3ra-523/24 — Contestarea actelor administrative

La 4 iunie 2022, ÎS ,,Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, terţi - Agenţia „Moldsilva”, Lorian Vovcu privind anularea procesului-verbal de control inopinat nr. PV-IPM-2021-00523 din 19.03.2021, a delegaţiei de control DL-IPM-2021-00356 din 09.03.2021 şi a deciziei privind prelungirea controlului din 12.03.2021.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 9 martie 2021, la sediul reclamantului, sub numărul 90, a fost înregistrată delegaţia de control nr. DL-IPM-2021-00356 din 09.03.2021 emisă de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, prin care s- a adus la cunoştinţă despre efectuarea controlului inopinat în cantonul silvic nr.7, Ocolul A.A silvic Donduşeni, ÎS ”Întreprinderea pentru Silvicultura Edineţ”, în baza solicitării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova. Împreună cu delegaţia de control a fost adusă la cunoştinţă Nota de motivare privind iniţierea procedurii de control şi lista de verificare.

La 12.03.2021, la sediul reclamantului, sub numărul 98, a fost înregistrată decizia privind prelungirea controlului din 12.03.2021, emisă de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, prin care s-a adus la cunoştinţă despre prelungirea controlului în cantonul silvic nr.7 cu 5 zile.

La 22.03.2021, la sediul reclamantului, sub nr. 103, a fost înregistrat procesul-verbal de control nr. PV-IPM-2021-00523 din 19/03/2021, fiind adus la cunoştinţă şi persoanei terţe Lorian Vovcu, care îndeplinește funcţia de pădurar al cantonului nr. 7, la data de 22.03.2021.

A menționat că, persoana terţă Lorian Vovcu la 22.03.2021 a depus dezacord cu privire la procesul verbal de control şi cerere cu privire la efectuarea unui control suplimentar.

Prin dispoziţia nr.27 din 22.03.2021 de către directorul Agenţiei ’Moldsilva”, Dumitru Cojocaru, a fost dispus controlul activităţii de producţie a ÎS ”Întreprinderii pentru Silvicultura Edineţ” şi documentării asupra unor presupuse acţiuni ilegale. Iar la 6 aprilie 2021, la sediul întreprinderii sub nr. 122, a fost 1 înregistrată informaţia din 26.03.2021 cu anexe, întocmită în rezultatul îndeplinirii dispoziţiei nr.27 din 22.03.2021.

A notat că, în rezultatul analizei actelor aferente controlului efectuat de către pârât, reclamantul la data de 5 aprilie 2021 a înaintat cererea prealabilă către pârât cu privire la nulitatea procesului verbal de control inopinat nr. PV-IPM-2021- 00523 din 19/03/2021, a delegaţiei de control DL-IPM2021- 00356 din 09/03/2021 şi a deciziei privind prelungirea controlului din 12.03.2021.

A mai reținut că, pînă la data depunerii cererii de chemare în judecată, pârâtul nu a înştiinţat reclamantul despre rezultatul examinării cererii prealabile, termenul pentru examinarea cererii prealabile a fost pînă la 04.06.2021, fapt care a impus reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată.

În continuare, a evidențiat că delegaţia de control nr.DL-IPM-2021-00356 din 09.03.2021, a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (1) lit. d) al Legii nr.131 din 08.06.2012, care prevede: delegaţia de control va conţine tipul controlului şi temeiul iniţierii lui, pentru controale inopinate se indică inclusiv prevederea aplicabilă pentru art. 19 al Legii menţionate şi anume: delegaţia de control nu deţine informaţii, susţinute prin probe aflate în posesia organelor de control, despre existenţa situaţiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranţă care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanelor, dacă sînt întrunite următoarele condiţii. Astfel indică că delegaţia contestată, nu conţine motivația necesităţii iniţierii controlului, care a fost motivată în prealabil, nu conţine temeiul legal prevăzut de art. 19 al Legii nr.131 din 08.06.2012.

Reclamantul a opinat că efectuarea controlului inopinat nu este motivată, iar nota de motivare confirmă acest fapt. Simpla menţiune în Nota de motivare la art. 19 alin. (2/1), nu dovedeşte îndeplinirea condiţiilor stipulate în art. 19. Totodată, a afirmat că procesul-verbal de control nr.PV-IPM-2021-00523 din 19.03.2021, este întocmit cu încălcarea prevederilor legale stabilite prin Legea nr.131 din 08.06.2012.

