3-1/25 — contestarea deciziei comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea deciziei comisiei de evaluare
- Temei legal
- decizia motivata
3-1/25 — contestarea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la contestația
depusă de
Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor
(evaluarea integrității conform Legii nr. 26/2022)
(Dosarul nr. 3-1/25
Nr. PIGD 2-25001744-01-3-06012025)
Contestație respinsă în fond, chiar dacă reclamantul nu mai este eligibil
pentru a de ales în organele de autoadministrare a procuraturii; Marja de
eroare tolerată la promovare integrității financiare în cazul evaluării
conform Legii nr. 26/2022; Calcularea CCP în cazul cheltuielilor de studii
în instituțiile private de învățământ; Refuzul de a recunoaște restituirea unui
împrumut.
07 noiembrie 2025
Judecând în numele legii contestația depusă de Ion Tețcu împotriva
deciziei Comisiei de evaluare a procurorilor,
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție, compus din:
Vladislav Gribincea, Președinte,
Leonid Chirtoacă,
Ion Munteanu, judecători,
asistat de Veronica Gîscă, grefier,
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
În decembrie 2010, Ion Tețcu (reclamantul) a fost numit în funcția de
procuror în Procuratura raionului Calarași. În perioada 2011 - 2017, el a activat
în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Strășeni. În martie 2017,
reclamantul a fost delegat în Procuratura Generală. În perioada mai 2022 -
ianuarie 2023, Ion Tețcu a exercitat funcția de procuror în Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze speciale. Începând cu 18 ianuarie
2023, el a exercitat funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii Calarași.
La 10 martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.
26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Potrivit
acestei legi, puteau candida în alegeri pentru CSM doar persoanele care au
promovat evaluarea externă (pre-vetting).
La 15 decembrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a
prezentat Comisiei de evaluare a procurorilor, pentru evaluare la funcția de
membru al Colegiului de disciplină și etică al procurorilor, lista candidaților, în
care se regăsea și Ion Tețcu.
La 22 decembrie 2023, Comisia de evaluare a notificat reclamantul despre
inițierea evaluării și a solicitat completarea declarației de avere și interese
personale pentru ultimii cinci ani. La 29 decembrie 2023, Ion Tețcu a transmis
Comisiei declarația completată pentru ultimii cinci ani și chestionarul.
La 27 decembrie 2024, Comisia de evaluare i-a comunicat reclamantului
prin intermediul poștei electronice decizia nr. 31, din 23 decembrie 2024. Potrivit
deciziei, el nu a promovat evaluarea, deoarece nu corespunde criteriilor de
integritate financiară. În documentul comunicat figura, prin eroare materială,
anul „2022”. La 21 ianuarie 2025, Comisia de evaluare a remis reclamantului o a
doua versiune a aceleiași decizii, în care anul „2022” a fost corectat în „2024”,
iar textul a fost completat cu un paragraf suplimentar nr. 14.
1
La 31 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ion Tețcu a
depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de contestare a deciziei nr. 41,
solicitând anularea ei.
La 06 ianuarie 2025, cauza nominalizată a fost repartizată aleatoriu
judecătorului-raportor Diana Stănilă. La 7 februarie 2025, judecătorul-raportor
Diana Stănilă a depus declarație de abținere de la examinarea cauzei, deoarece a
participat la examinarea unei cauze similare, care viza evaluarea reclamantului
conform Legii nr. 65. La 20 februarie 2025, declarația de abținere a fost admisă.
La 20 februarie 2025, cauza a fost repartizată aleatoriu judecătorului Ion
Malanciuc. Ca urmare a numirii acestuia în calitate de judecător al Curții
Constituționale, la 15 septembrie 2025 cauza a fost distribuită aleatoriu
judecătorului raportor Ion Munteanu.
La 17 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis spre examinare
cererea de contestare. Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință
publică la 07 februarie 2025, 24 februarie 2025, 17 octombrie 2025 și 21
octombrie 2025.
Reclamantul a pledat în fața Curții Supreme de Justiție personal. De
asemenea, el a fost reprezentat de avocatul Victor Panțîru. Comisia de evaluare a
procurorilor a fost reprezentată de avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.
