2ra-1137/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori
- Temei legal
- la stabilirea domiciliului copiilor minori nu s-a tinut cont de interesul superior al copiilor; la stabilirea domiciliului copiilor minori cu tata instanta nu a tinut cont că la moment copii locuiesc cu mama
2ra-1137/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Oxana Gavlitskaia, reprezentată
de avocatul Marina Frecauțan,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana
Gavlitskaia împotriva lui Serghei Gavlitskii, intervenient accesoriu Direcția pentru
protecția drepturilor copilului sectorului Botanica, cu privire la desfacerea căsătoriei,
determinarea domiciliului copiilor minori, permiterea perfectării actelor de identitate
și compensarea cheltuielilor judiciare, și
la cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Serghei Gavlitskii
împotriva Oxanei Gavlitskaia, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția
drepturilor copilului sectorului Botanica, cu privire la determinarea domiciliului
copiilor minori,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1137/24
NR. PIGD 2-21131246-01-2ra-11022025)
Instanța ierarhic inferioară a apreciat în mod eronat circumstanțele cauzei, a interpretat și aplicat
greșit normele de drept material, iar în consecință, prin soluția adoptată, la determinarea domiciliului
copiilor minori, nu s-a ținut cont de interesul superior al acestora.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – A. Ciubotaru
Curtea de Apel Chișinău, jud. – A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton
07 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Oxana Gavlitskaia,
reprezentată de avocatul Marina Frecauțan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 septembrie 2021, Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul
Lucian Rogac, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei
Gavlitskii, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului
sectorului Botanica, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului
copiilor minori, permiterea perfectării actelor de identitate și compensarea
cheltuielilor judiciare.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la XXX, a încheiat
cu Serghei Gavlitskii căsătoria, acest fapt fiind trecut în Registru actelor de stare
civilă de către Oficiul Stării Civile sectorul Botanica, mun. Chișinău, sub nr. XXX.
La fel, reclamanta a menționat că, din relația acestora au trei copii minori,
XXX, născută în data de XXX, XXX, născută în data de XXX și XXX, născută în
data de XXX.
Reclamanta a notat că, în ultimii ani, între dânsa și pârât au început să
apară conflicte sistematice. Iar, la 19 ianuarie 2021, Serghei Gavlitskii a înaintat în
instanța de judecată acțiune privind desfacerea căsătoriei, considerând că relațiile de
familie sunt grav și iremediabil afectate, iar viața în comun cu reclamanta a eșuat.
În acest sens, reclamanta a relevat că, până la înaintarea prezentei acțiuni,
de educarea și creșterea copiilor s-a ocupat exclusiv doar ea, deoarece implică foarte
mult timp și atenție, iar tatăl copiilor asigurând doar partea materială.
Totodată, din discuțiile purtate de reclamantă cu pârâtul, ultimul i-a
comunicat că după desfacerea căsătoriei îi va crea impedimente la deplasarea peste
hotarele țării și nu îi va elibera declarație la perfectarea actelor de identitate pentru
copiii minori. Astfel, pentru a nu permite apariția unor astfel de abuzuri din partea
pârâtului pe viitor, reclamanta a considerat necesar a solicita instanței de judecată de
a dispune în hotărâre ca reclamanta să poată perfecta acte de identitate și de stare
civilă pentru copiii minori, fără a fi necesar acordului pârâtului.
Reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată desfacerea
căsătoriei încheiate între Oxana Gavlitskaia și Serghei Gavlitskii, determinarea
1
domiciliului copiilor minori XXX, născută în data de XXX, XXX, născută în data
de XXX și XXX, născută în data de XXX cu mama acestora Oxana Gavlitskaia,
precum și permiterea reclamantei de a perfecta acte de identitate copiilor minori fără
acordul pârâtului Serghei Gavlitskii.
ACȚIUNEA RECONVENȚIONALĂ
La 26 ianuarie 2023, Serghei Gavlitskii a depus cerere de chemare în
judecată reconvențională împotriva Oxanei Gavlitskaia cu privire la determinarea
domiciliului copiilor minori (vol. I, f.d. 109-110, 121-122).
În motivarea cererii reconvenționale, Serghei Gavlitskii a indicat că
relațiile de familie nu sunt afectate, existând în continuare într-o atmosferă bună și
prietenoasă. Zilele de odihnă și orele libere le petrec împreună, inclusiv și cu copii.
Astfel, Serghei Gavlitskii a considerat că, reieșind din interesul copiilor minori,
instanța de judecată urmează să le acorde un termen de împăcare.
La fel, Serghei Gavlitskii a menționat că, Oxana Gavlitskaia nu a
demonstrat instanței de judecată că dispune de spațiu necesar și condiții
satisfăcătoare pentru creșterea și educarea copiilor, or, domiciliul din str. XXX, îi
aparține lui cu drept de proprietate, dobândit până la înregistrarea căsătoriei cu
Oxana Gavlitskaia. Respectiv, în opinia lui Serghei Gavlitskii, cerința mamei de a
stabilit domiciliul copiilor minori cu aceasta nu este probată.
Deopotrivă, Serghei Gavlitskii a considerat că, deoarece Oxana
Gavlitskaia nu dispune de un loc de domiciliu în care vor fi stabilite condițiile de
trai necesare, cerința acesteia cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori
urmează a fi respinsă.
Totodată, Serghei Gavlitskii a invocat că el poate asigura copiilor condiții
de trai decente, deoarece deține în proprietate imobilul din str. XXX, care este
spațios, având trei nivele, cu camerele separate pentru fiecare copil. Astfel, tatăl
copiilor le poate asigura acestora condiții necesare pentru trai, creștere și educație.
Mai mult ca atât, copii locuiesc în acest imobil de la naștere, fiind deprinși cu
condițiile, anturajul și căldura creată, iar ruperea lor de la condițiile obișnuite va
putea tulbura starea psihică a copiilor.
Serghei Gavlitskii a remarcat că, Oxana Gavlitskaia, duce în eroare
instanța, prin faptul că doar ea se ocupă cu educația copiilor. Or, de la naștere, copiii
sunt asigurați cu bone, dădace și educatoare, iar toate activitățile casnice efectuate
de către personal angajat, reclamanta fiind preocupată doar de satisfacerea dorințele
personale, sport și de relaxare.
2
Totodată, copilul minor XXX frecventează școala, iar cei doi gemeni
frecventează creșa, mamei revenindu-i doar obligația de a-i duce și aduce de la
instituțiile de învățământ.
Ba mai mult ca atât, anume tatăl cel mai des se ocupă de copii minori, îi
adoarme, îi scaldă, petrece timpul său liber după serviciu cu copii, iar în zilele de
odihnă este mai activ în ocupația și educația copiilor.
Reclamantul în acțiunea reconvențională Serghei Gavlitskii a solicitat
respingerea acțiunii inițiale, în partea stabilirii domiciliului copiilor minori cu mama
și admiterea acțiunii reconvenționale, cu stabilirea domiciliului copiilor minori
XXX, născută în data de XXX, XXX, născută în data de XXX și XXX, născută în
data de XXX cu tata acestora Serghei Gavlitskii.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La 19 septembrie 2023, reprezentantul reclamantei Oxana Gavlitskaia,
avocatul Lucian Rogac, a depus cerere de renunț la pretenția privind determinarea
domiciliului copiilor după divorț, reiterînd faptul că această problemă a fost
soluționată de către părți prin pct. 6.5 al contractului matrimonial din 31 mai 2021,
iar conform art. 63 alin. (1) din Codul familiei, domiciliul copiilor minori poate fi
stabilit prin acordul părinților (vol. II, f.d. 125).
Prin încheierea din 19 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea privind renunțul la pretenția privind determinarea
domiciliului copiilor minori după divorț (vol. II, f.d. 126-127).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial acțiunea depusă Oxana Gavlitskaia.
S-a desfăcut căsătoria încheiată între Serghei Gavlitskii și Oxana
Gavlitskaia (Antonova) la data XXX, înregistrată la OSC Botanica mun. Chișinău
sub nr. XXX.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în temeiul hotărârii judecătorești
s-a încasat de la Oxana Gavlitskaia și Serghei Gavlitskii, taxa de stat în cuantum de
a câte 100 de lei fiecare.
În rest, acțiunea inițială s-a respins ca fiind neîntemeiată.
S-a admis acțiunea reconvențională.
S-a determinat domiciliul copiilor minori XXX, născută la XXX, XXX,
născută la XXX, XXX, născută la XXX, cu Serghei Gavlitskii.
3
S-a informat Serghei Gavlitskii să nu creeze obstacole Oxanei Gavlitskaia
și părinților pe linie maternă de a comunica cu copii minori.
S-a informat Oxana Gavlitskaia și Serghei Gavlitskii despre faptul că
drepturile părinților nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului minor (vol. II,
f.d. 142-143, 151-161).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 octombrie 2023, Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul
Lucian Rogac, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 04
octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 147, 148), iar la
29 februarie 2024, cererea de apel motivată (vol. II, f.d. 174, 177-183).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins,
din lipsă de temei, apelul declarat de Oxana Gavlitskaia și s-a menținut hotărârea din
04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. III, f.d. 64, 65-73
recto-verso).