A remarcat că, până la expirarea termenului de contestare a procesului verbal de control, rezultatele au fost divulgate de către pîrît şi au fost publicate pe reţele de socializare ”Facebook” de către deputatul Radu Marian. La data de 22.03.2021 de către organul ierarhic Superior Agenţia „Moldsilva” a fost emisă dispoziţia nr. 27, anexată la cererea de chemare în judecată, prin care a fost dispusă delegarea comisiei de control în componenţă nominală: Rabii Petru - şeful secţiei protecţia pădurii şi garda forestieră; Ghenadie Grubîi - specialist principal, Direcţia fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii. 2

A enunțat că, urmare a inventarierii de către comisie a cioatelor din 2 parchete cu tăieri de produse principale şi secundare efectuate în trimestrul IV al anului 2020 şi semestrul I al anului 2021, conform documentului respectiv, a fost stabilit că din parchetele date a fost extras un surplus de masă lemnoasă în volum de circa 124,61 m , cea ce constituie 18,0 % mai mult decât recepţia, volum care se presupune că nu a fost contabilizat. În plus, în procesul - verbal de control se relatează despre 86 cioate ale arborilor tăiați ilicit, depistate în parcelele 4, 5, 6 şi 61 din cantonul respectiv, inclusiv 67 stejar, 4 frasin, 9 cireş, 3 ulm, 3 paltin, cu diametre 12-100 cm, inclusiv 14 marcate anterior şi 72 cioate marcate în procesul controlului dat de către inspectorii de mediu. Volumul tăierilor ilicite a fost estimat la 99,473 m.

A reținut că, în final s-a concluzia că pe aceste epizoade a fost cauzat un prejudiciu total de 235 734,88 lei, ca urmare a „sustragerii ilegale” a unui volum lemnos brut de 224,083 m3. Veridicitatea datelor respective nu poate fi stabilită, deoarece procesul-verbal de control inopinat nu este însoţit de materiale primare şi elementare calcule. Însăşi „calculele”, dar de fapt cifrele prezentate empiric, au o precizie pretinsă foarte înaltă, având în vedere că în procesul controlului volumele care sânt „pretinse a fi sustrase” n-au fost măsurate fizic, mai mult ca atât, au fost măsurate cioatele (nu se specifică înălțimea acestora) şi nu arborii, avându-se în vedere că chiar şi totalurile pe actele de punere în valoare a masei lemnoase pe picior, conform Normelor tehnice privind delimitarea şi inventariere parchetelor, sânt rotunjite până la m3 întreg.

A notat că, în rezultatul reviziei cioatelor, au fost inventariate 1 897 buc., cu 118 buc. mai mult decât cantitatea autorizată și se datorează arborilor subțiri care la inventariere nu au fost luați în considerare. Abaterile după volum constatate pe fiecare parchet în parte prezintă valori diferite, primul - 7,3%, iar al doilea +15,1%, ceea ce se înscrie în limitele de toleranță ale metodei date. Volumul total pe aceste 2 parchete, estimat în rezultatul controlului, a constituit 555 m, față de 569,6 m conform recepției şi ceea ce constituie cu 14,6 m, ori 2,6% mai puţin (pe al doilea parchet recepţia definitivă n-a fost încă efectuată).

A mai susținut că, toate materialele reviziei cioatelor se anexează, iar totalurile sunt prezentate în Anexă la informaţia din 26.03.2021. Fără de măsurarea diametrelor de bază a fost efectuată evaluarea lemnului pe picior (în baza diametrului cioatelor), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului a efectuat concluzii că aceste volume ar servi drept temei pentru contabilizare în lipsa materialelor primare (Fişa stivelor şi Sortarea industrială), contrar prevederilor Ghidului pentru lucrările de punere în valoare, recepţie şi atestare a parchetelor, aprobat prin Ordinul Agenţiei „Moldsilva” nr. 149 din 24.06.2017, dar şi legislaţiei în domeniul contabilităţii. Contrar prevederilor normei tehnice privind delimitarea şi 3 inventarierea parchetelor, de către organul de control a fost efectuată punerea în valoare a masei lemnoase pe picior, fără a efectua măsurarea fizică a acestor arbori, făcându-se abstracţie de erorile + 10,0 %, care sânt posibile şi admisibile.

A menționat că, în procesul controlului ecologic n-au fost măsurate diametrele arborilor, inclusiv a arborilor model (diametre şi înălțimi), n-a fost apreciat starea şi gradul de păstrare a tulpinilor arborilor şi a coroanelor acestora, n-a fost efectuată inventarierea arborilor pe clase de calitate, din care cauză a fost introdus în volumul lemnos necontabilizat şi coaja lemnului de lucru.

