2ac-304/25 — Partajarea proprietății comune

În procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Central se află spre examinare cauza de insolvabilitate intentată în privința Societății pe Acțiuni „SCANA” în planul procedurii de restructurare (în continuare S.A. „SCANA”).

La 22 septembrie 2022, locțiitorul lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „MACONST-PRIM” în procedura falimentului (în continuare – S.R.L. „MACONST-PRIM”), Vladimir Balan a depus în adresa instanței de insolvabilitate cerere împotriva S.A. „SCANA”, prin care a solicitat: - partajarea proprietății comune și drepturile patrimoniale (gestiune economică, drept de folosire a terenului cu drept de construire) deținute de S.A. „SCANA” împreună cu S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra bunurilor imobile vizate și toate încăperile izolate din această construcție; - recunoașterea în urma partajării proprietății comune că S.R.L. „MACONST-PRIM” îi aparține cu drept de proprietate bunurile imobile indicate; - stabilirea că hotărârea care va fi adoptată pe marginea prezentei cereri va servi temei de radiere din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al S.A. „SCANA” asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral menționate supra; - înregistrarea dreptului de proprietate al S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra acestor bunuri imobile; - constatarea obligației S.A. „SCANA” de a finaliza lucrările de construcție a bunurilor imobile în curs de execuție partajate în favoarea S.R.L. „MACONST-PRIM” sau la achitarea valorii acestor lucrări nefinalizate până în momentul partajării.

În ședința de judecată din 02 martie 2023, locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, Vladimir Balan, a depus la instanța de insolvabilitate o cerere prin care, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă și art. 48 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, a solicitat suplimentar constatarea 1 existenței proprietății comune și a drepturilor patrimoniale comune (drept de gestiune economică, drept de folosință a terenului cu posibilitatea de edificare) deținute în comun de S.A. „SCANA” și S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra bunurilor imobile și a tuturor încăperilor izolate aferente acestora, în cote egale de 1/2 pentru fiecare coproprietar, precum și stabilirea faptului că hotărârea pronunțată asupra acestei cereri va constitui temei pentru modificarea corespunzătoare a datelor din Registrul bunurilor imobile referitor la dreptul de proprietate al S.A. „SCANA”.

În ședința de judecată din 12 iunie 2024, locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, Vladimir Balan, a depus la instanța de insolvabilitate cerere, prin care, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, art. 439 din Codul civil și art. 48 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, a solicitat suplimentar: - declararea nulității contractului de ipotecă nr. 1-47 din 21 ianuarie 2023, încheiat între S.A. „SCANA” și S.R.L. „BASCONSLUX”, privind bunurile aparținând cu drept de proprietate comună S.R.L. „MACONST-PRIM”; - atragerea în proces, în calitate de copârât, a S.R.L. „BASCONSLUX”; precum și reclamarea de la S.A. „SCANA”, S.R.L. „BASCONSLUX” și Agenția Servicii Publice – Departamentul Cadastru, a următoarelor probe: – contractul de ipotecă încheiat între S.A. „SCANA” și S.R.L. „BASCONSLUX” la 21 ianuarie 2023; – copiile tuturor actelor anexate la contractul de ipotecă din 21 ianuarie 2023, care au servit temei pentru înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile; – contractul de colaborare sau de societate civilă încheiat între S.A. „SCANA” și S.R.L. „BASCONSLUX”, care a stat la baza încheierii contractului de ipotecă menționat.

La 01 iulie 2024, locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, Vladimir Balan, a depus la instanța de insolvabilitate o cerere prin care, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, art. 439 din Codul civil și art. 48 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, a solicitat suplimentar: – constatarea existenței proprietății comune și a drepturilor patrimoniale comune (drept de gestiune economică, drept de folosință a terenului cu posibilitatea edificării construcțiilor) deținute de S.A. „SCANA” împreună cu S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra bunurilor imobile și a tuturor încăperilor izolate aferente acestora, în cote egale de 1/2 pentru fiecare coproprietar; – partajarea proprietății și a drepturilor patrimoniale comune (gestiune economică, drept de folosință a terenului cu drept de construire) deținute în comun de S.A. „SCANA” și S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra bunurilor imobile menționate; – recunoașterea, în urma partajării proprietății comune, a dreptului de proprietate al S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra bunurilor imobile repartizate în favoarea sa, iar a dreptului de proprietate al S.A. „SCANA” asupra bunurilor rămase, conform listei bunurilor imobile înregistrate în proprietatea/folosința 2 acesteia pe terenul societății civile, anexată la cererea de chemare în judecată; – stabilirea faptului că hotărârea care va fi adoptată asupra prezentei cereri va constitui temei pentru radierea dreptului de proprietate al S.A. „SCANA” din Registrul bunurilor imobile în privința bunurilor transmise și, respectiv, pentru înregistrarea dreptului de proprietate al S.R.L. „MACONST-PRIM” asupra acestor bunuri; – constatarea obligației S.A. „SCANA” de a finaliza lucrările de construcție aferente bunurilor imobile în curs de execuție atribuite S.R.L. „MACONST-PRIM” sau, în caz contrar, de a achita valoarea lucrărilor nefinalizate până la momentul partajării.