În consolidarea soluției, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă și justă
concluzia primei instanțe de a determina locul de trai a copiilor minori, XXX, XXX
și XXX, cu tatăl Serghei Gavlitskii.
Instanța de apel a remarcat că, în speță, ambii părinți își iubesc copii și
sunt gata să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de copiii. Însă, soluția instanței
trebuie să rezulte din interesul superior al copiilor, și anume de a se dezvolta într-un
mediu sigur, sănătos și care să le confere stabilitate. Astfel, ținând cont de vârsta
fragedă a copiilor, instanța de apel a considerat că, în speță, interesul copiilor este
de a fi crescuți, îngrijiți, educați și protejați de către tată, cu care au locuit permanent
pe adresa str. XXX, locuind și în prezent la adresa respectivă.
La fel, instanța de apel a reținut ca pertinent declarațiile minorei XXX,
care la 18 iunie 2024 a fost audiată în ședința instanței de apel, în prezența
psihologului Parascovia Sîrbu, potrivit cărora, la moment, locuiesc toți împreună cu
tata, dar mama are casa sa, unde a fost de 2-3 ori și îi place tare. De asemenea, minora
a menționat că își dorește să locuiască cu mama sa și cu surorile sale.
Deopotrivă, în susținerea soluției de a stabili domiciliul copiilor minori cu
tatăl Serghei Gavlitskii, instanța de apel a remarcat că acesta dispune de condiții
bune de trai, este angajat în câmpul muncii, precum și faptul că copii au crescut de
la naștere în casa respectivă situată pe str. XXX. Iar, mama Oxana Gavlitskaia, la
rândul său, nu dispune de locuință proprie și stă cu chirie.
4
Subsecvent, instanța de apel a considerat relevant faptul că, Serghei
Gavlitskii a declarat instanței de apel că nici acum, dar nici pe viitor nu va împiedica
copiii să se afle și la mama lor, să comunice cu ea și cu bunica maternă, cu atât mia
mult că domiciliul bunicii materne se află în imediata apropiere casei lui.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 noiembrie 2024, Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul
Marina Frecauțan, a declarat recurs, completat prin cererea din 23 februarie 2025,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul
art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii din 04 octombrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Totodată,
recurenta a solicitat examinarea cauzei cu în ședință publică, cu invitarea
participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la argumentele recursului
(vol. III, f.d. 87, 88-91, 103, 104-108 recto-verso).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul
Marina Frecauțan a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare
celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar
invocând că interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea recursului se schimbă sau se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție și că hotărârea primei instanțe
și decizia instanței de apel sunt arbitrare ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au
respins pretenția sa cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama,
întemeindu-și soluția pe avizul-concluzie al Direcției pentru Protecția Drepturilor
Copiilor sect. Botanica din 14 decembrie 2021. Or, avizul dat a fost întocmit cu
aproape doi ani până la pronunțarea hotărârii, perioadă în care Oxana Gavlitskii a
fost supusă violenței din partea lui Serghei Gavlitskii, în acest sens fiind emisă și
ordonanță de protecție, circumstanță ce a dus la imposibilitatea conviețuirii lor.
Însă, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că, în anul 2024, Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copiilor sect. Botanica a verificat în mod repetat
condițiile de trai ale Oxanei Gavlitskaia, iar drept consecință a emis un alt aviz, prin
care a constatat că aceasta deține în coproprietate cu mama sa apartamentul nr. XXX,
în care și domiciliază împreună cu mama și copiii minori. Direcția a constatat că
familia locuiește într-un apartament de 3 odăi, ce aparține cu drept de proprietate
atât Oxanei Gavlitskaia, cât și mamei acesteia. Copiii sunt îngrijiți atât estetic, cât și
5
afectuos. Mama depune tot efortul pentru a crea confortul necesar unei creșteri și
dezvoltări armonioase.
La fel, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a dat apreciere notei-
informative din 22 ianuarie 2024 cu privire la opinia copiilor minori XXX, XXX și
XXX privind domiciliul acestora după separarea părinților, întocmită de psihologul
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copiilor sect. Botanica, conform căruia fiica
XXX vrea să domicilieze cu mama, iar gemenii, datorită vârstei, nu conștientizează
situația, însă au menționat că ambii părinți sunt grijulii dar tatăl mult timp petrece la
serviciu.
În opinia recurentei, instanța de apel nu a dat o apreciere greșită și a
ignorat declarațiile copilului XXX, date în cadrul ședinței de judecată, care a
menționat că dorește să locuiască cu mama.
Astfel, în opinia recurentei, instanța de apel și-a întemeiat soluția de a
stabili domiciliul celor trei copii minori cu tatăl doar pe afirmațiile declarative ale
lui Serghei Gavlitskii, lipsite de suport probatoriu. Or, probele administrate la
materialele dosarului demonstrează că Serghei Gavlitskii nu s-a ocupat niciodată de
educația copiilor, nu a avut cu aceștia o legătură emoțională și tot timpul a fost și
este plecat peste hotarele țării.
Recurenta a remarcat că, implicarea sa în educația și îngrijirea copiilor
este confirmată prin caracteristica nr. 01-03/39 din 08 februarie 2024 eliberată de
Liceul-grădiniță „Kiril și Metodii”, conform căreia XXX are relații foarte apropiate
cu mama, ultima având un rol major în educația fiicei. Mama copilului permanent
se interesează de succesele acesteia, des vine în vizite la școală și este un exemplu
pentru copil. Oxana Gavlitskaia este membru al comitetului părintesc al clasei,
participă la toate adunările de părinți și la toate evenimentele școlare.
Iar, prin caracteristica eliberată la 19 februarie 2024 de Grădinița „Căsuța
din povesti” se confirmă că, anume Oxana Gavlitskaia aduce dimineața la grădiniță
copiii XXX și XXX, se interesează de succesele copiilor și este în legătură continuă
cu educatorii. În privința tatălui copiilor, Serghei Gavlitskii, s-a notat că ultimul în
mare parte se ocupă de achitarea serviciilor prestate de grădiniță, uneori cu
întârziere, și doar de câteva ori s-a prezentat după copii.
În această ordine de idei, recurenta a considerat rezonabil stabilirea
domiciliului copiilor minori cu ea, formând astfel un confort psihologic și emoțional
pozitiv pentru copiii. Cu atât mai mult că, atât până la înaintarea cererii de chemare
în judecată, cât și parcursul examinării cauzei, copiii au locuit cu mama, s-au aflat
în grija, educarea și creșterea doar al mamei, ultima depunând tot efortul în acest
sens, iar intimatul nu s-a opus acestui fapt, deși are o hotărâre în favoarea sa,
asigurând doar partea materială în cuantum stabilit de către acesta.
6
Recurenta a declarat că este aptă să-și îngrijească copii, este responsabilă,
are condiții de trai, copii sunt atașați de ea și nu va îngrădi comunicarea pe viilor a
tatălui cu copiii.
Subsecvent, recurenta a considerat că, în esență, prin solicitarea stabilirii
domiciliului copiilor minori cu el, intimatul urmărește scopul de a evita executarea
prevederile contractului matrimonial din 31 mai 2021, potrivit căruia în cazul
stabilirii domiciliului copiilor cu mama, urma să achite pensia alimentară pentru toți
trei copii, sperând astfel să evite întețirea mamei și procurarea unui bun imobil în
condițiile indicate în contract.
Recurenta a relevat că, intimatul nu are nici timp, nici dorință în mare
parte, să se ocupe de copii săi, datorită vârstei sale și ocupațiilor. Copii sunt mici,
energici, în speciali gemenii, iar pasarea acestei responsabilități pe seama unor
doamne angajate în acest sens, fără studii în domeniu și în lipsa elementară a
sentimentelor de afecțiune față de copii, este inadmisibilă.
În altă ordine de idei, recurenta a notat că, la 19 ianuarie 2021, Serghei
Gavlitskii a depus cerere de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei,
însă, a renunțat la acesta. Iar, ulterior acesta a insistat la întocmirea și semnarea
contractului matrimonial. Oxana Gavlitskaia a fost de acord să semneze contractul
matrimonial, renunțând astfel la partajarea proprietății comune în devălmași, doar
cu scopul și speranța de a-și avea copii alături. Însă, după semnarea contractului
matrimonial, intimatul a început insistent să o preseze psihologic, ca ea să depună
cererea de desfacerea căsătorie.
Recurenta a remarcat că, de nenumărate ori a încercat să soluționeze pe
cale extrajudiciară litigiul, rugăndu-1 pe Serghei Gavlitskii să-i permită să ia copiii,
însă ultimul percepe aceste solicitări drept încercarea ei de a se îmbogăți pe seama
lui.
Prin recursul suplimentar, recurenta a invocat că, în situația în care nu
există una din excepțiile prevăzute de norma art. 63 din Codul familiei, de principiu
instanța de judecată nu poate interveni în soluționarea chestiunii privind
determinarea domiciliului copiilor minori.
