3-1/25 — contestarea deciziei comisiei de evaluare

3-1/25 — contestarea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația

depusă de

Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor

(evaluarea integrității conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-1/25

Nr. PIGD 2-25001744-01-3-06012025)

Contestație respinsă în fond, chiar dacă reclamantul nu mai este eligibil

pentru a de ales în organele de autoadministrare a procuraturii; Marja de

eroare tolerată la promovare integrității financiare în cazul evaluării

conform Legii nr. 26/2022; Calcularea CCP în cazul cheltuielilor de studii

în instituțiile private de învățământ; Refuzul de a recunoaște restituirea unui

împrumut.

07 noiembrie 2025

Judecând în numele legii contestația depusă de Ion Tețcu împotriva

deciziei Comisiei de evaluare a procurorilor,

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție, compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Leonid Chirtoacă,

Ion Munteanu, judecători,

asistat de Veronica Gîscă, grefier,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

procuror în Procuratura raionului Calarași. În perioada 2011 - 2017, el a activat

în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Strășeni. În martie 2017,

reclamantul a fost delegat în Procuratura Generală. În perioada mai 2022 -

ianuarie 2023, Ion Tețcu a exercitat funcția de procuror în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze speciale. Începând cu 18 ianuarie

2023, el a exercitat funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii Calarași.

26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Potrivit

acestei legi, puteau candida în alegeri pentru CSM doar persoanele care au

promovat evaluarea externă (pre-vetting).

prezentat Comisiei de evaluare a procurorilor, pentru evaluare la funcția de

membru al Colegiului de disciplină și etică al procurorilor, lista candidaților, în

care se regăsea și Ion Tețcu.

inițierea evaluării și a solicitat completarea declarației de avere și interese

personale pentru ultimii cinci ani. La 29 decembrie 2023, Ion Tețcu a transmis

Comisiei declarația completată pentru ultimii cinci ani și chestionarul.

prin intermediul poștei electronice decizia nr. 31, din 23 decembrie 2024. Potrivit

deciziei, el nu a promovat evaluarea, deoarece nu corespunde criteriilor de

integritate financiară. În documentul comunicat figura, prin eroare materială,

anul „2022”. La 21 ianuarie 2025, Comisia de evaluare a remis reclamantului o a

doua versiune a aceleiași decizii, în care anul „2022” a fost corectat în „2024”,

iar textul a fost completat cu un paragraf suplimentar nr. 14.

1

depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de contestare a deciziei nr. 41,

solicitând anularea ei.

judecătorului-raportor Diana Stănilă. La 7 februarie 2025, judecătorul-raportor

Diana Stănilă a depus declarație de abținere de la examinarea cauzei, deoarece a

participat la examinarea unei cauze similare, care viza evaluarea reclamantului

conform Legii nr. 65. La 20 februarie 2025, declarația de abținere a fost admisă.

La 20 februarie 2025, cauza a fost repartizată aleatoriu judecătorului Ion

Malanciuc. Ca urmare a numirii acestuia în calitate de judecător al Curții

Constituționale, la 15 septembrie 2025 cauza a fost distribuită aleatoriu

judecătorului raportor Ion Munteanu.

cererea de contestare. Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință

publică la 07 februarie 2025, 24 februarie 2025, 17 octombrie 2025 și 21

octombrie 2025.

asemenea, el a fost reprezentat de avocatul Victor Panțîru. Comisia de evaluare a

procurorilor a fost reprezentată de avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.

reclamantului de suspendare a procesului. La 17 martie 2025, Curtea Supremă de

Justiție a admis cererea avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului,

privind sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului

constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26/2022, a dispus transmiterea

sesizării către Curtea Constituțională și amânarea examinării cauzei până la

pronunțarea acesteia asupra excepției de neconstituționalitate. La 01 august 2025,

la Curtea Supremă de Justiție a parvenit Decizia Curții Constituționale de

inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2025, prin care excepția de neconstituționalitate

a fost respinsă.

audiat martorul Iurie Gavriliuc. Potrivit reclamantului, acesta putea confirma

împrumutul de 60.000 de lei luat de la reclamant. Martorul a declarat că, în anul

2019, el a primit de la reclamant această sumă, cu titlu de împrumut, în temeiul

unei înțelegeri verbale, banii fiind utilizați pentru renovări în casa sa. La

solicitarea reclamantului, martorul a confirmat ulterior împrumutul printr-o

declarație scrisă. Acesta a declarat că suma a fost restituită integral în martie

2021, în numerar, de către soția sa.

anunțat că decizia motivată va fi pronunțată în ședință publică la 07 noiembrie

2025, ora 08:30.

