2ra-1393/23 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatii s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului de acces la informatii s.a.
- Temei legal
- nu au fost clarificate toate circumstantele importante pentru solutionarea justa a cauzei.
2ra-1393/23 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatii s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Crețu Eugenia, reprezentată
de avocatul Coban Igor,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Crețu
Eugenia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”,
intervenienți accesorii Societate pe Acțiuni „Moldova-Gaz” și Institutul de
Proiectări „Gazproiect” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informații, obligarea eliberării
informațiilor solicitate, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a respins apelul declarat de Crețu Eugenia, s-a admis apelul declarat de
Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”, s-a casat integral hotărârea
din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o
hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia,
(Dosarul nr. 2ra-1393/23
NR. PIGD 2-19198095-01-2ra-08092023)
Instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate. Nu au fost
clarificate toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și probele pe
care se întemeiază concluziile privitoare la aceste circumstanțe. Eroarea judiciară nu poate
fi corectată de către instanța de recurs.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Sandu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cotruță, D. Dulghieru, I. Țurcan)
05 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Crețu Eugenia,
reprezentată de avocatul Coban Igor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 11 decembrie 2019, Crețu Eugenia a depus cerere de chemare
în judecată împotriva SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la constatarea încălcării
dreptului de acces la informații, obligarea eliberării informațiilor solicitate,
repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că la 24 septembrie
2019, prin intermediul reprezentantului său împuternicit, avocatul Coban Igor,
s-a adresat cu cerere SRL „Chișinău-Gaz”, înregistrată cu nr.GU21819,
solicitând eliberarea avizului de racordare pentru instalarea încălzitorului de
apă caldă instantaneu la locul de consum: *****.
Prin răspunsul nr.677e din 27 septembrie 2019, eliberată la 03
octombrie 2019, operatorul sistemelor de distribuție SRL „Chișinău-Gaz” a
refuzat eliberarea avizului de racordare pentru instalarea încălzitorului de apă
caldă instantaneu la locul de consum: *****. Drept motiv de refuz s-a indicat
faptul că în anul 2001 de către Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL au fot
efectuate calculele hidraulice pentru aprecierea capacității de trecere a
conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor locative multietajate,
potrivit cărora este posibil instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a
gazelor în limita de 20% din numărul total al apartamentelor.
De fapt, după cum recunoaște și pârâta, în blocul locativ amplasat
în *****, sunt conectate mai mult de 20% din numărul total de apartamente la
aparate suplimentare de utilizare a gazelor (cazane și încălzitoare de apă caldă
instantaneu).
Având în vedere că se atestă o depășire a limitei maxime
admisibile de conectare a aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor, se
prezumă că calculele hidraulice elaborate de IP „Gazproiect” SRL nu sunt
veridice sau SRL „Chișinău-Gaz” a prezentat date eronate.
Pentru a clarifica situația, la 29 octombrie 2019, Crețu Eugenia s-
a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu cerere înregistrată sub nr.1296, prin care a
solicitat eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare, exterioare și de
cartier elaborate de IP „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în *****
la fel, să-i fie eliberate în scris informații despre câte avize de racordare pentru
instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost eliberate,
1
precum și la ce dată au fost eliberate ultimele 4 avize de racordare pentru
instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele
din blocul locativ amplasat pe str. *****.
La 13 noiembrie 2019, SRL „Chișinău-Gaz” prin scrisoarea
nr.1678 din 06 noiembrie 2019 a eliberat un răspuns parțial și incomplet. În
răspunsul respectiv i s-a comunicat că în blocul locativ din str. *****, în
perioada anilor 2001 – 2007, au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza
documentației de proiect, contrar calculelor hidraulice pentru aprecierea
capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor
locative multietajate elaborate de IP „Gazproiect” SRL în anul 2001 invocate
și pusă la baza refuzului său din răspunsul nr.677e din 27 septembrie 2019.
Reclamanta consideră că SRL „Chișinău-Gaz” nu i-a oferit
răspuns la toate solicitările sale, și anume, nu i-a eliberat copiile calculelor
hidraulice și nu i-a prezentat informații referitoare la data eliberării ultimelor
avize de racordare. Mai mult ca atât, în răspunsul nr.1678 din 06 noiembrie
2019, pârâta nici nu s-a referit la informațiile date, din care deduce că acesta a
refuzat să-i elibereze informațiile solicitate.
La 14 noiembrie 2019, s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu
plângere, înregistrată cu nr.11/14-02, solicitând repetat eliberarea copiilor
calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de IP
„Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. *****, la
fel, să i se prezinte în scris informații despre câte avize de racordare pentru
instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost eliberate și la ce
dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor
suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ
situat în *****, precum și în baza căror criterii au fost eliberate ultimele 5 avize
de racordare, în special acelea care depășesc limita maximă admisibilă de 20%
din numărul total de apartamente. Însă, la această plângere nu a primit niciun
răspuns, fiind ignorate solicitările sale, încălcându-i în așa mod dreptul de acces
la informație.