La caz, însă, este relevant că, pe parcursul conviețuirii, părțile litigante au
încheiat la 31 mai 2021 contractul matrimonial, autentificat notarial cu nr. 1-151,
care a avut drept scop reglementarea drepturilor și obligațiilor reciproce
patrimoniale ale soților, atât în timpul căsătoriei, cât și în cazul încetării acesteia.
Prin contractul matrimonial din 31 mai 2021, părțile litigante au
determinat și reglementat regimul juridic și modul de folosință al bunurilor
dobândite până la încheierea căsătoriei, cele dobândite în timpul căsniciei, obligațiile
soților de întreținere și creștere față de copii minori comuni, domiciliul copiilor
7
minori în cazul desfacerii căsătoriei, precum și drepturile și obligațiile soților față
unul de altul atât pe parcursul căsătoriei, cât și în cazul desfacerii acesteia.
Astfel, potrivit capitolului VI al contractului matrimonial, în caz de divorț,
copiii minori vor rămâne să domicilieze cu mama – Oxana Gavlitskaia. Iar, potrivit
pct. 8.2. al contractului matrimonial, soții nu pot contrazice prevederile prezentului
contract în cazul apariției unor probleme.
Prin urmare, la caz, în privința stabilirii domiciliului copiilor minori, în
caz de divorț, există un acord contractual comun al părtiniților copiilor, care au
convenit expres că aceștia vor domicilia cu mama. Contractul matrimonial din 31
mai 2021 nu a fost anulat (integral sau parțial) și produce efecte juridice depline,
având forță executorie, fiind obligatoriu inclusiv pentru instanțele de judecată în
cazul soluționării anumitor chestiuni reglementate prin acest contract.
Însă, această circumstanță a fost ignorată în mod arbitrar de către
instanțele ierarhic inferioare. Având în vedere că, contractul matrimonial din 31 mai
2021 reprezintă o probă și un înscris esențial și determinant al cauzei, în partea
determinării domiciliului copiilor minori, instanțele ierarhic inferioare urmau să
expună desfășurat în hotărârile adoptate motivele pentru care nu au reținut
prevederile contractului și acordul comun al părinților privind stabilirea domiciliului
copiilor minori, în caz de divorț.
De asemenea, recurenta a invocat că, instanța de apel a desconsiderat în
totalitate opinia copilului minor XXX expusă în cadrul audierii de organele protecție
a drepturilor copilului și în ședința instanței de apel. Or, copilul a declarat franc că
își dorește să locuiască cu mama și surorile sale.
Respectiv, prin prisma art. 54 din Codul familiei, instanța de apel trebuie
în mod obligatoriu să țină cont de opinia copilului XXX, care a declarat că dorește
să locuiască cu mama și surorile sale.
Finalmente, recurenta a ridicat problema că instanța de apel a finalizat
examinarea cauzei în lipsa sa și reprezentantului său, încălcându-i astfel dreptul de
acces la justiție și dreptul la apărare.
În acest sens, recurenta a evocat că, ea și reprezentantul său au participat
la toate ședințele de judecată fixate de instanța de apel. Iar, când s-au prezentat
ședința stabilită pentru 25 septembrie 2024, au luat cunoștință de mesajul informativ
plasat pe panoul ședințelor de judecată, în care era indicat că ședințele de judecată
în procedura jud. Ana Panov nu vor avea loc, din motivul imposibilității formării
completului de judecată. Însă, ulterior au aflat că, ședința stabilită pentru data de 25
septembrie 2024 în prezenta cauză totuși a avut loc, iar apelul său a fost respins.
Astfel, în vederea clarificării aspectului dat, a fost interpelată Curtea de
Apel Chișinău, care prin răspunsul din 22 octombrie 2024 a comunicat că: „la data
8
de 25 septembrie 2024, pe panoul informativ al Curții de Apel Chișinău a fost plasat
anunț cu următorul conținut: „Dosarele aflate în procedura Judecătorului Ana Panov,
fixate pentru 25 septembrie 2024, nu vor avea loc. Despre data următoarei ședințe,
participanții vor fi înștiințați suplimentar. Excepție fiind dosarul civil nr. 2a-
722/2024, care se va examina la orele 14:00.”
Recurenta a menționat că o asemenea excepție în mesajul informativ
amplasat pe panoul instanței de apel nu se regăsea, or, este lipsit de logică faptul că
ea și reprezentantul său, care au participat activ în celelalte ședințe, să nu se prezinte
în ședința stabilită pentru data de 25 septembrie 2024.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă electronic la 15 iulie 2025, intimatul Serghei
Gavlitskii, reprezentat de avocatul Ion Cerga, a solicitat, cu titlu principal, declararea
recursului Oxanei Gavlitskaia ca fiind inadmisibil sau, cu titlu subsidiar, respingerea
recursului și menținerea deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
și a hotărârii din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
9
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la
art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror
drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre.”
Art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care
au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.”
Art. 3 pct. 1 și 2 din Convenția internațională din 20 noiembrie 1989 cu
privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie
1993:
„1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau
private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe
legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu
prioritate.
Statele părți se angajează să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru
bunăstarea sa, ținând cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale
altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile
legislative și administrative corespunzătoare.”
Art. 9 pct. 1 și 2 din Convenție:
„1. Statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva
voinței lor, cu excepția situației în care autoritățile competente decid, sub rezerva
revizuirii judiciare și în conformitate cu legile si procedurile aplicabile, că această
separare este necesară, în interesul superior al copilului.
O decizie în acest sens poate să fie necesară în anumite cazuri particulare, de exemplu
atunci când părinții maltratează sau neglijează copiii sau când părinții trăiesc separat
și când urmează să se ia o hotărâre cu privire la locul de reședință al copilului.
În toate cazurile prevăzute la paragraful l al prezentului articol, toate părțile
interesate trebuie să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri și de a-și face
cunoscute părerile lor.”
10
Art. 12 din Convenție:
„1. Statele părți vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a exprima
liber opinia sa asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului fiind luate
în considerare avându-se în vedere vârsta sa și gradul său de maturitate.
În acest scop, se va da copilului, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice
procedură judiciară sau administrativă care-1 privește, fie direct, fie printr-un
reprezentant sau o instituție corespunzătoare, în conformitate cu regulile de procedură
din legislația națională.”
Art. 18 pct. 1 din Convenție:
„Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit
căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.
Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul
rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă
înainte de orice după interesul superior al copilului.”
Art. 2 alin. (3) din Codul familiei:
„Relațiile familiale sunt reglementate în conformitate cu următoarele principii:
monogamie, căsătorie liber consimțită între bărbat și femeie, egalitate în drepturi a
soților în familie, sprijin reciproc moral și material, fidelitate conjugală, prioritate a
educației copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreținerea, educația și
apărarea drepturilor și intereselor membrilor minori și ale celor inapți de muncă ai
familiei, soluționare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieții familiale,
inadmisibilitate a amestecului deliberat în relațiile familiale, liber acces la apărarea, pe
cale judecătorească, a drepturilor și intereselor legitime ale membrilor familiei.”
Art. 38 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul familiei:
„(1) La desfacerea căsătoriei, soții pot prezenta instanței judecătorești un acord privind
împărțirea bunurilor lor proprietate în devălmășie și plata pensiei de întreținere a
copiilor și a unuia dintre soți, indicând mărimea acesteia, precum și privind
determinarea părintelui împreună cu care vor locui copiii minori comuni.
(2) În cazul lipsei unui acord între soți prevăzut la alin. (1) sau dacă se va dovedi că
acordul lezează drepturile și interesele copiilor minori sau ale unuia dintre soți, instanța
judecătorească este obligată:
d) să stabilească cu cine dintre părinți vor locui copiii minori după divorț.”
Art. 54 din Codul familiei:
„Copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în familie a problemelor care
îi ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De
opinia copilului care a atins vârsta de 10 ani se va ține cont în mod obligatoriu dacă
aceasta nu contravine intereselor lui.”
Art. 58 alin. (1) din Codul familiei:
„Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt
născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.”
Art. 63 alin. (1)-(3) din Codul familiei:
11
„(1) În cazul când părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta
de 14 ani se determină prin acordul părinților.
(11) În cazul în care părinții locuiesc separat, copilul care a atins vârsta de 14 ani alege
cu care dintre părinți vrea să locuiască. Dacă acesta refuză să aleagă cu care părinte
vrea să locuiască, domiciliul copilului se stabilește prin acordul părinților.
(2) Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului, iar
copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să
locuiască, domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont
de interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate.
În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față
de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale
părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a
crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și
regimul de lucru, condițiile de trai etc.).
(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și
avizul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia
dintre părinți.”
Art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15
decembrie 1994 (în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judecată),
aprobată prin Legea nr. 370 din 30 noiembrie 2023, în vigoare de la 21 decembrie
2023:
„Ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea
principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului,
ținând cont în primul rând de interesele acestuia.”
Art. 8 alin. (2) și (4) din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30
noiembrie 2023, în vigoare de la 21 decembrie 2023:
„(2) Răspunderea pentru creșterea copilului și pentru asigurarea dezvoltării acestuia le
revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților legali/responsabililor
legali ai acestuia. Ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea, educarea și
întreținerea copilului.