2

ÎN FAPT

a. Decizia Comisiei de evaluare

prin intermediul poștei electronice decizia nr. 31, din 23 decembrie 2024. Potrivit

deciziei, el nu a promovat evaluarea, deoarece nu corespunde criteriului de

integritate financiară prevăzut de art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 26/2022.

cheltuielile efectuate de reclamant și membrii familiei sale pentru anul 2021. De

asemenea, Comisia a observat neconcordanțe între datele din declarațiile de avere

și interese personale și fluxurile reale de numerar reflectate în documentele

bancare.

Comisia a solicitat clarificări privind proveniența unor sume de bani,

împrumuturi acordate și restituite, precum și justificarea diferențelor apărute în

declarațiile de venit. Comisia a menționat că, deși explicațiile reclamantului au

fost luate în considerare, ultimul nu a înlăturat dubiile privind sursa și justificarea

integrală a veniturilor și cheltuielilor. Comisia a reținut că restituirea

împrumutului nu a fost confirmată prin documente bancare sau alte înscrisuri

oficiale, iar informațiile prezentate nu au putut fi verificate prin mijloace

independente.

veniturile cu cel puțin 141.420 de lei. Detaliile acestor calcule sunt prezentate în

tabelul ce urmează:

Venitul net Cheltuieli

Descriere Suma Descriere Suma MDL

MDL

Salariul net (al 298.227 Chiria locuinței 44.453

candidatului și al

soției sale)

Resursele disponibile 69.493 Rambursări/aliment 126.457 (alimentări totale

pe cardul de credit de ări aferente cardului ale cardului; rambursări ale

tip revolving al de credit împrumutului, inclusiv

candidatului, utilizate dobândă=66.235)

pe parcursul anului

Indemnizații (Casa 8.107 Costul aferent 53.440

Națională de Asigurări grădiniței private

Sociale)

Cadouri bănești 7.500 Costuri de vacanță 41.941

CCP 162.144

Economii bancare la 134 Economii bancare 31

începutul perioadei la sfârșitul

perioadei

3

Economii în numerar 109.285 Economii în 205.700

la începutul perioadei numerar la sfârșitul

perioadei

Total venit 383.461 Total Cheltuieli 634.166

/

492.746

Sold: -250.705/ -141.420 MDL

b. Acțiunea reclamantului

Tețcu a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de contestare împotriva

Comisiei de evaluare. El a solicitat constatarea, în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b)

din Legea nr. 26/2022 că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a

admis unele erori procedurale grave ce afectează caracterul echitabil al procedurii

de evaluare, anularea Deciziei Comisiei de evaluare nr. 31, din 23 decembrie

2024, și dispunerea reevaluării reclamantului.

completare a pretențiilor. El a solicitat constatarea, în temeiul art. 206 alin. (1) lit.

d) din Codul administrativ, că Decizia Comisiei de evaluare nr. 31, din 23

decembrie 2024, semnată electronic de președintele Comisiei, Christopher

Lehmann, la 21 ianuarie 2025, reprezintă o reevaluare camuflată și este nulă în

temeiul art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. El a mai solicitat, în

temeiul art. 14 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 26/2022, constatarea promovării

evaluării externe de către reclamant și încasarea din contul Comisiei de evaluare

a cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei.

esențiale de procedură și de fond, care au determinat o apreciere greșită a situației

sale patrimoniale și au condus la emiterea unei decizii eronate. Potrivit

reclamantului, Comisia nu a examinat corespunzător informațiile oferite de el,

efectuând o analiză unilaterală și incompletă a veniturilor și cheltuielilor reale ale

familiei sale.

negativ între veniturile și cheltuielile familiei sale pentru anul 2021, deoarece nu

a luat în considerare toate sursele reale de venit și a supraevaluat cheltuielile.

Comisia nu a luat în calcul restituirea unui împrumut oferit de reclamant în 2019

lui Iurie Gavriliuc de 60.000 de lei și restituit în 2021. De asemenea, Comisia a

reținut nejustificat la cheltuieli întreaga sumă de 126.457 de lei aferentă

rambursării unui credit bancar, deși în realitate doar 66.235 de lei au fost achitați

băncii în anul 2021, diferența de 60.222 de lei fiind luată în calcul în mod abuziv.

