2ra-1100/23 — transmiterea bunului imobil si evacuarea din bunul imobil

La 19 noiembrie 2018, avocatul Anatol Turchin, în interesele lui Ruslan Garbalî a depus împotriva lui Gamco Evsei și Natalia Malanici o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat transmiterea în posesia creditorului ipotecar Ruslan Garbalî a bunului imobil care aparține cu drept de proprietate debitorului gajist Natalia Malanici, amplasat în mun. Chișinău, str. *****, ap. *****, cu suprafața de 45.5 m 2, cu nr. cadastral ***** ce a apărut în baza contract de ipotecă înregistrat cu nr. ***** din 24 februarie 2014, pentru comercializare creditorului ipotecar, întru încasarea datoriei în mărime de 32 316 euro, evacuarea persoanelor ce domiciliază în bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. *****, ap. ***** și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 20 februarie 2014, în calitate de împrumutător, și Gamco Evsevi, în calitate de împrumutat, au încheiat un contract de împrumut pentru suma de 32 600 euro (594 720 lei). Termenul de rambursare a fost stabilit până la 20 februarie 2016, ulterior prelungit până la 15 februarie 2017, fapt confirmat prin recipisă.

Pentru garantarea obligației, la 24 februarie 2014 s-a încheiat contractul de ipotecă nr. ***** între creditorul ipotecar și Natalia Malanici, garant ipotecar, asupra apartamentului din mun. Chișinău, str. *****, ap. ***** (42,5 m², nr. cadastral *****). Deoarece Gamco Evsevi nu a restituit integral împrumutul, achitând doar 6 900 euro din total, a rămas restant cu 25 700 euro.

În pofida multiplelor notificări și publicării anunțului în Monitorul Oficial (21 septembrie 2018), debitorii nu au răspuns și nu au executat obligațiile. În consecință, la 26 octombrie 2018, creditorul a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău preavizul de executare a dreptului de ipotecă, însă debitorii nu au transmis bunul imobil.

Ulterior, în cadrul examinării cauzei, Natalia Malanici a fost înlocuită cu succesorului ei în drepturi Maria Malanici. 1

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, s-a admis cererea de apel declarată de apelanta Maria Malanici (prin reprezentantul legal Tatiana Peadîșeva), din numele și în interesele căreia acționează prin mandat avocatul Parascovia Pșeneac și avocatul Valeriu Bargan. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03.07.2019, cu remiterea dosarului spre rejudecare, în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iunie 2022, s-a admis parțial acțiunea; s-a transmis silit în posesia creditorului ipotecar Ruslan Garbalî bunul imobil, ce a aparținut cu drept de proprietate debitorului gajist Natalia Malanici, decedată la 30 iulie 2019, succedată în drepturi procesuale de Maria Malanici, amplasat în mun. Chișinău, str. *****, nr. *****, ap. *****, nr. cadastral ***** pentru comercializare, în scopul stingerii datoriei; s-au evacuat forțat persoanele ce domiciliază în bunul imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. *****, *****, ap. *****, nr. cadastral ***** și s-a încasat din contul lui Gamco Evsevi în contul lui Ruslan Garbalî suma de 18 805 lei cu titlul de taxă. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

În motivarea deciziei, instanța de apel a subliniat că Gamco Evsevi, fiind obligat să ramburseze suma împrumutului, nu și-a executat corespunzător obligațiile asumate față de Ruslan Garbalî în conformitate cu prevederile contractului de împrumut menționat, iar executarea acestora a fost garantată de contractul de ipotecă înregistrat la 3 martie 2014, creditorul ipotecar Ruslan 2 Garbalî, în baza ipotecii, are dreptul de a fi satisfăcut din costul bunului ipotecat, cu preferință față de alți creditori, inclusiv statul.