(4) Statul asigură ca niciun copil să nu fie separat de familia sa împotriva voinței lui,
cu excepția cazurilor în care despărțirea de un părinte sau de ambii părinți este necesară
în interesul superior al copilului.”
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 370/2023:
„Copilul separat de un părinte sau de ambii părinți are dreptul să întrețină relații
personale și contacte directe regulate cu cei doi părinți ai săi, dacă aceasta nu
contravine intereselor lui.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei recurate a fost pronunțat la
12
25 septembrie 2024. Potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra cu adresa de
e-mail „victoria.chirilov@justice.md”, copia deciziei din 25 septembrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces în mod electronic
în data de 18 decembrie 2024 (vol. III, f.d. 74). Astfel, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a
fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă
electronic în data de 17 noiembrie 2024 și completată prin cererea din 23 februarie
2024 (vol. III, f.d. 87, 103).
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, este admisibil.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără invitarea și respectiv
prezența participanților la proces.
În acest este relevant că, în cauza Covalenco v. Republica Moldova
(hotărârea din 16 iunie 2020, cererea nr. 72164/14, §§ 21-22), Curtea a identificat,
cu titlu de principiu, situațiile în care circumstanțele excepționale pot justifica
renunțarea la audiere. Astfel, o asemenea derogare este posibilă:
(a) în cazul în care nu există probleme de credibilitate sau fapte contestate care
necesită o audiere, iar instanțele pot soluționa litigiul în mod echitabil și
rezonabil, în baza materialelor cauzei (a se vedea Döry v. Suedia, nr. 28394/95,
, 12 noiembrie 2002, și Saccoccia v. Austria, nr. 69917/01, § 73, 18
decembrie 2008);
(b) în cazuri care ridică probleme pur juridice, cu domeniu de aplicare limitat
(a se vedea Allan Jacobsson v. Suedia (nr. 2), 19 februarie 1998, § 49, Culegeri
1998-I, și Mehmet Emin Șimșek v. Turcia, nr. 5488/05, §§ 29-31, 28 februarie
2012) sau probleme de drept care nu prezintă o complexitate particulară (a se
vedea Varela Assalino v. Portugalia (dec.), nr. 64336/01, 25 aprilie 2002, și
Speil v. Austria (dec.), nr. 42057/98, 5 septembrie 2002);
(c) în situații în care cauza se referă la aspecte foarte tehnice. De exemplu,
Curtea a luat în considerare natura tehnică a litigiilor referitoare la prestațiile
de protecție socială, care pot fi examinate mai bine în scris decât într-o
dezbatere orală. Curtea a hotărât de câteva ori că în domeniul dat, autoritățile
naționale au dreptul, luând în considerare cerințele de eficiență și economie, să
renunțe la audieri, deoarece organizarea lor sistematică poate prezenta un
obstacol în calea diligenței necesare în cauzele referitoare la protecția socială
(a se vedea Schuler-Zgraggen, § 58, și Döry, § 41, ambele pre-citate)
13
A contrario, Curtea a considerat necesară organizarea unei audieri în
următoarele situații:
(a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost
stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC],
nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001);
(b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-citată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010);
(c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la
anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v.
Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v.
Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).
În prezenta cauză, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a
apreciat că nu se impune citarea participanților la proces sau a reprezentanților
acestora. Or, argumentele formulate în cererea de recurs, suplimentele la aceasta și
în referință au fost prezentate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
efectuarea controlului judiciar al deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău și al hotărârii din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Totodată, toate punctele de vedere relevante au putut fi examinate și soluționate în
mod corespunzător în baza înscrisurilor existente la dosar. Mai mult, atât recurenta,
cât și intimatul au avut posibilitatea de a-și expune poziția în scris și de a răspunde
la argumentele părții adverse, drept de care au făcut uz prin depunerea suplimentelor
la recurs și a referinței. În același timp, data și ora ședinței au fost publicate pe pagina
web a Curții Supreme de Justiție.
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile
speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan urmează
a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău și casarea parțială a hotărârii din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii reconvenționale și respingerii
acțiunii inițiale în partea stabilirii domiciliului copiilor minori cu mama și
pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care va fi stabilit domiciliul
copiilor minori cu mama, din motivele ce succed.
Cercetând starea de fapt, în baza materialelor dosarului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, la XXX, Oficiul Stării Civile
sectorul Botanica, mun. Chișinău, a înregistrat căsătoria între Serghei Gavlitskii și
14
Oxana Antonova (Gavlitskaia), trecută în Registru actelor de stare civilă sub
nr. XXX.
În timpul căsătoriei dintre Serghei Gavlitskii și Oxana Gavlitskaia, s-au
născut copiii XXX, născută în data de XXX, XXX, născută în data de XXX și XXX,
născută în data de XXX. În certificatele de naștere a copiilor, la rubrica „părinții”
sunt indicați tatăl Serghei Gavlitskii și mama Oxana Gavlitskaia (vol. I, f.d. 6, 7, 8).
La 31 mai 2021, Serghei Gavlitskii și Oxana Gavlitskaia au încheiat
contractul matrimonial, autentificat de notarul Andrei Bazaochi sub nr. 1-151
(vol. II, f.d. 102-119, 120-124 recto-verso).
Conform pct. 2 din preambulul contractului, acesta este un acord al soților,
ce stabilește drepturile și obligațiile lor patrimoniale în căsătorie și/sau în caz de
divorț și se referă la drepturile și obligațiile soților în privința inter alia a copiilor
comuni.
La capitolului VI, pct. 6.5. din contractul matrimonial, părțile au convenit,
de bună-voie și înțelegând semnificația și consecințele acțiunilor lor, că în cazul
desfacerii căsătoriei, copiii minori vor rămâne să locuiască cu soția (Oxana
Gavlitskaia)
Iar, pct. 8.2. din contractul matrimonial stipulează că, problemele care nu
sunt reglemente în prezentul contract sunt clarificate de către soți verbal sau în scris
în timpul punerii în aplicare a prezentului contract, dar aceștia din urmă nu pot
contrazice prevederile prezentului contract.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, înaintând
prezenta acțiune în instanța de judecată, reclamanta în acțiunea inițială, Oxana
Gavlitskaia a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Serghei Gavlitskii,
determinarea domiciliului copiilor minori XXX, născută în data de XXX, XXX,
născută în data de XXX și XXX, născută în data de XXX cu mama acestora Oxana
Gavlitskaia, precum și permiterea de a perfecta acte de identitate a copiilor minori
fără acordul pârâtului Serghei Gavlitskii.
Totodată, reclamantul în acțiunea reconvențională, Serghei Gavlitskii a
solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori XXX, născută în data de XXX, XXX,
născută în data de XXX și XXX, născută în data de XXX cu tata acestora Serghei
Gavlitskii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin
prisma art. 63 alin. (3) din Codul familiei, la determinarea domiciliului copilului
minor, instanța judecătoreasă va cere și avizul autorității tutelare teritoriale în a cărei
rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți.
La judecarea cauzei în fond, în vederea evaluării și stabilirii condițiilor de
trai a ambilor părinți, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
15
Botanica, mun. Chișinău, a efectuat investigațiile necesare pentru adoptarea avizului
concluzie.
Astfel, la 14 decembrie 2021, Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, a emis avizul-concluzie nr. 762/21 „cu
privire la stabilirea domiciliului copiilor XXX, născută la XXX, XXX, născută la
XXX și XXX, născută la XXX” (vol. I, f.d. 45-46).
Conform avizului-concluzie nr. 762/21, în procesul instrumentării cazului
copiilor, au fost examinate condițiile de trai ale reclamantei în acțiunea inițială,
Oxana Gavlitskaia. Comisia pentru protecția copilului din cadrul Direcției pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, a constatat că, la
acel moment, copiii locuiau cu mama în imobilul din str. XXX, ce aparține cu drept
de proprietate soțului Serghei Gavlitskii. Totodată, s-a stabilit că, la adresa dată
locuiau: mama Oxana Gavlitskaia, copiii minori XXX, XXX și XXX, precum și
bunica maternă.
În privința condițiilor de trai, Comisia pentru protecția copilului a observat
că, familia locuiește într-o casă la sol cu cinci nivele, suprafața totală de XXX m.p.
și cu condiții foarte bune pentru trai. Locuința este mobilată și dotată foarte bine,
inclusiv cu electrocasnice moderne. Starea sanitaro-igienică este bună, peste tot
predomină ordinea. Imobilul este conectat la toate rețelele necesare pentru traiul
cotidian. În locuință sunt create condițiile necesare pentru copii, inclusiv dispun de
odăi separate, amenajate cu paturi, dulapuri pentru depozitarea lucrurilor, birou
pentru studii și alte lucruri de primă necesitate. Totodată fiecare odaie dispune de
baie separată.
Comisia pentru protecția copilului a notat că, din relatările mamei,
momentan, tatăl copiilor se află peste hotarele țării, însă contribuie la creșterea și
educarea fiicelor, inclusiv comunică cu acestea prin intermediul rețelelor de
socializare.