A evidențiat diferenţa dintre datele controlului organului ierarhic superior ”Moldsilva” şi controlul efectuat de către pârât, care se datorează probabil mai mult cioatelor subțiri, cu diametrul 12-20 cm. Dată fiind aceasta, în paralel, conform normativelor, au fost măsurați şi arborii pe picior din preajmă, iar diametrul arborilor tăiați ilicit a fost corelat cu diametrul arborilor din preajmă. Astfel, volumul tăierilor ilicite a fost estimat la 49 m. Aceasta corespunde cu un volum mediu al arborelui de 1,11 m3/fir, faţă de 1,38 m3/fir, determinat în cadrul controlului ecologic. Astfel, de către membrii comisiei a fost constat, că volumul masei lemnoase care se pretinde că a fost dobândită ilicit, a fost supraestimată de către pârât.

A expus că, comisia numită în baza dispoziţiei nr. 27 din 22.03.2021 a concluzionat că revizia cioatelor în 2 parchete cu tăieri de produse principale şi secundare efectuate în trimestrul IV a. 2020 şi semestrul I al anului curent, n-a scos la iveală încălcări şi abateri sesizabile a volumului de masă lemnoasă real recoltat din aceste parchete. Volumul estimat de către pîrît nu este concludent şi relevant, contravine precedentelor acte proprii, întocmite într-o perioadă şi stare mai obiectivă şi credibilă, iar propunerile de contabilizare a unor volume situate în limita marjei de eroare a metodelor de cubaj (volume care n-au existat), a coajei lemnului de lucru etc., sânt nefondate si toate acestea denotă caracterul tendențios al controlului ecologic.

A relevat că, admiterea de către pîrît a contabilizării unor volume doar estimate, contravine prevederilor Ghidului pentru lucrările de punere în valoare, recepţie şi atestare a parchetelor, aprobat prin Ordinul Agenţiei „Moldsilva” nr. 149 din 24.06.2017.

A declarat că, cioatele consemnate în procesul controlului ecologic, provin din tăieri ilicite mai vechi, majoritatea fiind deja documentate. Consemnarea din nou a unor tăieri deja constatate, pentru care au fost aplicate sancţiuni, inclusiv cu răspundere financiară, contravine Instrucțiunilor privind controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Ordinul Agenţiei „Moldsilva” nr. 159 din 30.05.2016, dar şi a cadrului normativ în ansamblu. 4

În final, a conchis că prejudiciul pretins, în cuantum total de 235.734,88 lei, generat de presupusa sustragere ilegală a unui volum de masă lemnoasă brută de 224,083 m³, astfel cum a fost constatat de către pârât, a fost estimat și evaluat în mod eronat. În forma în care a fost prezentat, acest prejudiciu poate constitui un temei pentru inducerea în eroare a organelor de aplicare a legii, ca urmare a unei prezentări neconforme cu realitatea faptică.

La 10 aprilie 2023, Lorian Vovcu a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 martie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea soluției, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale aplicabile la caz şi criticile aduse în cererile de apel, a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanţe despre netemeinicia acţiunii reclamantei, soluţia fondului având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită. Or, prima instanţa a stabilit corect situaţia de fapt şi de drept în prezenta speţă, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate şi a emis o hotărâre întemeiată şi legală care corespunde legislaţiei în vigoare.

Instanța de apel a conchis că delegaţia de control DL-IPM-2021-00356 din 9.03.2021, întrucât a fost emisă în vederea verificării existenţei pretinselor încălcări 5 semnalate de deputatul în Parlamentul RM în sesizarea adresată Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, aceasta corespunde exigenţelor prevăzute de art. 20 a Legii nr. 131/2012, or, efectuarea controlului a fost motivată în prealabil prin nota de motivare (f.d. 149, vol. I), care au fost aduse la cunoştinţa directorului întreprinderii, în care sunt expuse toate aspectele legate de controlul efectuat, temeiul juridic şi aspectele ce urmează a fi verificate. Totodată, forma delegaţiei corespunde normelor legale şi anume anexei la Hotărârea Guvernului nr. 464 din 23.05.2018 pentru aprobarea Regulamentului privind ţinerea Registrului de Stat al controalelor, prin care a fost aprobat formularul delegaţiei de control.

Reiterând prevederile art. 22 din Legea nr. 131/2012, instanța de apel a menționat că emiterea de către pârât a deciziei privind prelungirea controlului din 12.03.2021, a avut loc cu respectarea procedurii, nefiind depistate temeiuri legale pentru anularea acestei decizii.