Cu trimitere la prevederile art.4 alin.(1) din Legea nr.982 din 11
mai 2000 privind accesul la informație, reclamanta a notat că, ținând cont de
faptul că SRL „Chișinău-Gaz” prestează servicii publice printre care și
eliberarea avizelor de racordare, reiese că pârâta este furnizor de informații în
sensul legii enunțare. Prin urmare, SRL „Chișinău-Gaz” este obligată să-i
furnizeze informațiile solicitate. Or, pârâta fiind operator al sistemelor de
distribuție, prestează servicii de distribuție a gazelor naturale ce reprezintă un
serviciu publice. Mai mult ca atât, pe teritoriul mun. Chișinău SRL „Chișinău-
Gaz” deține monopolul serviciilor de distribuție a gazelor, respectiv doar acesta
are atribuția și posibilitatea să elibereze informațiile solicitate.
2
Cu referire la art.46 alin.(1) lit.g) din Legea nr.108 din 27 mai 2016
cu privire la gazele naturale, reclamanta a precizat că furnizori de informații
oficiale sunt persoanele fizice și juridice, dispun de legitimare procesuală
pasivă dacă sunt de față următoarele condiții, relevate din conținutul art.5
alin.(2) lit.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice;
abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex.: notarii) sau din
contractul încheiat cu autoritatea sau instituția publică (ex.: Compania „Union
Fenosa"); în cadrul exercitării acestei abilitări, persoana fizică sau juridică
culege, selectează, posedă, păstrează și/sau dispune de informații oficiale,
inclusiv de informații cu caracter personal.
În circumstanțe enunțate, reclamanta a dedus că SRL „Chișinău-
Gaz” este furnizor de informații.
Cu trimitere la art.6 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000
privind accesul la informație, reclamanta a rezumat că calculele hidraulice
reprezintă informații oficiale, întrucât acestea se află în posesia și dispoziția
furnizorului de informații SRL „Chișinău-Gaz” și au fost elaborate în interes
public, în special, în interesul locatarilor blocului locativ. Mai mult,
respectivele calcule hidraulice conțin informații referitoare la conductele de
distribuție a gazelor din blocul locativ în mun. Chișinău, str. *****, conducte
ce se află în proprietatea locatarilor acestui bloc.
La caz, orice locatar din blocul locativ din str. ***** este în drept
să cunoască datele deținute în aceste calcule, deoarece se referă nemijlocit la
blocul locativ unde locuiește.
Cât privește informația referitoare la data eliberării ultimelor 5
avize de racordare pentru instalarea suplimentară de utilizare a gazelor pentru
apartamentele din blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. *****, care la fel,
constituie o informație oficială, reclamanta a notat că aceasta se află în posesia
și dispoziția furnizorului de informații SRL „Chișinău-Gaz” și ține nemijlocit
de blocul locativ unde locuiește. De asemenea, a solicitat să i se furnizeze doar
data când au fost eliberate respectivele avize de racordare.
Consideră că eliberarea avizelor de racordare pentru instalarea
aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor după atingerea limitei maxime de
20% din numărul total de apartamente, reprezintă față de dânsa o discriminare.
Reclamanta a accentuat că în blocul locativ amplasat în *****,
sunt în total 70 de apartamente, respectiv 20% dintre acestea constituie 14
apartamente.
SRL „Chișinău-Gaz” prin scrisoarea nr.1678 din 06 noiembrie
2019 a indicat că au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza
documentației de proiect. Respectiv, pârâta a recunoscut că a eliberat 5 avize
de racordare pentru instalarea generatoarelor de căldură peste limita admisibilă
prevăzută de calculele hidraulice efectuate de IP „Gazproiect” în 2001.
3
Respectiv, are un interes întemeiat la eliberarea informațiilor cu privire la data
la care au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea
aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor.
În viziunea reclamantei încălcarea unui drept fundamental, cum ar
fi dreptul de acces la informație, reprezintă rea-credință și lipsă de transparență
în activitatea furnizorului de informații, activitate ce ține nemijlocit de prestarea
unui serviciu public.
Reclamanta a remarcat că apartamentul său nu dispune de apă
caldă furnizată în mod centralizat, respectiv, necesită instalarea unui încălzitor
de apă caldă instantaneu este una stringentă, iar prin refuzul SRL „Chișinău-
Gaz” de a elibera aviz de racordare pentru instalarea încălzitorului de apă caldă
instantaneu, a lipsit-o de posibilitatea de a dispune de apă caldă.
De asemenea, prin refuzul SRL „Chișinău-Gaz” de-ai furniza
informațiile solicitate, i-a s-a cauzat un prejudiciu moral, manifestat prin
suferințe psihice enorme, stres și neliniște continuă, disconfort, oboseală,
mărimea căruia îl estimează în sumă de 20 000 de lei.
În contextul enunțat, Crețu Eugenia a solicitat admiterea acțiunii,
constatarea încălcării de către SRL „Chișinău-Gaz” a dreptului său de acces la
informații, obligarea SRL „Chișinău-Gaz” să-i elibereze copiile calculelor
hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări
„Gazproiect” pentru blocul locativ situat în *****, să-i prezinte în formă scrisă
informațiile cu privire la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare
pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru
apartamentele din blocul locativ situat în *****, încasarea din contul SRL
„Chișinău-Gaz” în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu
moral, precum și să-i fie compensate cheltuieli de judecată în mărime de 100
de lei taxa de stat la depunerea acțiunii și altor cheltuieli ce vor fi suportate pe
durata procesului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru s-a admis parțial acțiunea depusă de Crețu Eugenia. S-a constatat
încălcarea dreptului de acces la informație a Eugeniei Crețu de către SRL
„Chișinău-Gaz”. S-a obligat SRL „Chișinău-Gaz” să elibereze copiile
calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul
de Proiectări „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în *****. S-a
încasat din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu sumei de
1500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată. S-a încasat din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul
Eugeniei Crețu suma de 100 de lei cheltuieli de judecată.