Prin urmare, în urma analizei materialelor acumulate la dosar, Comisia
pentru protecția copilului din cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Botanica, a considerat că mama copiilor, Oxana Gavlitskaia dispune de
condițiile necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și instruirea copiilor
minori.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că,
potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat la 20 noiembrie 2020,
proprietar al imobilului din str. XXX, într-adevăr este Serghei Gavlitskii, în temeiul
contractului de donație nr. 1856 din 23 iunie 2003 (vol. I, f.d. 123-124, 140-142).
În acest sens, este relevant că, prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, s-a admis demersul procurorului în interesele victimei Oxana
Gavlitskaia privind eliberarea ordonanței de protecție pentru victimele violenței în
16
familie. S-a eliberat ordonanța de protecție, prin care s-au instituit următoarele
măsuri de protecție în privința victimei în familie Oxana Gavlitskaia și față de copiii
minori XXX, XXX și XXX, domiciliate pe str. XXX, pe un termen de 3 luni. S-a
obligat Serghei Gavlitskii:
- să părăsească temporar locuința comună din str. XXX;
- să stea departe de locul aflării Oxanei Gavlitskaia și copiilor minori XXX,
XXX și XXX, la o distanță de 500 m., ce ar asigura securitatea victimelor,
excluzând și orice contact vizual cu ei, cu alte persoane dependente de ea;
- s-a interzis lui Serghei Gavlitskii orice contact, inclusiv telefonic, prin
corespondență sau orice alt mod cu XXX, XXX și XXX;
- s-a interzis lui Serghei Gavlitskii să se apropie de locul de studii a XXX
Gavlitskaia (vol. I, f.d. 65-75, 98-108).
Ulterior, la 04 martie 2022, Serghei Gavlitskii, ca proprietar al imobilului
din str. XXX, a depus la Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cerere cu
privire la radierea Oxanei Gavlitskaia din evidența la domiciliu/reședință temporară
de facto din acest imobil (vol. I, f.d. 143).
Totodată, Comisia pentru protecția copilului din cadrul Direcției pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, a examinat și
condițiile de trai ale reclamantului în acțiunea reconvențională, Serghei Gavlitskii,
iar drept urmare a emis nota-informativă nr. 61/12-526 din 05 aprilie 2023 (vol. I,
f.d. 146-147).
Potrivit notei-informative nr. 61/12-526 din 05 aprilie 2023, Direcția a
examinat și condițiile de trai ale lui Serghei Gavlitskii, care este domiciliat în
imobilul din str. XXX. Direcția a constatat că, familia Gavlitskii este formată din 5
membri: copii minori XXX, XXX și XXX, mama Oxana Gavlitskaia și tata Serghei
Gavlitskii. Familia locuiește într-o casă la sol cu cinci nivele, cu suprafața totală de
XXX m.p., cu condiții foarte bune pentru trai, ce aparține cu drept de proprietate lui
Serghei Gavlitskii. Locuința este mobilată și dotată foarte bine, inclusiv cu
electrocasnice moderne. Starea sanitaro-igienică este bună, peste tot predomină
ordinea. Imobilul dispune de toate condițiile necesare pentru o dezvoltare
armonioasă a copiilor. Aceștia dispun de odăi separate, amenajate cu paturi, dulapuri
pentru depozitarea lucrurilor, birou pentru studii și alte lucruri de primă necesitate.
Totodată, fiecare odaie dispune de baie separată. Din spusele dlui Gavlitskii, familia
se află la întreținerea exclusivă a acestuia.
Astfel, Direcția a considerat că, condițiile de trai se consideră a fi foarte
bune și corespund normelor sanitare de viață.
În această ordine de idei, acționând în interesul suprem al copilului,
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorului Botanica, mun. Chișinău,
a solicitat instanței de judecată ca la pronunțarea hotărârii să se țină cont în
17
exclusivitate de interesul superior al copiilor cu examinarea cauzei în lipsa
specialistului (vol. I, f.d. 146-147).
Deopotrivă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că, Oxana Gavlitskaia este înregistrată la domiciliu în apartamentul nr. XXX (vol. II,
f.d. 202), care potrivit declarațiilor sale îl deține în coproprietate cu mama sa.
La fel, instanța de recurs relevă că, Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, a examinat și condițiile de trai ale
mamei Oxana Gavlitskaia din apartamentul nr. XXX, iar drept urmare a emis avizul
nr. 61/12-219 din 05 februarie 2024 (vol. II, f.d. 184-185).
Potrivit avizului nr. 61/12-219 din 05 februarie 2024, familia este formată
din: mama Oxana Gavlitskaia, copii minori XXX, XXX și XXX, precum și bunica
maternă Irina Antonova. Familia locuiește într-un apartament privatizat, compus din
3 odăi, care dispune de condiții sanitaro-igienice bune, peste tot predomina ordinea
și curățenia. Locuința este dotată bine, cu mobilier adaptat, paturi, dulapuri,
electrotehnică și alte lucruri de primă necesitate. Este conectată la resursele
energetice. Bucătăria la fel este utilată bine cu electrocasnice, aragaz, cuptor electric,
frigider și alte obiecte de uz casnic, inclusiv blocul sanitar corespunde normelor
igienice. Copii dispun de odaie separată, amenajată corespunzător vârstelor, cu
canapea mare, pat, masă, dulap cu secții, ungheraș cu jucării și alte rechizite de primă
necesitate.
Astfel, Direcția a constatat că, per ansamblu, condițiile de trai se consideră
a fi bune și corespund normelor sanitare, respectiv locuința corespunde cerințelor
dezvoltării fizico-cognitive a minorelor. La prima vedere copii sunt îngrijiți atât
estetic, cât și afectuos. Mama depune tot efortul pentru a crea tot confortul necesar
unei creșteri și dezvoltări armonioase. Totodată întrunește toate cerințele necesare
pentru îngrijirea copiilor.
Cu referire la evaluarea primară a minorilor privind poziția acestora cu
cine din părinți doresc să domicilieze după separarea părinților, Direcția a atașat
nota-informativă întocmită de psihologul din cadrul DPDC Botanica.
Deopotrivă, cu privire la actele de violență în cuplu, Direcția a menționat
doar că specialistul din cadrul direcției a participat la 17 ianuarie 2022 la examinarea
aplicării măsurilor de protecție a victimelor în familie (emiterea ordonanței de
protecție), prin care a fost respins demersul procurorului în interesele victimei Oxana
Gavlitskaia. Direcția nu dispune de alte informații cu privire la actele de violență în
cuplul Gavlitskii (vol. II, f.d. 184-185).
La aspectul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că, la avizul nr. 61/12-219 din 05 februarie 2024, Direcția a anexat nota-informativă
„cu privire la opinia copiilor XXX, născută la XXX, XXX, născută la XXX și XXX,
născută la XXX”. Potrivit acestei note-informative, copiii minori domiciliază cu
18
mama în apartamentul nr. XXX. În urma discuției cu copiii, ținând cont de vârsta și
dezvoltarea psihologică a acestora, s-a constatat că sunt atașați de ambii părinți.
XXX, fiind deschisă în declarații, cunoaște despre separarea părinților și a menționat
că dorește să locuiască cu mama, însă cu tatăl să petreacă timpul de fiecare dată când
are posibilitate. XXX și XXX nu conștientizează situația, fiind jucăușe și
zâmbitoare, au menționat că tata este la serviciu și când se eliberează vor petrece
timpul împreună. Copii îi percep pe ambii părinți ca fiind grijulii, acordându-le
atenție maximă, însă din motiv că tata mai mult timp petrece la serviciu, mai puțin
timp acordă copiilor (vol. II, f.d. 186).
La fel, este relevant faptul că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de
apel din 18 iunie 2024, în prezența psihologului Parascovia Sîrbu, a fost audiat
copilul minor XXX, care a inter alia a declarat că mama are casa sa și că își dorește
să locuiască împreună cu mama și cu surorile sale.
La capitolul dat, instanța de recurs constată că, la etapa judecării cauzei în
instanța de apel, Oxana Gavlitskaia a prezentat contractul de locațiune nr. 01/06 din
03 iunie 2024, prin care Oxana Gavlitskaia, în calitate de locator, a primit în posesie
și folosință temporară de la Irina Antonova, care este mama sa, pe o perioadă
nedeterminată și cu titlu gratuit, imobilul casa de locuit, garajul și terenul din
str. XXX (vol. III, f.d. 4-5, 15-16 recto-verso).
Conform actului de constatare nr. 07C/20 din 11 iunie 2024, întocmit de
către executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco, la examinarea condițiilor de trai
din imobilul amplasat pe str. XXX, s-a constatat că aceasta este o casă la sol în 2
etaje, care este compusă din hol, bucătărie, dormitoare, cu blocuri sanitare. Totodată,
a fost stabilit că etajul 1 este mobilat, bucătăria este dotată cu frigider, aragaz,
dormitoarele sunt dotate cu paturi de dormit, blocurile sanitare sunt dotate cu lavoar,
cabină de duș și cadă. În exteriorul bunului imobil este plantat gazon. Totodată, la
actul de constatare, executorul judecătoresc a anexat 16 înregistrări foto ale
imobilului, atât pe partea exterioară, cât și interioară (vol. III, f.d. 5 verso, 6-14).