În cadrul ședinței de judecată din 20 mai 2025, avocatul Anatolie Barbacar acționând în interesele reprezentantului debitorului Anatolie Culcițchi a înaintat cerere cu privire la scoatere de pe rol a cererii depuse de locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, în procedura falimentului, Vladimir Balan împotriva S.A. „SCANA”, în planul procedurii de restructurare cu privire la partajarea proprietății comune, în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 09 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a admis cererea depusă de avocatul Anatolie Barbacar în interesele reprezentantului debitorului, Anatolie Culcițchi cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată. S-a scos de pe rol cererea depusă de locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, în procedura falimentului, Vladimir Balan împotriva S.A. „SCANA” în planul procedurii de restructurare și a S.R.L. „BASCONSLUX”, cu privire la partajarea proprietății comune și anularea actului juridic. S-a restituit cererea de completare și concretizare a pretențiilor din 01 iulie 2024, depusă de locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, în procedura falimentului, Vladimir Balan. S-a explicat deponentului faptul că, respectiva acțiunea procesuală nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată cu aceeași cerere, împotriva aceluiași debitor, cu același obiect și aceleași temeiuri, dacă vor fi lichidate încălcările.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 21 iulie 2025, locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, în procedura falimentului, Vladimir Balan, a contestat cu recurs încheierea din 09 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi încheieri sub formă de decizie de respingere a cererii depuse de S.A. „Scana” privind scoaterea de pe rol a acțiunii sale privind constatarea și partajarea proprietății comune cu rectificarea datelor din Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea din 12 august 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de recurs declarate de locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST- 3 PRIM”, Vladimir Balan, în procedura de faliment, acordându-i un termen de 10 zile calendaristice de la data notificării pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 de lei, cu mențiunea că, în cazul neînlăturării deficiențelor în termenul indicat, recursul va fi restituit.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de recurs, judecătorului-raportor, Angela Bostan din cadrul Curții de Apel Centru, ședința de judecată fiind stabilită pentru 06 noiembrie 2025, ora 11:00.

La 05 noiembrie 2025, administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar, a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad.

Administratorul insolvabilității S.A. „Scana”, Veaceslav Stejar, a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, invocând prin prisma art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, existența unor circumstanțe obiective care pot pune la îndoială imparțialitatea Curții de Apel Centru și pot afecta exercitarea dreptului la un proces echitabil.

În susținerea acestei concluzii, administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar a enunțat că S.R.L. „Maconst-Prim” a depus în mod repetat și excesiv cereri de aplicare a măsurilor de asigurare și de recurs, chiar înainte de soluționarea celor anterioare, ceea ce denotă un comportament procesual abuziv și creează riscul de influențare a instanței.

Totodată, a menționat că Curtea de Apel Centru s-a pronunțat anterior favorabil aceleiași părți, pe un subiect identic, prin decizia nr. 2rci-591/21 din 07 iunie 2025, fapt ce poate genera o abordare repetitivă și lipsită de obiectivitate în prezenta cauză.

De asemenea, a subliniat că actuala componență a Curții de Apel Centru ridică îndoieli cu privire la formarea legală a completelor de judecată, întrucât, din cele 57 de posturi de judecător, doar 19 sunt ocupate, unele temporar, ceea ce contravine cerințelor de stabilitate și independență consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Subsecvent, în sprijinul cererii, administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar, a invocat standardele stabilite de CEDO privind imparțialitatea obiectivă, potrivit cărora nu este necesară dovedirea părtinirii efective, fiind suficientă existența unor circumstanțe capabile să creeze îndoieli legitime asupra neutralității instanței.

Având în vedere mizele economice și sociale semnificative ale cauzei de insolvență, care implică interesele a peste o sută de creditori, precum și necesitatea respectării principiului egalității armelor între părți, administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar a apreciat că menținerea cauzei pe 4 rolul Curții de Apel Centru ar putea afecta percepția de imparțialitate și încrederea publicului în actul de justiție.

Art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli, care derivă din elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; (3) Strămutarea cauzei de la o instanță la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) și c) se face în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, în temeiul unei încheieri motivate a instanței în care este intentat procesul. Cererea motivată a părților privind strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.a)–c) se depune în scris, în termen de 5 zile de la data aflării circumstanțelor care o justifică. Încheierea de strămutare a cauzei nu se supune niciunei căi de atac, dar poate determina ridicarea unui conflict negativ de competență. (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanței ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei 5 pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împrejurările descrise în pct. 12-17 din încheiere, constituie niște alegații pur declarative și nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea cererii de recurs, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 12-17 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad pentru examinarea recursului declarat de locțiitorul lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, în procedura falimentului, Vladimir Balan împotriva încheierii din 09 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent, imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza 6 unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor civile, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 și 51 din același cod.

Respectiv, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Centru, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță de judecată egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

În cauza de față, motivele invocate în susținerea cererii de către administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar, pct.12-17 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea judecătorilor desemnați. Simpla invocare a unei lipse de încredere subiective, nu poate justifica admisibilitatea cererii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator obiectiv și informat, 7 iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.

În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de Apel Centru ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces echitabil.

Iar, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că depunerea cererii de strămutare la 05 noiembrie 2025 și faptul că cererea de recurs a locțiitorului lichidatorului S.R.L. „MACONST-PRIM”, în procedura falimentului, Vladimir Balan împotriva încheierii din 09 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, urma să fie examinată de Curtea de Apel Centru 06 noiembrie 2025, reflectă intenția autorului cererii de strămutare de a întârzia și tergiversa procesul de judecată în fața Curții de Apel Centru.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar, iar cauza se va examina în ordine de recurs de Curtea de Apel Centru.

În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de către administratorul insolvabilității S.A „Scana”, Veaceslav Stejar cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă, intentată la cererea depusă de locțiitorul lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „MACONST-PRIM” în procedura falimentului, Vladimir Balan împotriva Societății pe Acțiuni „SCANA” în planul procedurii de restructurare cu privire la partajarea proprietății comune, se va examina în ordine de recurs, la Curtea de Apel Centru. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8