4
La 13 noiembrie 2020, SRL „Chișinău-Gaz” a declarat apel
împotriva hotărârii din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
La 20 noiembrie 2020, Crețu Eugenia a declarat apel împotriva
hotărârii din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.
Prin încheierea din 11 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-
a declinat competența completului specializat în materie de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău la examinarea prezentei cauze în
ordine de apel.
Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău au
fost admise apelurile declarate de SRL „Chișinău-Gaz” și Crețu Eugenia, casată
hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu
remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecători.
Prin încheierea din 05 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii SA
„Moldovagaz” și Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL.
Prin hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis parțial acțiunea depusă de Eugenia Crețu. S-a constatat
încălcarea dreptului Eugeniei Crețu de acces la informație și s-a obligat SRL
„Chișinău-Gaz” să elibereze Eugeniei Crețu copiile calculelor hidraulice
interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări
„Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. *****. S-
a încasat din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu suma de
2500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 100 de lei taxa de stat, în total 2600
de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 12 iulie 2022, SRL „Chișinău-Gaz” a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar
la 05 august 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală
a acțiunii depuse de Crețu Eugenia, precum și încasarea din contul intimatei
suma de 75 de lei taxa de stat la depunerea apelului.
La 26 iulie 2022, Crețu Eugenia a depus apel împotriva hotărârii
din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului
moral, cu încasarea din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul său a sumei
de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată în sumă de 75 de lei taxa de stat achitată la depunerea
cererii de apel și a altor cheltuieli.
5
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Crețu Eugenia. S-a admis apelul declarat de SRL „Chișinău-
Gaz”. S-a casat hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de Crețu
Eugenia ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 07 septembrie 2023, Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul
Coban Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău, cu menținerea hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Crețu Eugenia a invocat că instanța de
apel a efectuat o cercetare arbitrară a probelor cauzei.
Recurenta consideră că concluziile instanței de apel sunt eronate,
or, intimata SRL „Chișinău-Gaz” este furnizor de informație în sensul Legii
nr.982/2000, respectiv este obligată să elibereze informațiile solicitate.
Cu trimitere la art.4 alin.(1), art.5 alin.(2) lit.c) din Legea
nr.982/2000, recurenta a invocat că SRL „Chișinău-Gaz” prestează servicii
publice, or, distribuția gazului natural reprezintă un serviciu public. Serviciul
public reprezintă o activitate efectuată în interesul societății, în interesul
tuturor cetățenilor care este reglementată de norme juridice. Posibilitatea
prestării unui serviciu public nu este caracteristică doar autorităților publice.
Statul prin intermediul organelor sale poate să delege prestarea serviciului
public și altor persoane.
A remarcat că întreaga procedură de distribuție a gazelor naturale
este reglementată de Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele
naturale, iar procedura de racordare la rețeaua de distribuție a gazelor naturale
și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale, de
Hotărârea ANRE nr.112 din 19 aprilie 2019. Racordarea la sistemul de
distribuție a gazelor naturale la fel este un serviciu public, deoarece este
destinat publicului larg și se referă la o activitate de interes general,
reglementat de Legea specială nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.
6
Atât în apel, cât și în acțiunea civilă a evidențiat că s-a adresat
intimatei cu cerere privind eliberarea avizului de racordare la rețeaua de gaze
pentru instalarea încălzitorului de apă caldă instantaneu. Eliberarea avizului
de racordare este prima etapă a racordării la rețeaua de gaze naturale, care este
un serviciu public.
În viziunea recurentei instanța de apel nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată și anume, Legea nr.108/2016 și Regulamentul privind
racordarea la rețelele de gaze naturale și prestarea serviciilor de transport și
de distribuție a gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.112 din 19
aprilie 2019. Or, potrivit cadrului legal enunțat, distribuția gazelor naturale și
racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale, sunt servicii publice
prestate de SRL „Chișinău-Gaz”.
Recurenta rezumă că SRL „Chișinău-Gaz” în calitate de operator
de distribuție a gazelor naturale prestează servicii publice, respectiv este
furnizor de informații în sensul Legii nr.982/2000 privind accesul la
informație.
Mai mult ca atât, potrivit art.46 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire
la gazele naturale, operatorul sistemului de distribuție trebuie să îndeplinească
următoarele funcții și obligații: să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil
și cuantificabil, toate informațiile necesare utilizatorilor de sistem pentru
accesul eficient la rețelele de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea
acestor rețele, precum și informațiile privind serviciile pe care le prestează și
condițiile relevante aplicate.
Prin urmare, legea expres prevede obligația operatorului de
distribuție a gazelor naturale (SRL „Chișinău-Gaz”) este obligat să prezinte
informațiile solicitate.