Potrivit caracteristicii nr. 01-03/39 din 08 februarie 2024 eliberată de
Liceul-grădiniță „Kiril și Metodii”, XXX își face studiile la Complexul educațional
„Kiril și Metodii” din 26 august 2020. XXX are o relație caldă și de încredere cu
mama ei. În special, s-a atras atenția la rolul mamei în creșterea XXX. Mama o sună
constant, vizitează liceul, este interesată de succesele și problemele fiicei sale și este
un exemplu pentru ea. Oxana Gavlitskaia este membru activ al comitetului părintesc
al clasei, ia parte la toate evenimentele organizatorice, participă întotdeauna la
întâlnirile părinților și la întâlnirile comitetului de părinți (vol. II, f.d. 190, 191).
Iar, din caracteristica nr. 116 eliberată la 19 februarie 2024 de Grădinița
„Căsuța din povesti” rezultă că, XXX și XXX sunt eleve ale acestei instituții pentru
copii din ianuarie 2022. Anume mama Oxana Gavlitskaia aduce dimineața și seara
19
ia de la grădiniță copiii XXX și XXX. Uneori, copii sunt luați de bunica maternă,
Irina Antonova. XXX și XXX sunt întotdeauna îmbrăcate frumos, cu gust, conform
vremii și au părul bine pieptănat. Mama Oxana Gavlitskaia ține întotdeauna legătura
cu profesorul și este interesată de succesele fiicelor sale. Tatăl Serghei Gavlitskii
achită serviciile Centrului de educație prin intermediul unei persoane de încredere,
însă uneori plata era făcută după reamintire. Pe parcursul frecventării centrului de
către XXX și XXX, tatăl acestora, Serghei Gavlitskii, a luat fetele doar de câteva ori
(vol. II, f.d. 188, 198).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, fiind
învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin hotărârea din
04 octombrie 2023, a admis parțial acțiunea depusă Oxana Gavlitskaia, a desfăcut
căsătoria încheiată între Serghei Gavlitskii și Oxana Gavlitskaia. Pentru înregistrarea
desfacerii căsătoriei în temeiul hotărârii judecătorești s-a încasat de la Oxana
Gavlitskaia și Serghei Gavlitskii, taxa de stat în cuantum de a câte 100 de lei fiecare.
În rest, acțiunea inițială s-a respins ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a admis
acțiunea reconvențională și s-a determinat domiciliul copiilor minori XXX, născută
la XXX, XXX, născută la XXX, XXX, născută la XXX, cu tatăl Serghei Gavlitskii.
S-a informat Serghei Gavlitskii să nu creeze obstacole Oxanei Gavlitskaia și
părinților pe linie maternă de a comunica cu copii minori. S-a informat Oxana
Gavlitskaia și Serghei Gavlitskii despre faptul că drepturile părinților nu pot fi
exercitate contrar intereselor copilului minor (vol. II, f.d. 142-143, 151-161).
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia
din 25 septembrie 2024, a respins, din lipsă de temei, apelul declarat de Oxana
Gavlitskaia și a menținut hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (vol. III, f.d. 64, 65-73 recto-verso).
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău și al hotărârii din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele
ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat normele de drept materiale, iar în
consecință au dat o apreciere nerezonabilă probelor și au emis o soluție nemotivată
în partea pretențiilor cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori.
Analizând materialele dosarului în raport cu normele juridice pertinente
speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, la
soluționarea problemelor stabilirii domiciliului copiilor minori, instanța de judecată
are obligația, în prim rând, de a se asigura că hotărârea pronunțată va asigura copiilor
protecția și îngrijirea necesară pentru bunăstarea lor, ținând cont de drepturile și
obligațiile părinților.
Determinarea domiciliului copiilor minori, în cazul desfacerii căsătoriei,
se realizează exclusiv prin prisma interesului superior al copilului, principiu
20
fundamental al dreptului familiei. Interesul superior al copiilor este singurul criteriu
după care instanța de judecată urmează să se călăuzească pentru a decide chestiunea
cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Interesul superior al copiilor vizează asigurarea stabilității și securității
emoționale, a dezvoltării fizice și psihice armonioase, precum și menținerea
legăturilor afective cu ambii părinți. La soluționarea cauzei, instanța de judecată
urmează să aprecieze raporturile afective ale copilului cu fiecare părinte, capacitatea
acestora de a răspunde nevoilor materiale, educaționale și morale ale copilului,
continuitatea mediului său de viață și disponibilitatea părinților de a colabora în
vederea protejării relațiilor familiale.
Decizia nu poate fi fundamentată exclusiv pe interesele ori confortul
părinților, posibilitățile materiale ale părinților, ci urmează a fi analizate
împrejurările menite să asigure copiilor o dezvoltare fizică, morală și intelectuală
armonioasă, reieșind din vârsta copiilor, comportarea părinților înainte de separare,
gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copii, precum și
legăturile afective ce s-au stabilit între părinți și copii, între copii și alți membri ai
familiei extinse.
Instanța de recurs notează că, drepturile părinților sunt recunoscute doar
în măsura în care servesc interesului copilului. Instanța nu poate fundamenta decizia
pe criterii de confort ale părinților, cum ar fi veniturile mai mari ale unuia din părinți,
ci doar pe modul în care aceste condiții contribuie efectiv la dezvoltarea copilului,
asigurând necesitatea ca minorul să crească într-un climat de stabilitate și, nu în
ultimul rând, ținându-se cont de dreptul copilului, în funcție de vârstă și maturitate,
de a fi ascultat în privința propriei vieți.
Suportul probator administrat în prezenta speță denotă că, în pofida
conflictului conjugal și a divergențelor personale dintre Oxana Gavlitskaia și
Serghei Gavlitskii, ambii părinți manifestă un atașament și interes real pentru copii.
Astfel, la examinarea chestiunii privind stabilirea domiciliului copiilor minori,
instanța de judecată urmează să aprecieze circumstanțele astfel încât să stabilească
soluția care ar respecta interesul superior al copiilor și nu ar submina sentimentul de
siguranță, nu ar provoca stres și insecuritate, și nu ar afecta negativ dezvoltarea
emoțională și socială a copiilor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, deși
instanțele ierarhic inferioare au constatat corect că, după despărțirea părinților,
minorii XXX, XXX și XXX au locuit preponderent împreună cu mama, menținând
un regim de viață ordonat și echilibrat, totuși au ajuns la concluzia necesității
stabilirii domiciliului copiilor minori cu tatăl Serghei Gavlitskii.
Instanța de recurs atestă că, soluțiile instanțelor ierarhic inferioare,
preponderent, se bazează pe faptul că mama nu este încadrată în câmpul muncii, nu
21
are un domiciliu în proprietate și stă cu chirie, iar tatăl dispune de venituri stabile și
de o locuință corespunzătoare.
Însă, interesul superior al copilului nu poate fi redus la criteriul material,
ci presupune o abordare complexă, în care partea afectivă, stabilitatea mediului
familial și continuitatea rutinei zilnice sunt elemente determinante.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele
Neulinger și Shuruk c. Elveției, Sommerfeld c. Germaniei, Kutzner c. Germaniei),
statul trebuie să asigure un echilibru just între interesele părinților și cele ale copiilor,
cu prioritatea absolută a interesului acestora din urmă.
Curtea a reținut, printre altele, importanța ca interesul superior al copilului
să fie „paramount consideration” (considerație primordială) în toate deciziile care-l
privesc. Autoritățile naționale trebuie să asigure un echilibru just între interesele
părinților și cele ale copilului, iar interesul copilului are o greutate specială în
evaluarea acelor cazuri.
Instanța de recurs consideră că, punerea în executare a unei asemenea
hotărâri judecătorești, prin care domiciliul copiilor a fost stabilit la tată, ar
presupune, în mod inevitabil, separarea copiilor de mama lor, cu care aceștia
locuiesc de o perioadă îndelungată și transferarea lor în mediul familial al tatălui.
Probatoriul administrat în prima instanță și în apel confirmă faptul că,
după despărțirea Oxanei Gavlitskaia și a lui Serghei Gavlitskii, copii minori ai
acestora au rămas să locuiască cu mama în imobilul din str. XXX.
Iar, în condițiile în care copiii s-au format într-un climat stabil, au fost
integrați la școală, în anturajul social și afectiv aferent mamei, o schimbare a
domiciliului de la mamă la tată ar reprezenta o ruptură bruscă a mediului de viață și
o modificare profundă a echilibrului lor emoțional.
