanța de judecată. La caz, registratorul în sistemul cadastral, Oxana Eşan, a menționat că la 26.07.2022 a scris un Aviz consultativ la Departamentul cadastru. Avizul menționat nu se regăsește înregistrat în registrele de înregistrare a corespondenței.

În contextul enunțat, s-a stabilit că de către angajatul ASP registrator în sistemul cadastral din cadrul SCT *****, Oxana Eşan, au fost încălcate prevederile art.32 alin.(31) - (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998 potrivit cărora, dacă în procesul examinării cererii, registratorul întâmpină dificultăți la aplicarea corectă a legislației, acesta poate solicita un aviz consultativ da la Agenția Servicii Publice. În acest caz, termenul de examinare a cererii se prelungește cu cel mult 40 de zile. Decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică în scris solicitantului împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor. Al doilea exemplar privind prelungirea termenului de examinare a cererii se îndosariază în dosarul cadastral. Decizia poate fi atacată în instanța de judecată.; de asemenea au fost încălcate prevederile pct.1.2., pct.4.3.1 din Regulamentul cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în cadrul Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul ASP nr.660 din 25.11.2020, care statuează că primirea, expedierea şi remiterea documentelor de intrare, ieșire şi a celor interne, la toate etapele circulației 22 lor, se fac cu mențiuni speciale în registrele de înregistrare. Sub semnătură se pot remite documentele înregistrate şi luate la control.; au fost încălcate prevederile pct.1.6 din Fişa de post, potrivit cărora în activitatea sa, registratorul se conduce de legislația în vigoare, standardele, ordinele şi dispozițiile directorului Agenției Servicii Publice, documentele tehnico- normative în vigoare corespunzătoare direcțiilor de activitate a Departamentului cadastru, regulamentul SCT şi de prezenta fișă de post.; prevederile pct.1.3., pct. 3.1 lit.e) din Fişa de post, care statuează că, atribuțiile de bază ale registratorului sunt: emiterea deciziilor privind respingerea/suspendarea/prelungirea termenului de examinare a cererii.”.

Analizând în ansamblu cele constatate şi administrarea probelor a fost verificată prin următoarele documente şi declarații: la 07.10.2022, Direcția securitate, în conformitate cu prevederile art.208 alin.(l) din Codul muncii, a recepționat explicația de la angajatul Oxana Eşan, registrator în sistemul cadastral din cadrul SCT ***** (solicitată în baza demersului nr. 08/2274 din 04.10.2022 a Direcției securitate), prin care a comunicat că cererile au fost executate în conformitate cu legea legii, iar pentru bunurile imobile restante a întocmit avizul consultativ la 26.07.2022, a fost scanat şi transmis pe poșta electronică a cancelariei (după cum a fost informată de persoanele responsabile), iar motivul neexpedierii spre executare nu i-a fost comunicat. Peste o anumită, perioadă de timp a contactat-o prin telefon pe A.S.R., care i-a comunicat că nu găsește un asemenea aviz. Registratorul a menționat că ulterior a întreprins toate acțiunile necesare pentru a corecta greșeala creată, a telefonat personal doamnei I.G.S. căreia i-a explicat situația şi a solicitat modalitatea executării hotărârii judecătorești.