Instanța de apel a mai reținut că, în cadrul examinării cauzei, Gamco Evsevi a fost reprezentat de avocatul Sorin Corceac, căruia, după remiterea cauzei la rejudecare, i-au fost expediate înștiințări privind locul, data și ora ședințelor de judecată, atât la adresa poștală, cât și prin poșta electronică. Odată înștiințați legal, Gamco Evsevi și avocatul său nu pot invoca necitarea la termenele ulterioare, inclusiv după rejudecare. Lipsa de interes a avocatului privind soarta dosarului, neprezentarea la ședință și necomunicarea motivelor acesteia sunt imputabile părții reprezentate. Astfel, instanța de apel a concluzionat că nu există temei pentru susținerea că procesul ar fi fost judecat în absența unui participant nelegal citat, motiv pentru care nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

La fel, Curtea de apel a reținut că, în cererea de apel soluționată prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, avocatul Valeriu Bargan, reprezentând- o pe Maria Malanici, a invocat imposibilitatea de a-și exercita mijloacele de apărare procesuală, aceleași motive fiind reluate. Totuși, după remiterea cauzei la rejudecare, deși a fost prezent la ședințele din 28 iunie 2021 și 22 septembrie 2021, avocatul nu a depus cerere reconvențională pentru contestarea contractului de ipotecă și nici cereri de administrare a probelor suplimentare.

În susținerea poziției sale, recurentul a reiterat circumstanțele faptice și aceleași argumente din cererea de apel, insistând asupra faptului că, din cauza examinării cauzei în lipsa avocaților pârâților, pârâta Maria Malanici a fost în imposibilitate de a-și valorifica mijloacele de apărare prevăzute de lege, inclusiv dreptul de a formula cereri și demersuri.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): 3 „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 7 iulie 2023 de către avocatul Valeriu Bargan, în interesele Mariei Malanici a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 17 martie 2023.

Din analiza recursului declarat de avocatul Valeriu Bargan, în interesele Mariei Malanici rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat prevederile art. 432 alin. (3), lit. b) din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023. Din conținutul recursului rezultă că recurenta invocă faptul că, din cauza examinării cauzei în lipsa avocaților pârâților, a fost în imposibilitate de a-și valorifica mijloacele de apărare prevăzute de lege, inclusiv dreptul de a formula cereri și demersuri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Valeriu Bargan, în interesele Mariei Malanici, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în apel și în instanța de fond, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

Astfel, concluziile instanței de apel sunt pe deplin întemeiate. Din materialele cauzei rezultă că, Gamco Evsevi a fost reprezentat de avocatul Sorin Corceac. După remiterea cauzei la rejudecare, acestuia i-au fost comunicate în mod corespunzător înștiințările privind locul, data și ora ședințelor de judecată, atât la adresa poștală, cât și prin poșta electronică. Prin urmare, notificarea părții și a reprezentantului său s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, ceea ce exclude posibilitatea invocării ulterioare a unei pretinse necitări. Lipsa de diligență a avocatului în urmărirea cauzei, neprezentarea la ședințele de judecată și necomunicarea motivelor absenței constituie aspecte imputabile exclusiv părții reprezentate, neputând atrage vreo neregularitate procedurală în sarcina instanței. Totodată, instanța de apel a reținut în mod întemeiat că avocatul Valeriu Bargan, reprezentând-o pe Malanici Maria, deși a fost prezent la ședințele din 28 iunie 2021 și 22 septembrie 2021, nu a formulat nicio cerere reconvențională privind contestarea contractului de ipotecă și nici cereri de administrare a probelor suplimentare.

În aceste condiții, susținerile recurentei referitoare la pretinsa nelegalitate a citării părților sunt pe deplin nefondate, fiind combătute în mod justificat de 5 instanța de apel, care a constatat respectarea integrală a dreptului la apărare și a normelor procedurale incidente.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că recursul declarat de avocatul Valeriu Bargan, în interesele Mariei Malanici, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței de apel este emisă cu încălcarea normelor de drept procesual și material. Contrar, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

De altfel, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, 6 declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de avocatul Valeriu Bargan, în interesele Mariei Malanici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Valeriu Bargan, în interesele Mariei Malanici. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7