Mai mult ca atât, executarea unei asemenea hotărâri judecătorești, prin
care domiciliul copiilor a fost stabilit cu tatăl lor, poate implica inclusiv măsuri
coercitive, prin care copiii ar fi luați cu forța de la mamă și predați tatălui. O astfel
de intervenție ar genera inevitabil traume emoționale și sentimente de insecuritate,
copiii percepând evenimentul ca o ruptură afectivă.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a sancționat în
repetate rânduri situațiile în care executarea silită a unei hotărâri de stabilire a
domiciliului minorilor s-a realizat fără a ține cont de consecințele psihologice asupra
copilului (a se vedea Raban c. României, cererea nr. 25437/08, hotărârea din 26
octombrie 2010; Maire c. Portugaliei, cererea nr. 48206/99, hotărârea din 26 iunie
2003).
În aceste cauze, CtEDO a atras atenția că, forțarea copilului sau aplicarea
de măsuri coercitive directe este problematică în cazul hotărârilor privind domiciliul,
22
locul de ședere a copilului, deoarece poate fi incompatibilă cu interesul superior al
copilului. Reunirea copilului cu celălalt părinte, sau executarea unei hotărâri de
înapoiere, nu ar trebui să fie automatizate prin forță, ci să presupună măsuri care să
limiteze impactul negativ, să garanteze stabilitatea emoțională și să recunoască
faptul că copilul poate fi afectat ireversibil de intervenții bruște.
Curtea Europeană a subliniat că, măsurile coercitive nu sunt în mod
automat compatibile cu interesul superior al copilului. Ele pot fi tolerate numai în
situații excepționale și numai dacă nu există alternative mai puțin intruzive. Atunci
când se iau astfel de măsuri, trebuie să existe un echilibru între drepturile copilului,
drepturile părintelui, dar mai ales protecția stării psihice și emoționale a copilului.
Interesul superior al copilului impune stabilitate și continuitate, nu manifestări bruște
care să rupă legături afective, anturaj, școală, etc.
Curtea de Strasbourg a notat că, în astfel de cauze, interesul copilului este
primordial. Acest interes impune ca autoritățile să evalueze, cu o atenție deosebită,
consecințele psihologice ale oricărei măsuri de executare și să evite intervențiile
bruște sau traumatizante, care ar putea perturba echilibrul emoțional al minorului.
Respectiv, autoritățile naționale (instanțele/statul) au obligații pozitive de
a asigura că aplicarea unei hotărâri referitoare la domiciliu sau rezidența copilului să
fie realizată cu promptitudine, dar cu respectarea condițiilor emoționale, relaționale
și psihologice ale copilului. Aceasta poate include inter alia ascultarea copilului,
dacă este capabil, referitor la poziția sa cu cine din părinți dorește să domicilieze.
În această consecvență, instanța de recurs decelează că, interesul superior
al copilului nu se poate realiza prin forță, ci prin măsuri care să asigure stabilitate,
echilibru și continuitate emoțională. Iar, a forța copilul să părăsească mediul în care
s-a format, anturajul școlar și relațiile afective consolidate echivalează cu o ingerință
disproporționată în viața sa, incompatibilă cu art. 3 din Convenția ONU privind
drepturile copilului și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În asemenea situații, principiul stabilității mediului de creștere trebuie să
prevaleze asupra oricăror considerente formale. Copilul are dreptul fundamental de
a crește într-un climat de securitate emoțională și afecțiune, fără a fi supus unor
schimbări radicale de mediu, care pot produce dezechilibru psihologic. Stabilitatea
mediului familial reprezintă „o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea
armonioasă a copilului, asigurându-i continuitatea în experiențele emoționale și
sentimentul de apartenență.
Executarea unei hotărâri judecătorești care ar impune luarea copiilor de la
mamă și transmiterea lor tatălui nu corespunde criteriului interesului superior al
copiilor. Or, o asemenea măsură, ar produce efecte contrare scopului protecției
copilului: ar submina sentimentul de siguranță, ar provoca stres și insecuritate, și ar
putea afecta negativ dezvoltarea emoțională și socială a copiilor.
23
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,
potrivit materialelor cauzei, după despărțirea efectivă a părinților, copiii au rămas în
îngrijirea și sub supravegherea mamei, aceasta asigurându-le, în mod constant,
condițiile necesare traiului, educației și dezvoltării lor emoționale.
Probele pertinente și concludente cercetate relevă că, mediul de viață
actual oferit de mamă este stabil, predictibil și bine adaptat nevoilor vârstei copiilor,
aceștia fiind integrați în colectivul școlar și social corespunzător, beneficiind de
suport educațional și emoțional constant.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
ansamblul probelor administrate la caz, inclusiv avizele și notele informative ale
organului de protecție a copilului, precum și caracteristicile eliberate de instituțiile
educaționale frecventate de minori, relevă în mod constant faptul că mama, Oxana
Gavlitskaia, a fost și continuă să fie părintele care se ocupă nemijlocit de îngrijirea,
educația și supravegherea sănătății copiilor. Aceasta asigură prezența zilnică și
implicarea efectivă în viața școlară și preșcolară a acestora, constituind elemente
definitorii pentru aprecierea interesului superior al copiilor.
Caracteristica nr. 01-03/39 din 08 februarie 2024, eliberată de Liceul-
grădiniță „Kiril și Metodii” confirmă că minora XXX are o relație caldă și de
încredere cu mama sa, ultima fiind considerată ca un exemplu pentru fiică. Conform
caracteristicii, Oxana Gavlitskaia are o implicare activă în procesul educațional al
fiicei: o contactează zilnic, vizitează instituția, se interesează constant de rezultatele
și eventualele dificultăți școlare, fiind considerată un model de comportament și
atitudine parentală responsabilă. Totodată, Oxana Gavlitskaia este membră activă a
comitetului părintesc al clasei, participând la toate activitățile și ședințele
organizatorice, ceea ce denotă o implicare constantă, reală și semnificativă în viața
educațională a copilului (vol. II, f.d. 190, 191).
Iar, din caracteristica nr. 116 din 19 februarie 2024, eliberată de Grădinița
„Căsuța din povești”, rezultă că Oxana Gavlitskaia este persoana care aduce zilnic
dimineața și ia seara minorii XXX și XXX de la instituția de învățământ, asigurând
o rutină stabilă și coerentă. În absența mamei, copiii sunt preluați, ocazional, de
bunica maternă, Irina Antonova, ceea ce confirmă existența unui cerc familial
apropiat, stabil și protector.
Din caracteristica nr. 116 din 19 februarie 2024 se poate deduce că,
minorii XXX și XXX sunt întotdeauna îmbrăcate îngrijit și potrivit vremii, au un
aspect curat și ordonat, iar mama menține o comunicare permanentă cu educatoarele,
manifestând un interes constant pentru progresul și integrarea copiilor. Iar, tatăl,
Serghei Gavlitskii, contribuie la achitarea serviciilor educaționale prin intermediul
unei terțe persoane, însă uneori plățile fiind efectuate cu întârziere. Implicarea
24
directă a tatălui în activitățile cotidiene ale copiilor este redusă, limitându-se la
câteva vizite ocazionale (vol. II, f.d. 188, 198).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, ansamblul
probelor administrate, inclusiv avizele și notele-informative ale organului de
protecție a copilului și caracteristicile instituțiilor de învățământ frecventate de
minori, evidențiază un dezechilibru semnificativ în ceea ce privește implicarea
părinților în viața de zi cu zi a copiilor. În timp ce mama, Oxana Gavlitskaia, este
persoana care asigură prezența zilnică și continuă în viața copiilor, ocupându-se
nemijlocit de educația, sănătatea și bunăstarea lor, tatăl, Serghei Gavlitskii, participă
doar ocazional la aceste activități, majoritatea timpului fiind dedicat serviciului.
Conform avizului nr. 61/12-219 din 05 februarie 2024 și a notei-
informative anexate la acesta, copiii minori XXX și XXX, din cauza că petrece
timpul la serviciu, tatăl le acordă mai puțin timp.
Această situație faptică relevă existența unui climat stabil și previzibil, pe
care copiii îl asociază cu sentimentul de siguranță și apartenență în mediul lor de
viață alături de mamă, ceea ce reprezintă factori fundamentali pentru dezvoltarea lor
armonioasă. Prin contrast, lipsa implicării directe a tatălui în viața zilnică a copiilor
poate reduce oportunitățile acestora de a menține un regim ordonat și predictibil,
esențial pentru formarea echilibrului emoțional și pentru adaptarea la cerințele
școlare și sociale.
Astfel, menținerea copiilor în mediul stabil oferit de mama lor, care
asigură îngrijire permanentă, supraveghere adecvată și participare activă la educația
acestora, corespunde pe deplin principiului interesului superior al copilului. Aceasta
garantează continuitatea relațiilor afective și sociale, protejând minorii de eventuale
traume emoționale ce ar putea surveni în cazul unei modificări bruște a domiciliului
sau a mediului de creștere.
În ceea ce privește condițiile materiale și locative, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție a stabilit că, mama dispune de un domiciliu stabil, în
baza contractului de locațiune nr. 01/06 din 03 iunie 2024, încheiat cu proprietara
imobilului – mama sa, Irina Antonova, prin care i-au fost transmise spre folosință,
cu titlu gratuit și pe durată nedeterminată, o casă de locuit, un garaj și terenul aferent
situate pe str. XXX (vol. III, f.d. 4-5, 15-16 verso).