La 10 martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea
reclamantului de suspendare a procesului. La 17 martie 2025, Curtea Supremă de
Justiție a admis cererea avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului,
privind sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului
constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26/2022, a dispus transmiterea
sesizării către Curtea Constituțională și amânarea examinării cauzei până la
pronunțarea acesteia asupra excepției de neconstituționalitate. La 01 august 2025,
la Curtea Supremă de Justiție a parvenit Decizia Curții Constituționale de
inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2025, prin care excepția de neconstituționalitate
a fost respinsă.
La ședința din 17 octombrie 2025, la cererea reclamantului, instanța a
audiat martorul Iurie Gavriliuc. Potrivit reclamantului, acesta putea confirma
împrumutul de 60.000 de lei luat de la reclamant. Martorul a declarat că, în anul
2019, el a primit de la reclamant această sumă, cu titlu de împrumut, în temeiul
unei înțelegeri verbale, banii fiind utilizați pentru renovări în casa sa. La
solicitarea reclamantului, martorul a confirmat ulterior împrumutul printr-o
declarație scrisă. Acesta a declarat că suma a fost restituită integral în martie
2021, în numerar, de către soția sa.
La 21 octombrie 2025, a fost finalizată examinarea cauzei în fond, fiind
anunțat că decizia motivată va fi pronunțată în ședință publică la 07 noiembrie
2025, ora 08:30.
2
ÎN FAPT
a. Decizia Comisiei de evaluare
La 27 decembrie 2024, Comisia de evaluare i-a comunicat reclamantului
prin intermediul poștei electronice decizia nr. 31, din 23 decembrie 2024. Potrivit
deciziei, el nu a promovat evaluarea, deoarece nu corespunde criteriului de
integritate financiară prevăzut de art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 26/2022.
Comisia a reținut existența unor discrepanțe între veniturile declarate și
cheltuielile efectuate de reclamant și membrii familiei sale pentru anul 2021. De
asemenea, Comisia a observat neconcordanțe între datele din declarațiile de avere
și interese personale și fluxurile reale de numerar reflectate în documentele
bancare.
Reclamantului i-au fost adresate trei runde de întrebări scrise, prin care
Comisia a solicitat clarificări privind proveniența unor sume de bani,
împrumuturi acordate și restituite, precum și justificarea diferențelor apărute în
declarațiile de venit. Comisia a menționat că, deși explicațiile reclamantului au
fost luate în considerare, ultimul nu a înlăturat dubiile privind sursa și justificarea
integrală a veniturilor și cheltuielilor. Comisia a reținut că restituirea
împrumutului nu a fost confirmată prin documente bancare sau alte înscrisuri
oficiale, iar informațiile prezentate nu au putut fi verificate prin mijloace
independente.
Comisia a constatat că, în anul 2021, cheltuielile reclamantului au depășit
veniturile cu cel puțin 141.420 de lei. Detaliile acestor calcule sunt prezentate în
tabelul ce urmează:
Venitul net Cheltuieli
Descriere Suma Descriere Suma MDL
MDL
Salariul net (al 298.227 Chiria locuinței 44.453
candidatului și al
soției sale)
Resursele disponibile 69.493 Rambursări/aliment 126.457 (alimentări totale
pe cardul de credit de ări aferente cardului ale cardului; rambursări ale
tip revolving al de credit împrumutului, inclusiv
candidatului, utilizate dobândă=66.235)
pe parcursul anului
Indemnizații (Casa 8.107 Costul aferent 53.440
Națională de Asigurări grădiniței private
Sociale)
Cadouri bănești 7.500 Costuri de vacanță 41.941
CCP 162.144
Economii bancare la 134 Economii bancare 31
începutul perioadei la sfârșitul
perioadei
3
Economii în numerar 109.285 Economii în 205.700
la începutul perioadei numerar la sfârșitul
perioadei
Total venit 383.461 Total Cheltuieli 634.166
/
492.746
Sold: -250.705/ -141.420 MDL
b. Acțiunea reclamantului
La 31 decembrie 2024, ora 18:01, prin intermediul poștei electronice, Ion
Tețcu a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de contestare împotriva
Comisiei de evaluare. El a solicitat constatarea, în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b)
din Legea nr. 26/2022 că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a
admis unele erori procedurale grave ce afectează caracterul echitabil al procedurii
de evaluare, anularea Deciziei Comisiei de evaluare nr. 31, din 23 decembrie
2024, și dispunerea reevaluării reclamantului.