În conformitate cu prevederile ordinului nr.90 din 05.10.2017 Capitolul II pnct.6 al Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu în cadrul ASP a fost primită Nota explicativă de la registratorul SCT *****, S.G. prin care a comunicat că la 19.07.2022, aflându-se la ghișeul de deservire a solicitanților de servicii cadastrale, în incinta CM *****, conform graficului aprobat în modul, stabilit. În jurul orelor 16:00 s-a adresat T.M. care a prezentat o hotărâre judecătorească prin care se dispunea înregistrarea dreptului de proprietate a acesteia asupra mai multor bunuri imobile, care avea mențiunea „irevocabilă”, însă care nu corespundea exigențelor stabilite la art.29 alin.(4) din Legea cadastrului bunurilor imobile, şi anume hotărârea de judecată conținea mai multe file care trebuiau cusute şi sigilate. După ce i-a fost adus la cunoștință solicitantei despre neconformitatea depistată, aceasta a invocat că merge imediat la adresa instanței de judecată pentru a solicita aducerea actului în conformitate. În jurul orelor 16:30 - 16:45, al 23 aceleași zile, T.M. a revenit la ghișeu şi a prezentat hotărârea în corespundere cu exigentele stabilite de legislație. S.G. a declarat că a decis de a recepționa cererile de înregistrare a dreptului de proprietate şi totodată a întrebat solicitanta în privința metodei de achitare a taxei pentru prestarea serviciului, la care dumneaei a comunicat că va merge la bancă din orașul *****. Potrivit Legii cadastrului bunurilor imobile, în special art.26 pct.6 lit.a), primirea cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunului imobil, include înregistrarea ei în condica de cereri, generarea cererii în programul „BusinessCad”, nu poate fi efectuată decât după confirmarea plății. Având în vedere faptul că, băncile comerciale activează doar în or. *****, la ora respectivă se finisase programul de muncă cu cetățenii, iar în incinta CM *****, nu există ghișeu/terminal, unde doamna ar fi putut efectua plata, după relatarea situației, au convenit împreună să revină a doua zi în scopul solicitării bonurilor de plată şi perfectării cererilor, cu atât mai mult că, bonul de plată are termen de valabilitate doar pe parcursul zilei în care este eliberat, acesta fiind motivul pentru care nu a perfectat bonurile de plată şi a îndrumat solicitanta să se prezinte a doua zi. Registratorul a menționat că nu a refuzat deservirea solicitantei, dar a convenit în comun acord imposibilitatea achitării bonurilor de plată şi perfectarea cererilor la finele programului de muncă.

În conformitate cu prevederile ordinului nr.90 din 05.10.2017 Capitolul II pct.6 al Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu în cadrul ASP a fost primită Nota explicativă de la registratorul SCT *****, N.T. prin care ultima a comunicat că la 20.07.2022, se afla la ghișeul de primire în cadrul CM *****, T.M. a solicitat înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunurilor imobile în temeiul hotărârii instanței de judecată. Fiind întrebată de T.M. despre termenul de înregistrare a dreptului de proprietate, i-a răspuns că termenul general de executare a cererilor este de 10 zile lucrătoare şi respectiv, verificând calendarul de la data de 20 iulie, i-a comunicat că vor fi executate orientativ în 15 zile calendaristice. În momentul în care dânsa examina actele prezentate spre înregistrare, însăși M.T. a semnalat că hotărârea emisă de către Judecătoria Criuleni nu a fost redactată şi respectiv cusută şi sigilată integral, astfel că, lipsea o parte din motivarea hotărârii. Manifestându-şi indignarea față de lucrătorii din cancelaria Judecătoriei Criuleni, petiționara a solicitat restituirea actelor pentru a merge la Judecătoria Criuleni ca să-i fie eliberată hotărârea integrală. În aceeași zi solicitanta a revenit cu hotărârea respectivă, cu conținut integral, cusută şi sigilată corespunzător. În procesul generării cererilor în „BusinessCad” registratorul a depistat o eroare în partea 24 dispozitivă a hotărârii la terenul cu suprafața de ***** ha, cu numărul cadastral *****. Registratorul a explicat solicitantei T.M. modalitatea de corectare a erorii de către instanța de judecată, precum şi i-a explicat că urma să se prezinte la ghișeu peste 15 zile din momentul emiterii de către instanța de judecată a unei încheieri de corectare a erorii din hotărâre, astfel ca încheierea respectivă să fie în vigoare. Solicitanta M.T. a comunicat că va merge în instanța de judecată pentru a depune o cerere de corectare a erorii după ce va reveni şi va depune actele la înregistrare. La acel moment solicitanta a înțeles perfect şi nu a avut pretenții, şi nici nu a solicitat explicații verbal sau în scris, dorind ca după ce va fi corectată greșeala să depună actele la înregistrare concomitent, pentru toate bunurile imobile. La 22.07.2022, fiind informată de către specialistul din cancelarie despre faptul că a fost depusă de M.T. o petiție, deoarece la acel moment dânsa cumula și funcția de şef de serviciu, a luat legătura cu petiționara cu scopul de a îmbunătăți calitatea serviciilor şi a înțelege care sunt motivele înaintării petiției. În cadrul discuției petiționara i-a comunicat că de fapt s-a înfuriat pe altcineva, refuzând să dea nume. Având în vedere cele expuse, s-a constat că există temei de a invoca faptul că angajatul Agenției Servicii Publice, registrator SCT *****, Oxana Eşan, nu a respectat prevederile art.32 alin.(31)-(4) din Legea cadastrului bunurilor imobile, pct.4.3.1 din Regulamentul cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în cadrul Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul ASP nr.660 din 25.11.2020, precum și pct.1.6 și pct. 3.1 lit.e) din Fişa postului.

