3r-250/25 — privind anularea răspunsului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea răspunsului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Depunerea apelului peste termenul prevăzut la art.232, alin.1 din Codul administrativ
3r-250/25 — privind anularea răspunsului, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Subvack Group”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Subvack Group” împotriva
Agenției Moldsilva privind anularea răspunsului nr. AM-04/03-1136 din 31
mai 2023, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din data de 30 iunie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-250/25
PIGD 2-23108235-01-3r-12092025)
Depunerea apelului peste termenul prevăzut la art.232, alin. (1) din Codul
administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. G. Cazacu
Curtea de Apel Centru, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
07 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Subvack Group”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 iulie 2023 SRL ,,Subvack Group” a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Agenției Servicii Publice, solicitând anularea
răspunsului nr. AM-04/03-1136 din 31 mai 2023, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil privind instituirea servituții de trecere
asupra terenului aservit în folosul terenului dominant aflat în proprietatea
reclamantului.
Prin hotărârea din 09 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de SRL ,,Subvack Group”. (f.d.124, 133-138)
La 11 noiembrie 2024 avocatul Igor Serotila, în interesele SRL
,,Subvack Group”, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09
octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând casarea
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii privind admiterea
acțiunii. (f.d. 127-128)
Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 30 iunie 2025 a
declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Igor Serotila, în interesele SRL
,,Subvack Group”, din motiv că apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar apelantul
nu a solicitat repunerea în termen. (f.d.146-147)
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel Igor Serotila, în
interesele SRL ,,Subvack Group” a depus recurs, prin care a solicitat
admiterea recursului, anularea încheierii cu adoptarea unei noi încheieri prin
care se va da curs cererii de apel. (f.d.155-158)
În motivarea recursului SRL ,,Subvack Group” a menționat că prin
respingerea apelului ca inadmisibil, fără a analiza contextul obiectiv al
publicării și notificării hotărârii, instanța de apel a restrâns nejustificat
dreptul recurentului la un proces echitabil și la un recurs efectiv.
Interpretarea rigidă a art. 232 din Codul administrativ a transformat termenul
de apel într-un obstacol procedural, contrar standardelor CEDO.
În acest sens a indicat că, instanța a ignorat faptul că dispozitivul
hotărârii pronunțat la data de 09 octombrie 2024 a fost, în realitate, publicat
pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată abia la 11 octombrie 2024,
1
ceea ce a creat o confuzie obiectivă și legitimă privind momentul de început
al termenului de apel.
Această circumstanță a fost determinantă în aprecierea recurentei că
termenul de apel începe să curgă de la 11 octombrie 2024, nu de la o dată
anterioară, necunoscută și inaccesibilă la acel moment. Această interpretare
nu este subiectivă sau arbitrară, ci rezultă dintr-o aparență legitimă și
confirmabilă din surse oficiale, care a condus la depunerea apelului în termen
la 11 noiembrie 2024.
La fel a menționat încrederea legitimă și accesul efectiv la instanță
prevăzut de art. 6 §1 CEDO, or, în jurisprudența sa CtEDO sancționează
formalismul excesiv care împiedică accesul la justiție.
Încălcarea dreptului la recurs efectiv, or, deși instanța de apel a
constatat tardivitatea apelului în temeiul art. 232 din Codul administrativ,
această analiză a ignorat cu desăvârșire circumstanțele reale ale notificării
dispozitivului și ale percepției rezonabile a recurentului asupra datei de
pronunțare. Această necorelare între momentul real și cel formal a produs o
restrângere injustă a dreptului de acces la o instanță, afectând caracterul
efectiv al apelului ca instrument de remediere.
Totodată, SRL ,,Subvack Group” nu a formulat o cerere de repunere
în termen, deoarece a considerat că apelul a fost depus în termenul legal.
Absența acestei cereri nu denotă culpă, ci bună-credință bazată pe informația
oficială publicată de instanță.
Referitor la obligația instanței de notificare eficientă a menționat că
termenul procedural trebuie să fie nu doar stabilit, ci și cunoscut pentru parte.
Lipsa unei informări clare sau publicări imediate face accesul la apel
iluzoriu.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate
cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează
următoarele:
2
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 195 Codul administrativ prevede că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.”
Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.232 alin.(1).”
Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că:
„Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
3
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242
din Codul administrativ, instanța de recurs reține că SRL ,,Subvack Group”
a respectat acest termen, or, încheierea Curții de Apel Centru pronunțată în
data de 30 iunie 2025 a fost expediată pentru notificare participanților la
proces, prin intermediul poștei electronice la 18 iulie 2025. (f.d. 148)
SRL ,,Subvack Group” a depus recursul la 29 iulie 2025.
Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de
recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după
a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 27 iulie
2003 SRL ,,Subvack Group” a depus acțiune în contencios administrativ
împotriva Agenției Moldsilva privind anularea răspunsului și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil.
La 28 noiembrie 2023 SRL ,,Subvack Group”, reprezentată de
avocatul Igor Serotila, a depus cerere, prin care a solicitat acordarea
termenului pentru prezentarea probelor suplimentare, care a fost examinată
în cadrul ședinței de judecată din data de 06 decembrie 2023, cauza fiind
amânată pentru data de 26 septembrie 2024.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 26 septembrie
2024, reprezentantul SRL ,,Subvack Group” la ședința de judecată nu s-a
prezentat fiind citat legal, prin citația care a recepționat-o la 07 februarie
2024 (f.d. 119,122, verso), deliberarea și pronunțarea hotărârii fiind numită
pentru data de 09 octombrie 2024. (f.d. 122-123)
Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 09 octombrie
2024 a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de SRL
,,Subvack Group”. (f.d.124, 133-138)
La 11 noiembrie 2024, ora 23.53 SRL ,,Subvack Group”, prin
intermediul avocatului Igor Serotila a declarat apel împotriva hotărârii
instanței de fond. (f.d.126, 127-128)
Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 30 iunie 2025 a
declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Igor Serotila, în interesele SRL
,,Subvack Group”, din motiv că apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar apelantul
nu a solicitat repunerea în termen. (f.d.146-147)
SRL ,,Subvack Group” a criticat soluția instanței de apel, susținând
că termenul de contestare a hotărârii instanței de fond începe a curge din data
de 11 octombrie 2024, când dispozitivul hotărârii a fost pus la dispoziția
părților prin plasarea Portalul Național al Instanțelor de Judecată.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 30 iunie 2025 a Curții
de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în
4
concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236,
alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în
special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232,
alin. (1).
Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (1) din
Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de
zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic.
În acest context instanța de recurs ține să sublinieze că importanța
termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează
cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a
realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul
prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile
lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept
material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea
efectelor negative.
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de
legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai.
Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur
eveniment – de data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu
art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei
calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 10 octombrie
2024, iar ultima zi fiind data de 08 noiembrie 2025, ora 24:00.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că avocatul Igor
Serotila, care în prezenta cauză apără interesele SRL ,,Subvack Group”, nu
s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, or, a
depus apelul la 11 noiembrie 2025.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că societatea recurentă nu a depus
apelul în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ,
deși, de la momentul pronunțării dispozitivului hotărârii a dispus de timp
suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta
apelul în interiorul termenului legal.
Argumentul avocatului Igor Serotila, precum că termenul de
contestare a hotărârii instanței de fond începe a curge din momentul când
dispozitivul hotărârii a fost pus la dispoziția părților prin plasarea Portalul
Național al Instanțelor de Judecată, este contrar prevederilor art. 232, alin.
(1) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de
30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, or, termenul și
5
modalitatea de contestate a hotărârii instanței de fond este reglementat expres
de Codul administrativ.
Mai mult ca atât, societatea apelantă în prezentă cauză, este
reprezentantă de avocatul Igor Serotila, care dispune de licență de avocat,
prestează servicii de asistență juridică și se prezumă că cunoaște prevederile
legale referitoare la termenul și modalitatea de contestate a actului
judecătoresc, iar necunoașterea de către acesta a termenului și modalității de
contestate a hotărârii instanței de fond, nu constituie temei de a casa
încheierea instanței de apel, care a corect a sancționat apelantul pentru
încălcarea acestui termen.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul
administrativ, SRL ,,Subvack Group” urma să îndeplinească obligațiile cu
bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte
modul și termenul prevăzut de lege, or, termenul de depunere a apelului este
imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții
atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale
de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al SRL ,,Subvack Group”,
care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-
se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, SRL
,,Subvack Group” inițiind acțiune în instanța de judecată, avea obligația
prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de
soarta dosarului și să prezinte apelul în termen. Această acțiune procesuală
era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor
de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar
intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil
în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul
administrativ.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007)
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție.
Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a
instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel
stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
6
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.
Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în
afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și
securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în
conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa
că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate
pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare
a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca
aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen
pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse
foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice
nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând
de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi
incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza
Marckx v. Belgia).
În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia
că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către SRL
,,Subvack Group” împotriva hotărârii din 09 octombrie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și
concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii
acestuia cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată
,,Subvack Group” împotriva încheierii din data de 30 iunie 2025 a Curții de
Apel Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7