La 20 octombrie 2025, Ion Tețcu a depus o cerere de modificare și
completare a pretențiilor. El a solicitat constatarea, în temeiul art. 206 alin. (1) lit.
d) din Codul administrativ, că Decizia Comisiei de evaluare nr. 31, din 23
decembrie 2024, semnată electronic de președintele Comisiei, Christopher
Lehmann, la 21 ianuarie 2025, reprezintă o reevaluare camuflată și este nulă în
temeiul art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. El a mai solicitat, în
temeiul art. 14 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 26/2022, constatarea promovării
evaluării externe de către reclamant și încasarea din contul Comisiei de evaluare
a cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei.
Reclamantul susține că procedura de evaluare a fost afectată de erori
esențiale de procedură și de fond, care au determinat o apreciere greșită a situației
sale patrimoniale și au condus la emiterea unei decizii eronate. Potrivit
reclamantului, Comisia nu a examinat corespunzător informațiile oferite de el,
efectuând o analiză unilaterală și incompletă a veniturilor și cheltuielilor reale ale
familiei sale.
Reclamantul susține că Comisia de evaluare a stabilit eronat un sold
negativ între veniturile și cheltuielile familiei sale pentru anul 2021, deoarece nu
a luat în considerare toate sursele reale de venit și a supraevaluat cheltuielile.
Comisia nu a luat în calcul restituirea unui împrumut oferit de reclamant în 2019
lui Iurie Gavriliuc de 60.000 de lei și restituit în 2021. De asemenea, Comisia a
reținut nejustificat la cheltuieli întreaga sumă de 126.457 de lei aferentă
rambursării unui credit bancar, deși în realitate doar 66.235 de lei au fost achitați
băncii în anul 2021, diferența de 60.222 de lei fiind luată în calcul în mod abuziv.
De asemenea, comisia a ignorat suma de 38.450 de lei retrasă în numerar de pe
cardul de credit în anul 2021. De asemenea, cheltuielile de consum ale populației
(CCP), pus la baza calculelor Comisiei, au fost mai mari decât cheltuielile
efective ale familiei reclamantului. În opinia reclamantului, aceste omisiuni și
4
erori de calcul au condus la crearea artificială a unui sold negativ și la formularea
unei concluzii nefondate privind lipsa integrității financiare.
De asemenea, reclamantul a susținut că decizia Comisiei nr. 31 a fost
semnată inițial și datată eronat cu anul 2022, deși se referea la procedura de
evaluare desfășurată în perioada 2023-2024. La 21 ianuarie 2025, Comisia i-a
transmis o nouă versiune a aceleiași decizii, purtând același număr și datată cu 23
decembrie 2024, în care anul greșit a fost corectat din „2022” în „2024”, iar
textul a fost completat cu un paragraf suplimentar (nr.14). Potrivit reclamantului,
aceste modificări, efectuate după semnarea și comunicarea actului, contravin
principiului securității juridice și dispozițiilor art. 123 alin. (1) din Codul
administrativ. Acest viciu afectează validitatea actului și confirmă caracterul
nelegal al deciziei contestate. Reclamantul susține că această modificare are un
caracter grav și nu poate fi remediată decât prin anularea actului.
În cererea de modificare a pretențiilor, din 20 octombrie 2025, reclamantul
a arătat că cea de a doua decizie primită de reclamant reprezintă o „reevaluare
camuflată” a candidatului, realizată în lipsa acestuia și fără o nouă procedură
legală de evaluare. În consecință, decizia modificată este lipsită de valabilitate
juridică, conține vicii esențiale de formă și de conținut și este lovită de nulitate
absolută.
Reclamantul a susținut că viciile menționate au produs efecte directe
asupra reputației sale, întrucât nepromovarea evaluării l-a împiedicat să participe
la concursuri pentru funcții eligibile în sistemul de autoadministrare al
procurorilor și i-a afectat imaginea publică și șansele de reîncadrare în câmpul
muncii. El a anexat copia certificatului nr. 432 din 09 octombrie 2025, emis de
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care confirmă că
reclamantul este șomer din 20 mai 2025.
c. Poziția pârâtului
În referința depusă la 27 ianuarie 2025, Comisia de evaluare a susținut că
procedura de evaluare a fost desfășurată cu respectarea Legii nr. 26/2022, a
Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei, precum și a principiilor
transparenței, echității, imparțialității și bunei-credințe. Procesul de evaluare a
fost aplicat în mod similar tuturor candidaților, iar reclamantul a beneficiat de
posibilitatea deplină de a prezenta explicații și documente justificative, care au
fost examinate în mod corespunzător. Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca
nefondată.