Instanța de apel a apreciat ca fiind juste concluziile instanței de fond precum că argumentele reclamantei Eșan Oxana referitor la faptul că prin ordinul nr.176SC din 18.10.2022, i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare, în baza unei plângeri depuse de M.T., pe alte persoane, că în acea plângere nu era indicat numele dânsei, urmează a fi nepertinente unei ilegalități sau netemeinicii a ordinului, deoarece sesizarea viza nemulțumiri față de prestarea serviciilor în cadrul SCT *****, iar în cadrul anchetei au fost stabilite încălcări legate de executarea cererilor de înregistrare a bunurilor petiționarei, care se încadrează în arealul temporar și faptic legat de executarea acestor cereri. Mai mult, ancheta de serviciu nu este limitată la careva nume în condițiile în care se stabilesc încălcările și persoanele responsabile de acestea, iar instanța este limitată la încălcarea admisă de reclamantă, nefiind obiect al prezentei acțiuni eventualele încălcări ale altor angajați, încălcarea admisă de reclamantă fiind dovedită corespunzător. 25

Nu au fost reținute argumentele apelantei/reclamante precum că motivul aplicării sancțiunii îl consideră absurd anume de nerespectarea corespondenței interne şi neînregistrarea avizului consultativ în Registrul de înregistrare a corespondenței, indicând că nu avea competențe de a înregistra aceste avize în Registru, iar șefa cancelariei (persoana responsabilă în acest sens) nici nu a fost audiată în cadrul anchetei de serviciu, deoarece ancheta este o atribuție a angajatorului conform art.208 din Codul muncii, reclamanta nu a solicitat în cadrul efectuării acestei anchete de a fi audiată șefa cancelariei, concomitent, obligația legală de a emite o decizie de prelungire a termenului de executare a cererilor de înregistrare îi aparține reclamantei ca registrator și nu cancelariei, conform prevederilor legale citate. Mai mult, fiind omis termenul legal de înregistrare, la dosar nici nu s-a invocat existența unei astfel de decizii, care este obligatorie de a fi: a) argumentată; b) comunicată în scris solicitantului împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor; c) al doilea exemplar privind prelungirea termenului de examinare a cererii se î în dosarul cadastral; d) decizia dată poate fi atacată în instanța de judecată. Concomitent, fiind obligată de a formula solicitare de aviz consultativ, copia avizului anexată (f.d. 145, vol. I), nu relevă nicio dovadă de înregistrare a acesteia de registrator conform normelor citate în ordin, mai ales în condițiile în care înregistrarea era obligatorie conform pct.4.3.1 din Regulamentul cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în cadrul Agenției Servicii Publice, aprobat prin ordinul ASP nr.660 din 25.11.2020, inclusiv în interiorul instituției, la toate etapele circulației, cu mențiuni speciale în registrele de înregistrare și sub semnătură, cu luare la control.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat și neprobat argumentul reclamatei din explicație că avizul a fost scanat şi transmis pe poștă electronică a cancelariei, ca fiind contrar prevederilor legale citate. Instanța a remarcat că acest aviz trebuia precedat de o decizie de prelungire, care să corespundă celor patru mențiuni de mai sus, motivate și pasibilă contestării, nu cu caracter eventual verbal, ci scris, astfel de decizie lipsind în dosar. De asemenea, neregulile constatate se referă la executarea cererilor de înregistrare primite în procedură de reclamantă, aspectele anterioare nefiind obiect al acestei acțiuni, iar explicațiile cu referire la conținutul discuțiilor verbale dintre reclamantă și petiționară nu se încadrează în prevederile citate, nu exclud încălcarea admisă, indiferent de conținutul discuțiilor reclamantei cu petiționara. 26

Având în vedere cele constatate, instanța de apel a concluzionat că pârâtul a exercitat sarcina probei conform art.89 din Codul muncii, a dovedit legalitatea și temeinicia ordinelor contestate, reclamanta beneficiind pe deplin de drepturile aferente acestei proceduri, argumentele invocate având un caracter formal și fără suport probator, concedierea având suport legal și probator pertinent și concludent.