Instanța de apel a reținut că, în urma efectuării controlului inopinat al activităţii de producţie al Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură Edineţ”, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului a emis procesul-verbal de control inopinat nr. PV-IPM-2021-00523 din 19.03.2021, prin care a constatat mai multe încălcări, dintre care: - sustragerea în mod ilegal de persoane necunoscute a masei lemnoase în cantitate de 66,482 m3, care valorează estimativ 58 694,29 lei; - necontabilizarea de către colaboratorii ocolului silvic Donduşeni a masei lemnoase în mărime de 58,128 m3, cu valoarea estimativă de 51 318,88 lei; - tăieri ilegale în total 86 cioate ale arborilor tăiați; - cioatele în număr de 72 buc. a arborilor tăiați ilegal de persoane necunoscute au fost marcate cu ciocanul de marcat, cu amprenta „K”. Conform Anexei nr. 1 la Codul silvic, au cauzat mediului un prejudiciu în sumă de 23 364 lei, fiind sustras ilegal un volum de 99 473 m3 masă lemnoasă (care nu se afla la faţa locului), cu valoarea estimativă de 102 357,71 lei; - în rezultatul tăierii planificate în parchetul 4C exploatat în anul 2021 şi în parchetul 3T exploatat în anul 2020, cât şi prin tăierea ilegală a 86 arbori depistați, a fost sustras ilegal un volum total de 224,083 m3 masă lemnoasă, iar prejudiciul cauzat mediului cât şi costul masei lemnoase constituie 235 734,88 lei.

Totodată, instanța de apel a notat că în acelaşi proces-verbal s-a indicat că materialele pe cazul dat vor fi înaintate organelor de drept pentru a stabili identificarea semnelor componenţei de infracţiune, depistarea şi atragerea la răspundere a persoanelor culpabile de încălcările menţionate, inclusiv şi tăierilor ilicite menţionate.

Instanța de apel a menționat că, reclamantul ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Edineţ” a exprimat dezacordul cu concluziile controlului efectuat, reflectate de organul de control în procesul-verbal de control inopinat nr. PV-IPM- 2021-00523 din 19.03.2021, ca motive principale fiind invocate următoarele 6 argumente: -neanexarea la procesul-verbal de control a copiilor documentelor examinate care confirmă încălcarea legii şi altor documente întocmite în cadrul controlului; - neanexarea fişelor de inventariere arborilor şi calculelor prejudiciului constatat; - nedescrierea semnelor componenţei de infracţiune constatate în cadrul procedurii de control şi referinţa la normele de drept penal vizate; - încălcarea art. 28 alin. (7) li (8) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător; - divulgarea datelor pe reţele de socializare de către deputat, până la finalizarea controlului.

În acest context, instanța de apel raportând dispozițiile art. 31 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, la argumentele invocate de reclamant în dezacord cu procesul-verbal de control, precum și în coroborare cu materialele dosarului, a apreciat că prima instanţă corect a stabilit că, în speţă, nu există temeiuri legale pentru anularea/nulitatea actului administrativ contestat - procesul-verbal de control inopinat nr. PV-IPM-2021- 00523 din 19.03.2021. Or, analizând materialele dosarului, s-a stabilit că autoritatea publică emitentă a anexat fişele de inventariere, iar ce ţine de calculele efectuate, în procesul-verbal contestat s-a indicat norma legală prin prisma căreia a fost calculat prejudiciul cauzat.

Instanța de apel a explicat că, alte argumente invocate de apelanţi în susţinerea poziţiei sale, nu pot fi reţinute, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se referă la circumstanţele care au fost constatate şi elucidate de prima instanţă, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate şi apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

În final, instanța de apel a conchis că argumentele apelanţilor sunt nefondate şi combătute integral prin concluziile relatate supra, în speţă lipsind temeiuri legale pentru casarea hotărîrii contestate, iar apelurile declarate sunt integral nefondate şi pasibile de a fi respinse.

La 7 iunie 2024, Lorian Vovcu a declarat recurs împotriva deciziei din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare. 7

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunţarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabileşte un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Art. 246 alin. (1) şi (2) Cod administrativ stabilește că: „(1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererile de recurs au fost depuse la 6 și 7 iunie 2024. Astfel, că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condiţiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe 8 temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că recursurile depuse, conţin obiecţii de fapt şi de drept similare celor expuse în cererile de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecinţă, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate Curţii de Apel Chișinău şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franţei, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de către Întreprinderea de Stat ,,Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț” și de către Lorian Vovcu. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10