Comisia a explicat că în cuprinsul deciziei sale este expusă poziția sa în
raport cu principalele argumente ale reclamantului, inclusiv cele referitoare la
împrumutul acordat unei terțe persoane, suma rambursată în contul creditului și
aplicarea indicelui CCP.
Comisia a respins acuzațiile referitoare la omisiuni sau erori de calcul,
subliniind că analiza s-a bazat exclusiv pe date verificabile și documente oficiale.
5
Suma de 126.457 de lei a fost justificat reținută ca flux de ieșire pentru anul
2021, întrucât reprezenta plăți efective efectuate din resursele reclamantului,
alimentări în numerar, transferuri din contul salarial și contribuții ale soției.
Cu referire la indicele CCP, Comisia a menționat că acesta constituie un
instrument legal și obiectiv de evaluare a cheltuielilor gospodăriilor casnice,
aplicat conform metodologiei Biroului Național de Statistică și prevăzut expres în
Regulamentul de evaluare. Comisia a invocat jurisprudența Curții Supreme de
Justiție, care confirmă legalitatea utilizării acestor indici la estimarea cheltuielilor
de consum, precum și hotărârea CtEDO Thanza v. Albania, din 4 iulie 2023,
potrivit căreia metodele statistice nu contravin CEDO dacă nu sunt arbitrare sau
vădit nerezonabile. Comisia a mai menționat că sarcina probei revine
reclamantului, care trebuie să demonstreze temeinicia poziției sale prin prisma
art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022.
Comisia a notat că activitatea sa este guvernată exclusiv de Legea nr.
26/2022 și de propriul regulament, iar în fața instanței se aplică doar regulile
procedurii de contencios administrativ din Cartea III a Codului administrativ,
însă nu și primele două Cărți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Partea relevantă a art. 8 alin. (4) din Legea nr. 26/2022 este următoarea:
„(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate
financiară dacă:
…
b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în
ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.”
Articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 prevede următoarele:
„(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă
s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea
candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de
către persoana evaluată.”
Partea relevantă a art. 14 din Legea nr. 26/2022 este următoarea:
„(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în
conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile
stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor
Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul
respectiv.
…
(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,
completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate
adopta una dintre următoarele decizii:
6
a) respingerea cererii de contestare;
b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării
candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul
procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale
grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că
există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către
candidat;
c) constatarea promovării sau nepromovării.”
Partea relevantă a art. 2 din Codul administrativ este următoarea:
„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale
derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această
reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului
cod.”
Art. 123 din Codul administrativ prevede următoarele:
„(1) O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la
nulitatea actului administrativ individual, este neînsemnată atunci cînd:
a) cererea necesară emiterii actului administrativ se întocmește ulterior;
b) motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică;
c) audierea necesară a unui participant se face ulterior;
d) decizia unei comisii, necesară pentru emiterea actului administrativ, se ia
ulterior;
e) colaborarea necesară a unei autorități publice are loc ulterior.
(2) Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi recuperate pînă la finalizarea
dezbaterilor judiciare în prima instanță.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată special constată că decizia contestată a fost
recepționată de reclamant la 27 decembrie 2024, prin poștă electronică.
Reclamantul a depus cererea de contestare la Curtea Supremă de Justiție la 31
decembrie 2024. Având în vedere termenul de contestare de 5 zile, rezultă că
contestația a fost depusă în termen.
a. Principii generale
Atât Legea nr. 26/2022, cât și Codul administrativ, sunt legi organice.
Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură finală după adoptarea Codului
administrativ și reglementează în detaliu procedura de pre-vetting, modul de
adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestației
împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022. Legea nr. 26/2022 este
una temporară și a fost adoptată pentru a asigura integritatea viitorilor membri ai
7
organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, precum și a spori
încrederea publică în sistemul de justiție. Prin urmare, Legea nr. 26/2022 este o
lege specială în raport cu Codul administrativ. Comisia de la Veneția a avizat
pozitiv proiectul acestei legi.
Procedura de efectuare a evaluării externe prevăzută de Legea nr. 26/2022
este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea
ce privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de
Comisie, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022 este o lege specială în raport
cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022 au prioritate față de
celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de
Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în
care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022.