În drept, Crețu Eugenia și-a întemeiat recursul pe prevederile
art.432 alin.(1) lit.a), b) și e) din Codul de procedură civilă, în redacția legii
în vigoare din 01 septembrie 2023, potrivit cărora, recursul este admis dacă
interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție, prin admiterea recursului, se schimbă
sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, precum și
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 18 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa SRL „Chișinău-Gaz” copia recursului declarat de Crețu Eugenia,
reprezentată de avocatul Coban Igor, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii a referinței (f.d.40-41, vol.II),
La 30 ianuarie 2024, SRL „Chișinău-Gaz” a depus referință,
solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Crețu Eugenia,
întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 din
7
Codul de procedură civilă. Soluția instanței de apel de respingere integrală a
acțiunii depuse de Crețu Eugenia este bazată pe o apreciere corectă a
circumstanțelor cauzei, în raport cu suportul probator prezent la actele cauzei
și cadrul legal aplicabil speței. Or, SRL „Chișinău-Gaz” nu constituie
autoritate publică, respectiv nu are calitate de furnizor de informații, având în
vedere că nu este subiect al Legii privind accesul la informație.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 07 septembrie 2023 de către Crețu Eugenia
a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în
vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursului.
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) stipulează că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,
se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în
termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 431 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă statuează
că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
8
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Articolul 440 alin.(3)-(4) din Codul de procedură civilă indică că:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.
(4) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Articolul 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă relevă că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432.”
Articolul 444 din Codul de procedură civilă relevă că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a
se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Articolul 445 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Articolul 373 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
menționează că:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”
Articolul 239 din Codul de procedură civilă indică că:
„Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate
în ședință de judecată.”
Articolul 240 alin.(1) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și
admisibilitatea acțiunii.”
Articolul 4 alin.(1) din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind
accesul la informație (în vigoare până la 08.01.2024) statuează că:
„(1) Oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face
cunoscute informațiile oficiale.”
9
Articolul 5 alin.(1)-(3) din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind
accesul la informație indică că:
„(1) Subiecți ai prezentei legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației.
(2) Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le
furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt: a) autoritățile publice centrale și
locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și
anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică,
autoritatea judecătorească; b) instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate
de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca
scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter
necomercial; c) persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu
autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii
publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.
(3) Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: a) orice cetățean al
Republicii Moldova; b) cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul
Republicii Moldova; c) apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul
Republicii Moldova.”
Articolul 6 alin.(1) din Legea nr.982/2000 privind accesul la
informație stipulează că:
„(1) În sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile
aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate,
prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la
dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.”
Articolul 7 alin.(1) lit.a) și b) din Legea nr.982/2000
reglementează că:
„(1) Exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor
reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor și
reputației altei persoane; b) protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii
sănătății sau protecției moralei societății.”
Articolul 10 alin.(1)-(3) din Legea privind accesul la informație
statuează că:
„(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin
reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de
legislație.
(2) Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu
caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.
(3) Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege
este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.”
Articolul 11 alin.(1) pct.1),2),4) și alin.(2) lit.d) din Legea
nr.982/2000 învederează că.
„(1) Furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este
obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor
de interes public și asupra problemelor de interes personal; 2) să garanteze liberul acces la
informație; 4) să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.
(2) în scopul garantării liberului acces la informațiile oficiale, furnizorul de
informații: d) va acorda asistența și sprijinul necesar solicitanților pentru căutarea și
identificarea informațiilor.”
Articolul 46 alin.(1) lit.g) din Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu
privire la gazele naturale (în redacția legii la data adresării în judecată – 11
decembrie 2019) prevede că:
10
„(1) Operatorul sistemului de distribuție trebuie să îndeplinească următoarele funcții
și obligații: g) să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil și cuantificabil, toate
informațiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la rețelele de
distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele, precum și informațiile
privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante aplicate.”
Articolul 61 alin.(1)-(3) din Legea nr.108/2016 cu privire la
gazele naturale menționează că:
„(1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul să solicite racordarea instalației de
utilizare, a instalației de producere, a depozitului de stocare ce îi aparține la rețeaua de
transport sau de distribuție a gazelor naturale a operatorului de sistem care își desfășoară
activitatea în limitele teritoriului autorizat prin licență.
(2) Operatorul de sistem este obligat să elibereze solicitantului potențial consumator
final avizul de racordare în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea
solicitării și prezentarea documentelor stabilite în Regulamentul privind racordarea. Avizul
de racordare pentru producătorii de gaze naturale și pentru operatorii depozitelor de stocare
se eliberează de operatorul de sistem în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la
înregistrarea solicitării și prezentarea documentelor stabilite în Regulamentul privind
racordarea.
(3) Operatorul de sistem este obligat să colaboreze cu solicitantul la alegerea și
realizarea celei mai avantajoase soluții de racordare. La eliberarea avizului de racordare,
operatorul de sistem este obligat să comunice solicitantului costul estimat pentru
executarea instalației de racordare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 30 mai 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 20 iulie 2023, prin intermediul
poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate
din 30 mai 2023, la adresa electronică a reprezentantului recurentei Crețu
Eugenia, avocatului Coban Igor, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar
(f.d.29, vol.II).