Referitor la cerințele de încasare a salariului pentru absența forțată și a prejudiciului moral, instanța le-a calificat ca fiind cerințe subsecvente cerințelor de bază, care nu sunt întemeiate, la fel, și cerința de încasare a cheltuielilor de judecată, luând în considerare că cererea de chemare în judecată a fost considerată neîntemeiată, fapt ce determină că acestea urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

În drept, Oxana Eșan și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora recursul este admis dacă: e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Intimata a invocat că recursul conține argumentele și obiecții similare invocate în cererea de chemare în judecată și apel, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus corespunzător, reieșind din cumulul probelor administrate și în conformitate cu cadrul legal aplicabil speței. Temei de casare a deciziei instanței de ape și a hotărârii primei instanțe, la caz, lipsesc. Or, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei de casarea a deciziei contestate.

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare de la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data 28 intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost declarat la 20 februarie 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Articolul 432 din Codului de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Articolul 433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părților.”

Din actele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa Oxanei Eșan și a reprezentantului acesteia, avocatul Rusanovschi Iulian, la 23 ianuarie 2024, însă nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia (f.d.217, vol.II). 29

Astfel, recursul declarat la 20 februarie 2024 de către Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, a fost depus în interiorul termenului l prevăzut de art.434 CPC.

Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

Completul de judecată remarcă că articolul 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs.

Din analiza recursului declarat de Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, rezultă că drept temei de declararea a recursului a fost invocat în esență prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), potrivit cărora recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Cu referire la invocarea art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, recurentul susține că decizia instanței de apel este arbitrară și bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. 30

Curtea Supremă de Justiție menționează că în sensul prevederilor lit.e) art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în coraportul dintre mai multe principii.

Pentru a elucida înțelesul textului „hotărâre arbitrară” din art.432 alin.(1) lit.e) CPC, Curtea Supremă de Justiție ține cont, inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaş Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

Totodată, potrivit art.71 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, la interpretarea actului normativ se ţine cont de nota de fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv şi de alte documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.

Nota informativă la Legea nr.246 din 31 iulie 2023 menționează următoarele:„…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal)…”. Iar, în nota de subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce mai multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost considerate arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Nota de subsol menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile: „Exemple de procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui recurs într-o cauză civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar contrară circumstanțelor cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra acestei contradicții (Dulaurans v. France, 2000, § 38); Refuzul judecătorilor, fără vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat pe un raport de evaluare a performanțelor anulat anterior de aceiași 31 judecători (Tel v. Turkey, 2017); Anularea de către instanța de recurs a deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate compensații prevăzute de legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest lucru și fără a face referire la lege, care prevedea aceste compensații (Anđelković v. Serbia, 2013; Lazarević v. Bosnia and Herzegovina, 2020).

Din nota informativă menționată rezultă că sintagma „hotărârea arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal)”. Rezultă că în cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme legale imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei. Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor asemenea situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce contravine unei norme imperative invocate participanții la proces sau de instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce nu aplică acea normă.

Sub acest aspect urmează a fi reținute și constatările Curții Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16.01.2025 (pct.149-150), potrivit căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, §62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaş Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, §75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

Din textul recursului nu se constată în mod univoc vreun argument care ar justifica constatarea că decizia instanței de apel și hotărârea primei 32 instanțe ar fi emise contrar normelor imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

Subsidiar, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” se referă în substanță la aprecierea probatoriului.

Pentru admiterea unui recurs în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b) aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod determinant pe această apreciere.

Prin urmare, nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

În speță, Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, a indicat drept temei a recursului faptul că instanțele inferioare ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele din dosar. Cu toate acestea, Completul de judecată nu a stabilit că probele au fost apreciate arbitrar sau irațional de către instanțele de judecată ierarhic inferioare. Prin urmare, acest temei de recurs este vădit neîntemeiat.

Completul nu exclude că o hotărâre judecătorească poate fi atât „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, însă fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și bine argumentate separat.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, este unul vădit neîntemeiat. Or, recursul respectiv conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior care au fost analizate și apreciate corespunzător de instanța de apel.

La caz, lipsește aparența unei încălcări a dreptului recurentei Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO. 33

De fapt, motivele recursului se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii, aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, fapt ce nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, conține în esență obiecții de fapt şi de drept similare expuse anterior în cererea de apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanţa de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo 34 împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996- 1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian, este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Oxana Eșan, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 35