Completul de judecată special reiterează că Legea nr. 26/2022 are
prioritate față de Codul administrativ. După cum rezultă din art. 13 alin. (5) al
Legii nr. 26/2022, pentru nepromovarea evaluării este suficientă „existența unor
dubii serioase” privind conformitatea cu criteriile de integritate. La faza inițială
este în obligația Comisiei de a acumula date și informații. Odată cu apariția unor
neclarități legate de criteriile de integritate, Comisia oferă candidatului
posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din
Legea nr. 26/2022) pentru a le clarifica. Prezentarea datelor și informațiilor
suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12 alin. (4) din
Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept permite Comisiei să constate
că candidatul nu întrunește criteriile de integritate. Curtea Constituțională a
constatat deja că o asemenea inversare a sarcinii probațiunii nu este contrară
Constituției. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se
arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărârile Xhoxhaj c. Albaniei, 2021, §
352 și Sevdari c. Albaniei, 2022, § 130).
Art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022 prevede că Curtea Supremă
de Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de
evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul
echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la
promovarea evaluării de către candidat”.
Curtea Supremă de Justiție poate ajunge la o concluzie diferită de cea a
Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași
cauză că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii
există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării
externe. După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea
Supremă de Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin
a unui dubiu prevăzut la art. 8 al acestei legi.
b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză
Reclamantul a susținut că, chiar dacă nu mai deține funcția de procuror
din primăvara acestui an și nu mai poate candida în organele de autoadministrare
8
a procurorilor, nu este justificată respingerea acțiunii din acest motiv, așa cum a
procedat Curtea Supremă de Justiție în cauza nr. 3-2/23. Având în vedere stigma
socială negativă pe care o comportă constatarea cu privire la eșuarea evaluării
prevăzute de Legea nr. 26/2022, precum și natura constatărilor din decizia
contestată, instanța nu va respinge acțiunea pe acest motiv.
Completul constată că, cu adevărat, în textul deciziei expediate inițial
reclamantului era menționat că ea a fost adoptată la 27 decembrie 2022. Este
evident că data deciziei a fost indicată greșit, deoarece evaluarea reclamantului a
început în anul 2023. Reclamantul a susținut că a primit decizia la 27 decembrie
Comisia însăși a constat această eroare, a corectat-o și a comunicat decizia
ajustată reclamantului la 21 ianuarie 2025. Prin urmare, Comisia a emis o singură
decizie, nu două cum pretinde reclamantul în cererea de completare din 20
octombrie 2025. Această eroare nu poate pune în discuție corectitudinea evaluării
și, având în vedere cele menționate în para. 38, decizia din 24 decembrie 2024 nu
poate fi invalidată din acest motiv.
Completul reiterează că reclamantul aspira să devină membru al
Colegiului de disciplină și etică, organul menit să asigure respectarea obligațiilor
profesionale și etice de către procurori. Numirea sau alegerea persoanelor cu
anumite probleme de integritate în acest organ ar submina buna funcționare a
acestuia, dar și încrederea în sistemul procuraturii. Aceasta, de asemenea, ar
putea fi perceput drept tolerare a neregulilor financiare, ce nu poate fi admis
(mutatis mutandis decizia nr. 3-28/24, § 83). Anume din aceste motive, spre
deosebire la evaluările externe introduse prin Legile 65/2023 și 252/2023, în
cazul evaluării prevăzute de Legea nr. 26/2022, conform căreia a fost evaluat
reclamantul, gradul de tolerare a abaterilor este mult mai mic, iar perioada de
evaluare a integrității financiare este mai mare, de 15 ani.
Completul de asemenea notează că economia Republicii Moldova este
marcată de un număr mare de tranzacții în numerar. De asemenea, sistemul de
declarare a averii și intereselor de către funcționarii publici, pe care se bazează în
mare parte verificarea integrității financiare conform Legii 26/2022, permite
funcționarilor publici să nu declare cantități importante de bani deținuți în
numerar sau bunuri de valoare pe care le dețin. Această realitate nu permite
estimarea cu exactitate absolută a tuturor veniturilor și cheltuielilor persoanelor
evaluate, ceea ce oferă un anumit spațiu de manevră persoanelor care de facto au
avut venituri mai mici sau cheltuieli mai mari să susțină contrariul. Atunci când
Comisia de evaluare constată că veniturile persoanei evaluate sunt mai mici ca
cheltuielile efectuate, această diferență în realitate este mai mare. Anume din
acest motiv, spre deosebire de criteriul de integritate etică prevăzut de art. 8 alin.