De asemenea, comisia a ignorat suma de 38.450 de lei retrasă în numerar de pe

cardul de credit în anul 2021. De asemenea, cheltuielile de consum ale populației

(CCP), pus la baza calculelor Comisiei, au fost mai mari decât cheltuielile

efective ale familiei reclamantului. În opinia reclamantului, aceste omisiuni și

4

erori de calcul au condus la crearea artificială a unui sold negativ și la formularea

unei concluzii nefondate privind lipsa integrității financiare.

semnată inițial și datată eronat cu anul 2022, deși se referea la procedura de

evaluare desfășurată în perioada 2023-2024. La 21 ianuarie 2025, Comisia i-a

transmis o nouă versiune a aceleiași decizii, purtând același număr și datată cu 23

decembrie 2024, în care anul greșit a fost corectat din „2022” în „2024”, iar

textul a fost completat cu un paragraf suplimentar (nr.14). Potrivit reclamantului,

aceste modificări, efectuate după semnarea și comunicarea actului, contravin

principiului securității juridice și dispozițiilor art. 123 alin. (1) din Codul

administrativ. Acest viciu afectează validitatea actului și confirmă caracterul

nelegal al deciziei contestate. Reclamantul susține că această modificare are un

caracter grav și nu poate fi remediată decât prin anularea actului.

a arătat că cea de a doua decizie primită de reclamant reprezintă o „reevaluare

camuflată” a candidatului, realizată în lipsa acestuia și fără o nouă procedură

legală de evaluare. În consecință, decizia modificată este lipsită de valabilitate

juridică, conține vicii esențiale de formă și de conținut și este lovită de nulitate

absolută.

asupra reputației sale, întrucât nepromovarea evaluării l-a împiedicat să participe

la concursuri pentru funcții eligibile în sistemul de autoadministrare al

procurorilor și i-a afectat imaginea publică și șansele de reîncadrare în câmpul

muncii. El a anexat copia certificatului nr. 432 din 09 octombrie 2025, emis de

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care confirmă că

reclamantul este șomer din 20 mai 2025.

c. Poziția pârâtului

procedura de evaluare a fost desfășurată cu respectarea Legii nr. 26/2022, a

Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei, precum și a principiilor

transparenței, echității, imparțialității și bunei-credințe. Procesul de evaluare a

fost aplicat în mod similar tuturor candidaților, iar reclamantul a beneficiat de

posibilitatea deplină de a prezenta explicații și documente justificative, care au

fost examinate în mod corespunzător. Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca

nefondată.

raport cu principalele argumente ale reclamantului, inclusiv cele referitoare la

împrumutul acordat unei terțe persoane, suma rambursată în contul creditului și

aplicarea indicelui CCP.

subliniind că analiza s-a bazat exclusiv pe date verificabile și documente oficiale.

5

Suma de 126.457 de lei a fost justificat reținută ca flux de ieșire pentru anul

2021, întrucât reprezenta plăți efective efectuate din resursele reclamantului,

alimentări în numerar, transferuri din contul salarial și contribuții ale soției.

instrument legal și obiectiv de evaluare a cheltuielilor gospodăriilor casnice,

aplicat conform metodologiei Biroului Național de Statistică și prevăzut expres în

Regulamentul de evaluare. Comisia a invocat jurisprudența Curții Supreme de

Justiție, care confirmă legalitatea utilizării acestor indici la estimarea cheltuielilor

de consum, precum și hotărârea CtEDO Thanza v. Albania, din 4 iulie 2023,

potrivit căreia metodele statistice nu contravin CEDO dacă nu sunt arbitrare sau

vădit nerezonabile. Comisia a mai menționat că sarcina probei revine

reclamantului, care trebuie să demonstreze temeinicia poziției sale prin prisma

art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022.

26/2022 și de propriul regulament, iar în fața instanței se aplică doar regulile

procedurii de contencios administrativ din Cartea III a Codului administrativ,

însă nu și primele două Cărți.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate

financiară dacă:

…

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.”

„(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă

s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea

candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de

către persoana evaluată.”

„(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în

conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile

stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor

Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv.

…

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate

adopta una dintre următoarele decizii:

6

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării

candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul

procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale

grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că

există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat;

c) constatarea promovării sau nepromovării.”

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului

cod.”