Astfel, recursul declarat la 07 septembrie 2023 de către Crețu
Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor, se consideră ca fiind depus în
interiorul termenului legal prevăzut la art.434 CPC.
Având în vedere că legea procesual-civilă impune obligații noi,
prin care se anulează sau care reduc drepturile procedurale ale participanților
la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni
procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va
examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data
depunerii acestuia (07 septembrie 2023), deoarece după sensul său norma
referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate
de procedura de examinare și soluționare, ele constituind un tot întreg organic.
Completul de judecată consideră recursul declarat de Crețu
Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor, admisibil și urmează a fi
examinat în continuare în complet de judecată din 3 judecători al Curții
Supreme de Justiție.
11
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate
în cererea de recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabil speței,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel, cu trimiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.
Reiterând esența litigiului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că la 11 decembrie 2019, Crețu Eugenia a depus
cerere de chemare în judecată, în procedură contencioasă, împotriva SRL
„Chișinău-Gaz”, solicitând prin prisma Legii privind accesul la informație
nr.982 din 11.05.2000, constatarea încălcării de către SRL „Chișinău-Gaz” a
dreptului său de acces la informații, obligarea SRL „Chișinău-Gaz” să-i
elibereze copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier
elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” pentru blocul locativ situat
în *****, să-i prezinte în formă scrisă informațiile cu privire la ce dată au fost
eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor
suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ
situat în *****, încasarea din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul său a
sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 27 iunie 2022 a admis parțial
acțiunea civilă depusă de Crețu Eugenia, a constatat încălcarea dreptului
Eugeniei Crețu de acces la informație și a obligat SRL „Chișinău-Gaz” să
elibereze Eugeniei Crețu copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și
de cartier elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL pentru blocul
locativ situat în *****. De asemenea, prima instanță a dispus încasarea din
contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu sumei de 2500 de lei
cu titlu de prejudiciu moral și 100 de lei taxa de stat, în total 2600 de lei.
Prima instanță a motivat soluția de admitere parțială a acțiunii,
constatând că la 24 septembrie 2019, Crețu Eugenia s-a adresat SRL
„Chișinău-Gaz” cu cererea nr.GU21819/24, prin care a solicitat eliberarea
avizului de racordare pentru instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu
la locul de consum din *****. Prin scrisoarea nr.677e din 27 septembrie 2019,
operatorul sistemelor de distribuție SRL „Chișinău-Gaz” a refuzat eliberarea
avizului de racordare pentru instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu
la locul de consum din *****, din motiv că în anul 2001 de către Institutul de
Proiectare „Gazproiect” au fost efectuate calculele hidraulice pentru
aprecierea capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare
a blocurilor locative multietajate, potrivit cărora este posibilă instalarea
aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor în limită de 20% din numărul
total a apartamentelor (f.d.9). La 29 octombrie 2019, Crețu Eugenia s-a
adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu nouă cerere, solicitând eliberarea copiilor
calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier elaborate de către IP
„Gazproiect” pentru blocul locatar situat în mun. Chișinău, str. ***** și
prezentarea în formă scrisă a informațiilor despre câte avize de racordare
12
pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost
eliberate și la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru
instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele
din blocul locativ situat în *****. Prin răspunsul din 06 noiembrie 2019, SRL
„Chișinău-Gaz” a informat că pentru blocul locativ din *****, în perioada
anilor 2001-2007 au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza
documentației de proiect (f.d.12-13). La 14 noiembrie 2019, Crețu Eugenia s-
a adresat repetat SRL „Chișinău-Gaz”, menționând că prin scrisoarea nr.1678
din 06 noiembrie 2019, pârâtul nu a eliberat toată informația solicitată, fapt ce
reprezintă o încălcare a dreptului de acces la informație, solicitând repetat
eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier
elaborate de către IP „Gazproiect” și prezentarea în formă scrisă a
informațiilor despre numărul de avize racordare pentru instalarea aparatelor
suplimentare de utilizare a gazelor și când au fost eliberate ultimele 5 avize.
La fel, reclamanta a mai solicitat eliberarea informației privind criteriile de
selecție a ultimelor 5 (cinci) avize de racordare și anume, acelea care depășesc
limita maximă admisibilă de 20% din numărul total de apartamente (f.d.14).
Prima instanță a stabilit că SRL „Chișinău-Gaz”, la plângerea
Eugeniei Crețu nr.11/14-02 din 14 noiembrie 2019, nu a eliberat răspuns,
rămânând fără soluționare.
Prima instanță a dedus că răspunsurile nr.677e din 27 septembrie
2019, nr.1678 din 06 noiembrie 2019 și nr.1896 din 05 decembrie 2019 oferite
de pârâtă, sunt incomplete, fapt ce lezează dreptul Eugeniei Crețu garantat de
art.5 alin.(2) din Legea privind accesul la informație de a fi informat prompt,
corect și clar asupra măsurilor preconizate, or, orice persoană juridică
gestionar de servicii publice este îndreptățită și în același timp obligată să
informeze asupra treburilor, problemelor publice care țin numai de
competența sa, precum și să informeze cetățenii asupra problemelor personale
pe care este competentă să le examineze și asupra cărora este competentă să
ia decizii.