(2) lit a) din Legea nr. 26/2022, criteriul de la art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr.
26/2022, care a fost reținut de Comisie în cazul reclamantului, nu admite nicio
tolerare. Chiar și cea mai mică diferență între venituri și cheltuieli pe durata a 15
ani este suficientă pentru a nu promova evaluarea prevăzută de Legea 26/2022.
Sintagma „dubii serioase” din art. 13 alin. (5) al Legii nr. 26/2022 (vezi para. 30)
9
nu se referă la posibilitatea tolerării unui sold negativ mic, cu la meticulozitatea
cu care Comisia trebuie să verifice faptele înainte de a invoca un dubiu în decizia
sa.
Completul relevă că art. 225 alin. (1) Cod administrativ interzice instanței
de judecată să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. La
examinarea contestației, Completul doar verifică dacă decizia a fost emisă cu
respectarea Legii 26/2022 și dacă limitele dreptului discreționar nu au fost
depășite. Decizia contestată descrie metodologia, sursele folosite (instituții
bancare, declarații de avere/interese, informații oficiale, extrase de cont), relevă
fluxurile financiare de intrare/ieșire pe anul 2021 și explică aplicarea indicilor
BNS (CCP). Sunt redate punctual obiecțiile reclamantului (împrumutul de 60 000
MDL, cardul de credit de tip revolving, retragerile în numerar, critica la CCP) și
răspunsul Comisiei la fiecare. Nivelul de motivare permite identificarea faptelor
reținute și a rațiunii juridice, astfel încât reclamantul a putut formula în detaliu
prezenta contestație.
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție deja a menționat că
metodologia de calcul a cheltuielilor de consum ale populației poate genera
rezultate credibile pentru a fi folosite pentru evaluarea externă. Această evaluare
are limitările sale și acestea pot fi puse în discuție în contextul evaluării, însă
doar la prezentarea de către subiectul evaluării a datelor credibile (vezi decizia nr.
3-13/24, § 68). Reclamantul susține că el a declarat separat pentru anul 2021
cheltuielile pentru educația copiilor la instituții private de învățământ. De
asemenea, el a declarat distinct cheltuieli de chirie. Prin urmare, și CCP urmează
a fi redus corespunzător ponderii cheltuielilor de chirie și educație în CCP.
Potrivit Comisiei, ponderea în anul 2021 a cheltuielilor pentru educație și
locuință în CCP reprezenta 9.5%.
Completul notează că datele din CCP sunt generate în baza cheltuielilor
medii de trai ale populației. Cheltuielile din CCP pentru educație nu iau în calcul
cheltuielile pentru instituții private de învățământ, deoarece majoritatea copiilor
studiază în școli publice, în care studiile sunt gratuite. De asemenea, chiar și în
școlile private părinții au cheltuieli suplimentare pe lângă taxa de școlarizare,
care sunt comparabile, dacă nu mai mari, decât cele din școlile publice. Prin
urmare, indicele CCP nu poate fi redus ca urmare a luării separate în calcul a
costului educației în instituțiile private de învățământ.
Abordarea din paragraful precedent se aplică, în principiu, și cheltuielilor
pentru locuință din CCP. Majoritatea persoanelor din mediul urban în anul 2021
nu stăteau cu chirie. De asemena, pe lângă chirie, persoana inevitabil mai
urmează să acopere costul serviciilor comunale. Instanța totuși ar putea lua în
calcul, în cazul unui sold negativ mic, reducerea CCP cu 5% (mutatis mutandis
decizia nr. 3-13/24, § 60). În orice caz, suma totală a CCP pentru anul 2021
calculată în cazul familiei reclamantului este de 162.144 de lei, iar 5% din
aceasta reprezintă 8.107 lei.
10
Completul notează că în para. 38 al deciziei contestate Comisia a motivat
de ce a considerat nejustificat de a reduce CCP în cazul reclamantului.
Reclamantul nu a adus o justificare convingătoare pentru aceasta. De asemenea,
alte cheltuieli documentate al reclamantul, precum studii în instituții private și
odihna la prețuri ralitiv mari raportat la venitul familiei, confirmau că acesta a
avut cheltuieli în anul 2021 peste media din țară. Această argumentare a
Comisiei, coroborată cu cele de mai sus, permit completului să conchidă că
pârârtul nu a depășit limita dreptului discreționar atunci când a refuzat să
valideze pentru cheltuieli de trai o sumă mai mică decât CCP.