„(1) O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la

nulitatea actului administrativ individual, este neînsemnată atunci cînd:

a) cererea necesară emiterii actului administrativ se întocmește ulterior;

b) motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică;

c) audierea necesară a unui participant se face ulterior;

d) decizia unei comisii, necesară pentru emiterea actului administrativ, se ia

ulterior;

e) colaborarea necesară a unei autorități publice are loc ulterior.

(2) Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi recuperate pînă la finalizarea

dezbaterilor judiciare în prima instanță.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

recepționată de reclamant la 27 decembrie 2024, prin poștă electronică.

Reclamantul a depus cererea de contestare la Curtea Supremă de Justiție la 31

decembrie 2024. Având în vedere termenul de contestare de 5 zile, rezultă că

contestația a fost depusă în termen.

a. Principii generale

Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură finală după adoptarea Codului

administrativ și reglementează în detaliu procedura de pre-vetting, modul de

adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestației

împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022. Legea nr. 26/2022 este

una temporară și a fost adoptată pentru a asigura integritatea viitorilor membri ai

7

organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, precum și a spori

încrederea publică în sistemul de justiție. Prin urmare, Legea nr. 26/2022 este o

lege specială în raport cu Codul administrativ. Comisia de la Veneția a avizat

pozitiv proiectul acestei legi.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea

ce privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de

Comisie, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022 este o lege specială în raport

cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022 au prioritate față de

celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de

Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în

care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022.

prioritate față de Codul administrativ. După cum rezultă din art. 13 alin. (5) al

Legii nr. 26/2022, pentru nepromovarea evaluării este suficientă „existența unor

dubii serioase” privind conformitatea cu criteriile de integritate. La faza inițială

este în obligația Comisiei de a acumula date și informații. Odată cu apariția unor

neclarități legate de criteriile de integritate, Comisia oferă candidatului

posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din

Legea nr. 26/2022) pentru a le clarifica. Prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12 alin. (4) din

Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept permite Comisiei să constate

că candidatul nu întrunește criteriile de integritate. Curtea Constituțională a

constatat deja că o asemenea inversare a sarcinii probațiunii nu este contrară

Constituției. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se

arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărârile Xhoxhaj c. Albaniei, 2021, §

352 și Sevdari c. Albaniei, 2022, § 130).

de Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de

evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat”.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași

cauză că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii

există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării

externe. După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea

Supremă de Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin

a unui dubiu prevăzut la art. 8 al acestei legi.

b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

din primăvara acestui an și nu mai poate candida în organele de autoadministrare

8

a procurorilor, nu este justificată respingerea acțiunii din acest motiv, așa cum a

procedat Curtea Supremă de Justiție în cauza nr. 3-2/23. Având în vedere stigma

socială negativă pe care o comportă constatarea cu privire la eșuarea evaluării

prevăzute de Legea nr. 26/2022, precum și natura constatărilor din decizia

contestată, instanța nu va respinge acțiunea pe acest motiv.

reclamantului era menționat că ea a fost adoptată la 27 decembrie 2022. Este

evident că data deciziei a fost indicată greșit, deoarece evaluarea reclamantului a

început în anul 2023. Reclamantul a susținut că a primit decizia la 27 decembrie

ajustată reclamantului la 21 ianuarie 2025. Prin urmare, Comisia a emis o singură

decizie, nu două cum pretinde reclamantul în cererea de completare din 20

octombrie 2025. Această eroare nu poate pune în discuție corectitudinea evaluării

și, având în vedere cele menționate în para. 38, decizia din 24 decembrie 2024 nu

poate fi invalidată din acest motiv.

Colegiului de disciplină și etică, organul menit să asigure respectarea obligațiilor

profesionale și etice de către procurori. Numirea sau alegerea persoanelor cu

anumite probleme de integritate în acest organ ar submina buna funcționare a

acestuia, dar și încrederea în sistemul procuraturii. Aceasta, de asemenea, ar

putea fi perceput drept tolerare a neregulilor financiare, ce nu poate fi admis

(mutatis mutandis decizia nr. 3-28/24, § 83). Anume din aceste motive, spre

deosebire la evaluările externe introduse prin Legile 65/2023 și 252/2023, în

cazul evaluării prevăzute de Legea nr. 26/2022, conform căreia a fost evaluat

reclamantul, gradul de tolerare a abaterilor este mult mai mic, iar perioada de

evaluare a integrității financiare este mai mare, de 15 ani.