Prin actul de constatare nr. 07C/20 din 11 iunie 2024, executorul
judecătoresc Alexandru Tcacenco a confirmat, în baza unei verificări directe la fața
locului, că imobilul dispune de condiții corespunzătoare pentru traiul copiilor,
respectă cerințele igienico-sanitare și asigură un nivel de confort adecvat, inclusiv
spațiu suficient pentru fiecare copil, dotări corespunzătoare și un mediu familial
stabil și protector (vol. III, f.d. 5 verso, 6-14).
25
În ansamblu, aceste probe confirmă că mediul familial oferit de mamă
asigură copiilor stabilitate emoțională, continuitate în educație și dezvoltare socială
armonioasă, elemente esențiale pentru creșterea și formarea lor într-un climat
echilibrat. Prin urmare, stabilirea domiciliului copiilor cu tatăl, în contradicție cu
realitatea de facto a vieții lor cotidiene, ar avea potențialul de a le perturba copiilor
minori echilibrul psihologic și de a le afecta sentimentul de securitate emoțională,
contrar principiului fundamental al interesului superior al copilului consacrat de
art. 3 alin. (1) din Convenția ONU privind drepturile copilului și art. 7 din Codul
familiei al Republicii Moldova.
În asemenea situații, principiul stabilității mediului de creștere trebuie să
prevaleze asupra oricăror considerente formale. Copilul are dreptul fundamental de
a crește într-un climat de securitate emoțională și afecțiune, fără a fi supus unor
schimbări radicale de mediu, care pot produce dezechilibru psihologic. Stabilitatea
mediului familial reprezintă o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea armonioasă
a copilului, asigurându-i continuitatea în experiențele emoționale și sentimentul de
apartenență.
Stabilitatea mediului de viață constituie o componentă esențială a
interesului superior al copilului. Schimbarea bruscă a mediului familial, prin
transferul domiciliului la celălalt părinte, riscă să provoace o ruptură emoțională și
o dezorientare psihologică, afectând sentimentul de continuitate și siguranță
afectivă. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza
Ignaccolo-Zenide c. României, cererea nr. 31679/96, hotărârea din 25 ianuarie
2000), s-a reținut că menținerea stabilității mediului de viață al minorului este o
condiție intrinsecă pentru protejarea interesului său superior.
Interesului superior al copilului nu se limitează la aspecte materiale, ci
integrează o serie de valori și nevoi fundamentale ale copilului: stabilitate, securitate
emoțională, dezvoltare fizică, psihică și morală echilibrată, precum și participarea
activă la deciziile care îi influențează viața.
Sub acest aspect, stabilitatea mediului de viață are o relevanță deosebită.
Copilul are nevoie de un cadru familial constant, previzibil și coerent, care să-i ofere
siguranță și încredere. Schimbările bruște de mediu, de anturaj sau de persoana cu
care locuiesc pot genera insecuritate afectivă și anxietate, afectând procesul natural
de dezvoltare emoțională. Doctrina subliniază că stabilitatea mediului de viață este
nu doar un deziderat pedagogic, ci un element structural al interesului superior al
copilului, întrucât contribuie la formarea identității și la dezvoltarea autonomiei sale
personale.
Interesul superior al copilului are, de asemenea, o dimensiune
participativă, consacrată expres de art. 12 din Convenția ONU privind drepturile
copilului și art. 54 din Codul familiei, care impune ca opinia copilului să fie ascultată
26
și luată în considerare în toate deciziile ce îl privesc. Dreptul de a fi ascultat nu are
un caracter formal, ci unul substanțial, reflectând recunoașterea copilului ca subiect
de drept, capabil să contribuie, potrivit vârstei și gradului de maturitate, la definirea
propriului interes.
Ascultarea copilului minor este o garanție a respectării principiului
interesului superior, iar opinia exprimată de copil trebuie analizată în contextul
global al cauzei, fiind un indicator autentic al confortului său psihologic și al
percepției propriei stabilități. Iar, ignorarea poziției minorului sau minimalizarea
acesteia echivalează cu privarea copilului de dreptul de a participa la deciziile care
îi modelează viața.
În speță, audierea XXX Gavlitskaia, a evidențiat voința clară a copilului
de a locui cu mama, iar cu tatăl să petreacă timpul doar când are posibilitate. Această
declarație, obținută atât de organul de protecția a copilului, cât și în cadrul audierii
în instanța de apel în prezența psihologului, indică atașamentul minorului față de
mama sa și dorința de continuitate a mediului de viață stabil în anturajul mamei și a
surorilor sale.
Astfel, la caz, minora XXX și-a exprimat franc dorința de a locui cu mama
și surorile sale, iar acest fapt reprezintă un indicator esențial al interesului superior
al copiilor, fiind un factor determinant în stabilirea domiciliului acestora.
Circumstanța dată sprijină concluzia că menținerea copiilor în mediul lor
stabil, alături de mamă, corespunde interesului superior al minorilor, protejând
dezvoltarea lor emoțională, psihică și socială și respectând dreptul XXX de a fi
ascultată, așa cum prevede art. 54 din Codul familiei.
Însă, în condițiile speței, deși minora XXX a declarat clar și neechivoc că
își dorește să locuiască împreună cu mama, exprimând totodată dorința de a păstra o
relație apropiată cu tatăl, instanțele ierarhic inferioare nu au dat o apreciată
corespunzătoare acestor declarații și le-au dat o interpretare distorsionată.
Astfel, în condițiile speței, executarea unei hotărâri care ar impune luarea
copiilor minori XXX, XXX și XXX de la mamă și transmiterea lor tatălui nu ar putea
fi apreciată ca fiind conformă cu interesul superior al copiilor și cu opinia expusă de
minora XXX referitor la faptul cu cine din părinți dorește să locuiască. O asemenea
măsură, chiar dacă formal urmărește aplicarea unei decizii judecătorești, ar produce
efecte contrare scopului protecției copiilor și ar submina sentimentul de siguranță,
fiind în stare de a provoca stres și insecuritate, iar în consecință ar putea afecta
negativ dezvoltarea lor emoțională și socială.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază
că soluția adoptată de instanțele ierarhic inferioare, în partea stabilirii domiciliului
copiilor minori, nu reflectă în mod real cerințele principiului interesului superior al
copilului, întrucât nu s-a ținut cont de eventualele consecințe concrete și
27
iremediabile pe care le-ar putea produce separarea copiilor lor de mediul familial în
care s-au format.
Reținând împrejurările de fapt și de drept elucidate supra, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, la soluționarea chestiunii privind
stabilirea domiciliului copiilor minori, instanțele ierarhic inferioare nu au respectat
principiul interesului superior al minorilor XXX, XXX și XXX, precum și de poziția
expusă de minora XXX, iar drept consecință în mod eronat au stabilit domiciliul
acestora cu tatăl Serghei Gavlitskii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului obligă instanțele să își
motiveze deciziile sale. Însă, întinderea obligației de motivare poate varia în funcție
de natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără
a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant,
această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un
răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul
procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14 din
25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v. Republica Moldova
din 16 februarie 2021, § 23).
Ținând cont de considerentele elucidate supra, dar și de principiul
interesului superior al copiilor minori, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Oxana Gavlitskaia,
reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, de a casa integral decizia din 25
septembrie 2024 și parțial hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea respingerii acțiunii inițiale a Oxanei Gavlitskaia în partea
stabilirii domiciliului copiilor minori cu mama, admiterii acțiunii reconvenționale a
lui Serghei Gavlitskii și stabilirii domiciliului copiilor minori cu tatăl Serghei
Gavlitskii, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin care de respingere a
acțiunii reconvenționale, admiterii acțiunii inițiale și stabilirii domiciliului copiilor
minori cu mama Oxana Gavlitskaia.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Oxana Gavlitskaia, reprezentată de avocatul
Marina Frecauțan.
Casează integral decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și
parțial hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
partea respingerii acțiunii inițiale a Oxanei Gavlitskaia în partea stabilirii
domiciliului copiilor minori cu mama și admiterii acțiunii reconvenționale a lui
28
Serghei Gavlitskii, cu stabilirea domiciliului copiilor minori cu tatăl Serghei
Gavlitskii, și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care:
Respinge cererea reconvențională depusă de Serghei Gavlitskii împotriva
Oxanei Gavlitskaia, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor
copilului sectorului Botanica, cu privire la determinarea domiciliului copiilor
minori, ca fiind neîntemeiată.
Admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Gavlitskaia
împotriva lui Serghei Gavlitskii, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția
drepturilor copilului sectorului Botanica, cu privire la desfacerea căsătoriei,
determinarea domiciliului copiilor minori, permiterea perfectării actelor de
identitate și compensarea cheltuielilor judiciare.
Determină domiciliul copiilor minori XXX, născută în data de XXX, XXX,
născută în data de XXX și XXX, născută în data de XXX, cu mama Oxana
Gavlitskaia.
O atenționează pe Oxana Gavlitskaia să nu creeze obstacole lui Serghei
Gavlitskii în comunicarea cu copiii minori.
În rest, menține hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
29