Instanța de fond a considerat neîntemeiat argumentul pârâtei SRL
„Chișinău-Gaz” precum că nu este subiect al Legii nr.982/2000 și nu poate fi
furnizor de informații, întrucât potrivit art.46 alin.(1) lit.g) în coroborare cu
art.2 din Legea nr.108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale, SRL
„Chișinău-Gaz” prestează servicii de interes public și are obligația să prezinte,
într-un mod inteligibil și accesibil toate informațiile necesare utilizatorilor de
sistem, în special consumatorilor casnici și îndeosebi pentru accesul eficient
la rețelele de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele,
precum și informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile
relevante aplicate. Mai mult ca atât, potrivit art.61 din Legea nr.108 din
27.05.2016 cu privire la gazele naturale, SRL ,,Chișinău-Gaz’’ este persoana
responsabilă să elibereze avizul de racordare la rețeaua de gaze pentru
instalarea încălzitorului de apă caldă reclamantei Crețu Eugenia, iar
racordarea la sistemul de distribuția gazelor naturale este un serviciu public,
13
or acest serviciu este destinat publicului larg și se referă, la o activitate de
interese general.
Prima instanță a apreciat că nefurnizarea completă și
corespunzătoare a informației solicitate produce efecte juridice și împiedică
reclamantul să-și realizeze un interes personal, interes ce face obiectul cererii,
la care nu a primit răspunsul complet și prin urmare, se constată faptul
încălcării de către SRL ,,Chișinău-Gaz” a dreptului de acces la informație a
Eugeniei Crețu.
În contextul enunțat, instanța de fond a concluzionat că pârâta
SRL ,,Chișinău-Gaz” urmează să furnizeze reclamantei Eugenia Crețu
informația solicitată privind eliberarea calculelor hidraulice interioare și
exterioare, și de cartier elaborate de către IP ,,Gazproiect” pentru blocul
locativ situat în *****.
Cu trimitere la art.2036 alin.(1) și (2) și art.2037 alin.(1) și (2)
din Codul civil, prima instanță a apreciat suma prejudiciului moral solicitată
de reclamanta Eugenia Crețu în mărime de 20 000 de lei ca fiind una
exagerată, reieșind din criteriul echității care presupune că despăgubirea
pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională și echitabilă, stabilită în
așa mod încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum
exagerată a prejudiciului cauzat, fiind menținut echilibru între daunele efectiv
cauzate și suma acordată.
Prima instanță considerat că suma de 2500 de lei ca mărime este
rezonabilă și constituie o compensație echitabilă și suficientă în
circumstanțele descrise supra.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 12 iulie 2022, SRL
„Chișinău-Gaz” a declarat apel împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 26 iulie 2022, Crețu Eugenia a
depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.
Efectuând controlul judiciar al hotărârii primei instanțe, Curtea
de Apel Chișinău prin decizia din 30 mai 2023 a respins apelul declarat de
Crețu Eugenia, a admis apelul declarat de SRL „Chișinău-Gaz”, a casat
hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a
pronunțat o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia ca
neîntemeiată.
Instanța de apel a motivat decizia de respingere a acțiunii depuse
de Crețu Eugenia, cu trimitere la prevederile art.5 alin.(1), (2) din Legea
nr.982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, constatând că SRL
„Chișinău-Gaz” nu constituie autoritate publică și nici nu este furnizor de
informație, respectiv nu este nici subiect în sensul Legii privind accesul la
informație, ceea ce denotă, că reieșind din obiectul dedus judecății în raport
cu circumstanțele de fapt și drept, solicitările apelantei/reclamante Crețu
Eugenia nu constituie obiect al Legii privind accesul la informație.
Cu trimitere la prevederile art.58 alin.(1) și (3) din Legea nr.108
din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale, instanța de apel a conchis că
instanța de fond eronat a atribuit SRL „Chișinău-Gaz” calitatea de autoritate
14
publică și de furnizor de informații, or, ultima are numai calitatea de operator
al sistemului de distribuție, neavând calitate de furnizor de informație,
respectiv, concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a acțiunii a fost
apreciată ca fiind nejustificată legal.
Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit art.1 lit.a) din
Legea nr.982 din 11 mai 2000, sunt reglementate raporturile dintre furnizorul
de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și
realizare a dreptului constituțional de acces la informație, la caz, SRL
„Chișinău-Gaz” nu este furnizor de informații.
În contextul enunțat, instanța de apel a dedus că SRL „Chișinău-
Gaz” în prezenta speță nu acționează în calitate de persoană juridică care în
baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică,
gestionează servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de
informații oficiale, or, raportul juridic constituit dintre părțile procesului nu
implică la caz elementele unei autorități publice, care gestionează servicii
publice.
Pe final, instanța de apel a calificat ca fiind incorectă concluzia
instanței de fond cu referire la temeinicia parțială a acțiunii, în condițiile în
care în prezenta speță este inaplicabilă Legea privind accesul la informație
nr.982 din 11.05.2000, din care motiv pretențiile invocate în cererea de
chemare în judecată au fost considerate neîntemeiate.
Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate, în raport cu
materialele dosarului, argumentele invocate în recurs în coroborare cu legislația
în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră că soluția și concluziile instanței de apel
sunt pripite, nefiind determinată cu exactitate natura juridică a litigiului,
criteriu, care presupune prin sine, elucidarea completă și certă a situației de fapt
sub toate aspectele, concluziile instanței de apel fiind bazate pe o apreciere
eronată a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept
procedural.
Astfel, din materialele cauzei rezultă că la 24.09.2019, reclamanta
Crețu Eugenia s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu cererea nr. GU21819/24,
prin care a solicitat eliberarea Avizului de racordare pentru instalare
încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum ce corespunde
adresei din *****. Prin scrisoarea nr.677e din 27.09.2019, operatorul
sistemelor de distribuție a refuzat eliberarea avizului de racordare pentru
instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum ce
corespunde adresei: *****, motivând că în anul 2001 de către Institutul de
Proiectare „Gazproiect” au fost efectuate calculele hidraulice pentru aprecierea
capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor
locative multietajate, potrivit cărora este posibil instalarea aparatelor
suplimentare de utilizare a gazelor în limită de 20% din numărul total a
apartamentelor (f.d.9, vol.I). La 29.10.2019, Crețu Eugenia s-a adresat SRL
„Chișinău-Gaz” cu o nouă cerere cu privire la furnizarea informației, solicitând
eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier
15
elaborate de către Institutul de Proiectare „Gazproiect”, pentru blocul locativ
situat în: *****, precum și prezentarea în formă scrisă a informațiilor despre
câte avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a
gazelor au fost eliberate și la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de
racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru
apartamentele din blocul locativ situat în: *****. Prin răspunsul din
06.11.2019, SRL „Chișinău-Gaz” a comunicat solicitantei că pentru blocul
locativ din *****, în perioada anilor 2001-2007 au fost instalate 19 generatoare
de căldură în baza documentației de proiect (f.d.12-13). La 14.11.2019, Crețu
Eugenia s-a adresat repetat către SRL „Chișinău-gaz”, afirmând că prin
scrisoarea nr.1678 din 06.11.2019 pârâtul nu i-a eliberat toată informația, acest
fapt reprezentând o încălcare a dreptului de acces la informație. La fel, a insistat
să-i fie eliberate copiile calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier
elaborate de către Institutul de Proiectare „Gazproiect”, precum și prezentarea
în formă scrisă a informațiilor despre numărul de avize racordare pentru
instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor și când au fost eliberate
ultimele 5 avize. De asemenea, a cerut eliberarea informației privind criteriile
de selecție a ultimelor 5 (cinci) avize de racordare și anume, acelea care
depășesc limita maximă admisibilă de 20% din numărul total de apartamente
(f.d.14, vol.I).
Completul de judecată remarcă că instanța de apel în esență a
motivat soluția de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia pe faptul că
„...SRL „Chișinău-Gaz” nu constituie autoritate publică și nici nu este
furnizor de informație, iar pe cale de consecință nu este subiect al Legii
privind accesul la informație, ceea ce denotă, reieșind din obiectul dedus
judecății în raport cu circumstanțele de fapt și de drept, că solicitările
reclamantei/apelante Crețu Eugenia nu constituie obiect al Legii privind
accesul la informație”, concluzie care în viziunea instanței de recurs este una
eronată, bazată pe o apreciere superficială a raportului juridic dedus judecății
în coroborare cu normele de drept precitate supra, din motivele ce succed.
Completul de judecată precizează că pentru a stabili dacă o
anumită structură organizatorică sau organ poate fi considerat autoritate publică
este necesar să fie întrunite următoarele elemente: a) structura organizatorică
sau organul să fie instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ; b)
să acționeze în regim de putere publică (să fie înzestrată cu capacitate de drept
public). De la data intrării în vigoare a Codului administrativ (01 aprilie 2019)
nu constituie autorități publice și prin urmare nu sunt pârâți în procedura
contenciosului administrativ, persoanele juridice de drept privat (de exemplu:
furnizorii de energie electrică, serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare, gaze naturale etc.) care anterior potrivit art.2 din Legea
contenciosului administrativ nr.793/2000, se asimilau autorităților publice. De
la data de 01 aprilie 2019, litigiile asimilate celor de contencios administrativ
se examinează și se soluționează în procedura, în acțiune civilă, ca litigii de
drept civil, iar în calitate de metode de apărare se vor aplica doar metodele de
drept civil.
16
Ține de menționat că, pentru a dispune de legitimare procesuală
activă sau pasivă, potențialii solicitanți și furnizori de informații trebuie să se
regăsească într-una din categoriile de subiecți prevăzuți de art.5 din Legea
nr.982/2000. În cadrul litigiilor deduse judecății, solicitanții de informații vor
avea calitatea de reclamanți, iar furnizorii de informații - calitatea de pârâți.
Totodată, persoanele fizice și juridice dispun de legitimare procesuală pasivă
dacă sunt de față următoarele condiții, relevate din conținutul art.5 alin.(2) lit.c)
din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice; abilitarea de a
gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex.: notarii) sau din contractul încheiat
cu autoritatea sau instituția publică (ex.: compania „Premier Energy”); în cadrul
exercitării acestei abilitări, persoana fizică sau juridică culege, selectează,
posedă, păstrează și/sau dispune de informații oficiale, inclusiv de informații
cu caracter personal.