marcată de un număr mare de tranzacții în numerar. De asemenea, sistemul de

declarare a averii și intereselor de către funcționarii publici, pe care se bazează în

mare parte verificarea integrității financiare conform Legii 26/2022, permite

funcționarilor publici să nu declare cantități importante de bani deținuți în

numerar sau bunuri de valoare pe care le dețin. Această realitate nu permite

estimarea cu exactitate absolută a tuturor veniturilor și cheltuielilor persoanelor

evaluate, ceea ce oferă un anumit spațiu de manevră persoanelor care de facto au

avut venituri mai mici sau cheltuieli mai mari să susțină contrariul. Atunci când

Comisia de evaluare constată că veniturile persoanei evaluate sunt mai mici ca

cheltuielile efectuate, această diferență în realitate este mai mare. Anume din

acest motiv, spre deosebire de criteriul de integritate etică prevăzut de art. 8 alin.

(2) lit a) din Legea nr. 26/2022, criteriul de la art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr.

26/2022, care a fost reținut de Comisie în cazul reclamantului, nu admite nicio

tolerare. Chiar și cea mai mică diferență între venituri și cheltuieli pe durata a 15

ani este suficientă pentru a nu promova evaluarea prevăzută de Legea 26/2022.

Sintagma „dubii serioase” din art. 13 alin. (5) al Legii nr. 26/2022 (vezi para. 30)

9

nu se referă la posibilitatea tolerării unui sold negativ mic, cu la meticulozitatea

cu care Comisia trebuie să verifice faptele înainte de a invoca un dubiu în decizia

sa.

de judecată să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. La

examinarea contestației, Completul doar verifică dacă decizia a fost emisă cu

respectarea Legii 26/2022 și dacă limitele dreptului discreționar nu au fost

depășite. Decizia contestată descrie metodologia, sursele folosite (instituții

bancare, declarații de avere/interese, informații oficiale, extrase de cont), relevă

fluxurile financiare de intrare/ieșire pe anul 2021 și explică aplicarea indicilor

BNS (CCP). Sunt redate punctual obiecțiile reclamantului (împrumutul de 60 000

MDL, cardul de credit de tip revolving, retragerile în numerar, critica la CCP) și

răspunsul Comisiei la fiecare. Nivelul de motivare permite identificarea faptelor

reținute și a rațiunii juridice, astfel încât reclamantul a putut formula în detaliu

prezenta contestație.

metodologia de calcul a cheltuielilor de consum ale populației poate genera

rezultate credibile pentru a fi folosite pentru evaluarea externă. Această evaluare

are limitările sale și acestea pot fi puse în discuție în contextul evaluării, însă

doar la prezentarea de către subiectul evaluării a datelor credibile (vezi decizia nr.

3-13/24, § 68). Reclamantul susține că el a declarat separat pentru anul 2021

cheltuielile pentru educația copiilor la instituții private de învățământ. De

asemenea, el a declarat distinct cheltuieli de chirie. Prin urmare, și CCP urmează

a fi redus corespunzător ponderii cheltuielilor de chirie și educație în CCP.

Potrivit Comisiei, ponderea în anul 2021 a cheltuielilor pentru educație și

locuință în CCP reprezenta 9.5%.

medii de trai ale populației. Cheltuielile din CCP pentru educație nu iau în calcul

cheltuielile pentru instituții private de învățământ, deoarece majoritatea copiilor

studiază în școli publice, în care studiile sunt gratuite. De asemenea, chiar și în

școlile private părinții au cheltuieli suplimentare pe lângă taxa de școlarizare,

care sunt comparabile, dacă nu mai mari, decât cele din școlile publice. Prin

urmare, indicele CCP nu poate fi redus ca urmare a luării separate în calcul a

costului educației în instituțiile private de învățământ.

pentru locuință din CCP. Majoritatea persoanelor din mediul urban în anul 2021

nu stăteau cu chirie. De asemena, pe lângă chirie, persoana inevitabil mai

urmează să acopere costul serviciilor comunale. Instanța totuși ar putea lua în

calcul, în cazul unui sold negativ mic, reducerea CCP cu 5% (mutatis mutandis

decizia nr. 3-13/24, § 60). În orice caz, suma totală a CCP pentru anul 2021

calculată în cazul familiei reclamantului este de 162.144 de lei, iar 5% din

aceasta reprezintă 8.107 lei.

10

de ce a considerat nejustificat de a reduce CCP în cazul reclamantului.