Reclamantul susține că veniturile sale pentru anul 2021 trebuiau mărite cu
60.000 de lei, reprezentând împrumutul oferit de reclamant cumetrului său, lui
Iurie Gavriliuc, în anul 2019. Iurie Gavriliuc a confirmat primirea și restituirea
acestui împrumut. Completul este de acord cu argumentul Comisiei că versiunea
reclamantului că a uitat să declare restituirea în 2021 a celor 60.000 de lei este
necredibilă. Comisia a menționat că reclamantul nu a declarat acest împrumut
atunci când a depus declarația cu privire la venituri și cheltuieli pentru ultimii
cinci ani în cadrul evaluării sale conform Legii nr. 65/2023, în contextul
candidării lui pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Evaluarea
reclamantului conform Legii nr. 65/2023 a început înainte de evaluarea lui în
baza Legii 26/2022. Cei 60.000 reprezintă mai mult de 20% din toate veniturile
obținute drept salariu de familia reclamantului în 2021. O pondere atât de mare
din venitul familiei nu putea fi pur și simplu uitată în contextul completării
anevoioase a declarațiilor cu privire la venituri pentru anii 2018-2022.
Pe de altă parte, Iurie Gavriliuc, cu care reclamantul se află în relații
apropiate, a declarat în ședința Curții Supreme de Justiție că a împrumutat banii
în 2019 pentru a face reparație în casă, deși lucra perioade lungi de timp în Israel.
Banii au fost împrumutați inițial pentru o lună, însă au fost restituiți peste mai
mult de 20 de luni. Gavriliuc a declarat că a restituit banii atât de târziu deoarece
reclamantul nu i-a cerut. Ei au fost restituiți din inițiativa familie Gavriliuc, cu
ocazia zilei de naștere a copilului reclamantului. Completul nu consideră credibil
ca o persoană care lucrează permanent în Israel nu a putut timp de 20 de luni să
restituie o datorie de circa 3.000 de euro. De asemenea, din analiza situației
financiare a familiei reclamantului rezultă în mod clar că acesta avea nevoie
acută de bani la sfârșitul anului 2020. Potrivit deciziei Comisiei (para. 40), la
sfârșitul anului 2020 reclamantul înregistra o datorie de 85.734 de lei la linia de
credit revolving. Fiind întrebat de acest aspect în ședința Curții Supreme,
reclamantul a susținut că datoria de pe cardul de credit era neglijabilă și era
restituită de familia sa, la scurt timp după formarea datoriei. Completul notează
că în anul 2021 venitul mediu lunar al familiei reclamantului din salariu nu
depășea 25.000 de lei, ceea ce înseamnă că familia reclamantului trebuia să
cheltuie toate veniturile sale salariale pentru 3.5 luni pentru a stinge datoria
formată pe linia de credit. În asemenea circumstanțe, este de necrezut că
reclamantul nu ar fi solicitat restituirea celor 60.000 de lei dacă o asemenea
11
datorie exista. Prin urmare, și în ceea ce privește neluarea în calcul drept venit a
împrumutului de 60.000 de lei decizia Comisiei de evaluare este rezonabilă.
Comisia de evaluare a stabilit un sold negativ minim al familiei
reclamantului de cel puțin 141.420 de lei pentru anul 2021. Reclamantul susține
că Comisia a admis o eroare când a validat la cheltuieli 126.457 de pe cardul
revolving. În opinia sa, cheltuielile de pe acest card au fost de doar 66.235 de lei.
Comisia și-a bazat calculele pe date obținute de la banca reclamantului. Totuși,
chiar dacă reclamantul ar fi avut dreptate și soldul negativ ar fi fost redus cu
66.235 de lei, oricum ar rămâne în sunt negativ de 60.222 de lei. Având în vedere
acest sold negativ, chiar și cu marja de eroare din para. 47, prin prisma
standardului din para. 43, Comisia oricum ar fi ajuns la aceeași concluzie - că
reclamantul în întrunește criteriul de integritate de la art. 8 alin. (4) lit. b) din
Legea nr. 26/2022.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a)
și (9) din Legea nr. 26/2022,
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge contestația depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Vladislav Gribincea
Judecători Leonid Chirtoacă
Ion Munteanu
12