Subsecvent, după cum rezultă din art.2 din Legea nr. 108 din
27.05.2016 cu privire la gazele naturale prin noțiunea operator de sistem –
operatorul sistemului de transport și operatorul sistemului de distribuție, iar
prin utilizator de sistem – persoană fizică sau persoană juridică care livrează în
sistemul de gaze naturale sau căreia i se livrează din sistemul de gaze naturale.
Reieșind din prevederile art.46 alin.(1) lit.g) din aceiași lege, operatorul
sistemului de distribuție trebuie să îndeplinească următoarele funcții și
obligații: g) să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil și cuantificabil, toate
informațiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la rețelele
de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele, precum și
informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante
aplicate. Totodată, potrivit art.43 alin.(2) din Legea nominalizată, operatorul
sistemului de distribuție este organizat ca întreprindere de gaze naturale,
specializată și independentă, cu statut de persoană juridică.
Astfel, SRL „Chișinău-Gaz” este operator de sistem, cu statut de
persoană juridică de drept privat asimilat autorității publice, respectiv este
furnizor de informație de interes public privind serviciile pe care le prestează
în domeniul gazelor naturale, și prin urmare, cade sub incidența Legii nr.982
din 11 mai 2000 privind accesul la informație (în vigoare la data adresării
petiționarii Crețu Eugenia cu cererile din 29 octombrie 2019 și 14 noiembrie
2019 cu privire la furnizarea informațiilor referitoare la avizele de racordare la
rețeaua de gaze naturale).
Aici, instanța de recurs reține că racordarea la sistemul de
distribuție a gazelor naturale reprezintă un serviciu public, destinat publicului
larg, referindu-se la o activitate de interes general, reglementat de Legea
specială cu privire la gazele naturale nr.108/2016, iar reieșind din prevederile
art.61 din legea respectivă, SRL „Chișinău-Gaz”, în calitate de operator de
sistem, le eliberează, fapt confirmat de către ultima.
Date fiind cele constatate și având în vedere că instanța de apel a
motivat decizia limitându-se strict la faptul că SRL „Chișinău-Gaz” nu este
subiect al raportului litigios, fără a se expune asupra fondului acțiunii, și anume
referitor la temeiniciei refuzului pârâtei de a furniza informațiile solicitate prin
17
cererile din 29 octombrie 2019 și 14 noiembrie 2019 ale Eugeniei Crețu, denotă
faptul că Curtea de Apel Chișinău s-a abținut de a da un răspuns special și
explicit la cele mai importante întrebări formulate de recurenta/reclamantă, fără
a acorda acesteia posibilitatea de a ști dacă mijlocul de apărare al ei a fost
neglijat sau respins, iar prin prisma art.442 CPC, Curtea Supremă de Justiție nu
este în drept să depășească limitele competenței sale, fapt impune soluția de
casare a deciziei a instanței de apel, cu rejudecarea cauzei la instanța de apel,
întru elucidarea tuturor circumstanțelor enunțate supra care au importanță
pentru judecarea corectă a cauzei.
Completul de judecată accentuează că dreptul la o hotărâre
motivată reprezintă un alt aspect fundamental al dreptului la un proces
echitabil. În cadrul unei proceduri civile, instanțele sunt obligate să-și motiveze
corespunzător hotărârile pentru a permite persoanelor să formuleze cereri
adecvate în căile de atac. O instanță învestită cu soluționarea cererilor în căile
de atac poate remedia o motivare necorespunzătoare a unei instanțe inferioare.
Motivarea instanței învestită cu soluționarea cererilor în căile de atac trebuie să
se refere la fondul problemei cu privire la care urmează să se pronunțe aceasta
într-o manieră care să reflecte în mod adecvat rolul său.
Or, garanțiile implicite prevăzute la art.6§1 CEDO includ obligația
de motivare a hotărârilor judecătorești (H. împotriva Belgiei, 1987, pct.53, și
pentru o reamintire a principiilor, Zayidov împotriva Azerbaidjanului (nr.2),
2022, pct.91). O decizie motivată permite părților să demonstreze că astfel,
cauza lor a fost într-adevăr audiată și, prin urmare, să contribuie la o mai bună
acceptare a deciziei [Magnin împotriva Franței (dec.), 2012, pct. 29]. Deși o
instanță internă dispune de o anumită marjă de apreciere în alegerea
argumentelor și admiterea probelor, aceasta trebuie să-și justifice activitățile,
precizând motivarea deciziilor sale (Suominen împotriva Finlandei, 2003, pct.
36; Carmel Saliba împotriva Maltei, 2016, pct. 73 și pct. 79). Actul
judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles
de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate
cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în prezentul litigiu lipsește.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că
corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este
posibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu
respectarea dreptului părților la un proces echitabil.
În contextul enunțat și în conformitate cu art.431, art.445 alin.(1)
lit.c) și alin.(3) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
18
Admite recursul declarat de Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul
Coban Igor.
Casează integral decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Crețu
Eugenia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”,
intervenienți accesorii Societate pe Acțiuni „Moldova-Gaz” și Institutul de
Proiectări „Gazproiect” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informații, obligarea eliberării
informațiilor solicitate, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
19