Reclamantul nu a adus o justificare convingătoare pentru aceasta. De asemenea,

alte cheltuieli documentate al reclamantul, precum studii în instituții private și

odihna la prețuri ralitiv mari raportat la venitul familiei, confirmau că acesta a

avut cheltuieli în anul 2021 peste media din țară. Această argumentare a

Comisiei, coroborată cu cele de mai sus, permit completului să conchidă că

pârârtul nu a depășit limita dreptului discreționar atunci când a refuzat să

valideze pentru cheltuieli de trai o sumă mai mică decât CCP.

60.000 de lei, reprezentând împrumutul oferit de reclamant cumetrului său, lui

Iurie Gavriliuc, în anul 2019. Iurie Gavriliuc a confirmat primirea și restituirea

acestui împrumut. Completul este de acord cu argumentul Comisiei că versiunea

reclamantului că a uitat să declare restituirea în 2021 a celor 60.000 de lei este

necredibilă. Comisia a menționat că reclamantul nu a declarat acest împrumut

atunci când a depus declarația cu privire la venituri și cheltuieli pentru ultimii

cinci ani în cadrul evaluării sale conform Legii nr. 65/2023, în contextul

candidării lui pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Evaluarea

reclamantului conform Legii nr. 65/2023 a început înainte de evaluarea lui în

baza Legii 26/2022. Cei 60.000 reprezintă mai mult de 20% din toate veniturile

obținute drept salariu de familia reclamantului în 2021. O pondere atât de mare

din venitul familiei nu putea fi pur și simplu uitată în contextul completării

anevoioase a declarațiilor cu privire la venituri pentru anii 2018-2022.

apropiate, a declarat în ședința Curții Supreme de Justiție că a împrumutat banii

în 2019 pentru a face reparație în casă, deși lucra perioade lungi de timp în Israel.

Banii au fost împrumutați inițial pentru o lună, însă au fost restituiți peste mai

mult de 20 de luni. Gavriliuc a declarat că a restituit banii atât de târziu deoarece

reclamantul nu i-a cerut. Ei au fost restituiți din inițiativa familie Gavriliuc, cu

ocazia zilei de naștere a copilului reclamantului. Completul nu consideră credibil

ca o persoană care lucrează permanent în Israel nu a putut timp de 20 de luni să

restituie o datorie de circa 3.000 de euro. De asemenea, din analiza situației

financiare a familiei reclamantului rezultă în mod clar că acesta avea nevoie

acută de bani la sfârșitul anului 2020. Potrivit deciziei Comisiei (para. 40), la

sfârșitul anului 2020 reclamantul înregistra o datorie de 85.734 de lei la linia de

credit revolving. Fiind întrebat de acest aspect în ședința Curții Supreme,

reclamantul a susținut că datoria de pe cardul de credit era neglijabilă și era

restituită de familia sa, la scurt timp după formarea datoriei. Completul notează

că în anul 2021 venitul mediu lunar al familiei reclamantului din salariu nu

depășea 25.000 de lei, ceea ce înseamnă că familia reclamantului trebuia să

cheltuie toate veniturile sale salariale pentru 3.5 luni pentru a stinge datoria

formată pe linia de credit. În asemenea circumstanțe, este de necrezut că

reclamantul nu ar fi solicitat restituirea celor 60.000 de lei dacă o asemenea

11

datorie exista. Prin urmare, și în ceea ce privește neluarea în calcul drept venit a

împrumutului de 60.000 de lei decizia Comisiei de evaluare este rezonabilă.

reclamantului de cel puțin 141.420 de lei pentru anul 2021. Reclamantul susține

că Comisia a admis o eroare când a validat la cheltuieli 126.457 de pe cardul

revolving. În opinia sa, cheltuielile de pe acest card au fost de doar 66.235 de lei.

Comisia și-a bazat calculele pe date obținute de la banca reclamantului. Totuși,

chiar dacă reclamantul ar fi avut dreptate și soldul negativ ar fi fost redus cu

66.235 de lei, oricum ar rămâne în sunt negativ de 60.222 de lei. Având în vedere

acest sold negativ, chiar și cu marja de eroare din para. 47, prin prisma

standardului din para. 43, Comisia oricum ar fi ajuns la aceeași concluzie - că

reclamantul în întrunește criteriul de integritate de la art. 8 alin. (4) lit. b) din

Legea nr. 26/2022.

și (9) din Legea nr. 26/2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a

procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Leonid Chirtoacă

Ion Munteanu

12