2ra-1393/23 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatii s.a.

La 11 decembrie 2019, Crețu Eugenia a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informații, obligarea eliberării informațiilor solicitate, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că la 24 septembrie 2019, prin intermediul reprezentantului său împuternicit, avocatul Coban Igor, s-a adresat cu cerere SRL „Chișinău-Gaz”, înregistrată cu nr.GU21819, solicitând eliberarea avizului de racordare pentru instalarea încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum: *****.

Prin răspunsul nr.677e din 27 septembrie 2019, eliberată la 03 octombrie 2019, operatorul sistemelor de distribuție SRL „Chișinău-Gaz” a refuzat eliberarea avizului de racordare pentru instalarea încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum: *****. Drept motiv de refuz s-a indicat faptul că în anul 2001 de către Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL au fot efectuate calculele hidraulice pentru aprecierea capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor locative multietajate, potrivit cărora este posibil instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor în limita de 20% din numărul total al apartamentelor.

De fapt, după cum recunoaște și pârâta, în blocul locativ amplasat în *****, sunt conectate mai mult de 20% din numărul total de apartamente la aparate suplimentare de utilizare a gazelor (cazane și încălzitoare de apă caldă instantaneu).

Având în vedere că se atestă o depășire a limitei maxime admisibile de conectare a aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor, se prezumă că calculele hidraulice elaborate de IP „Gazproiect” SRL nu sunt veridice sau SRL „Chișinău-Gaz” a prezentat date eronate.

Pentru a clarifica situația, la 29 octombrie 2019, Crețu Eugenia s- a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu cerere înregistrată sub nr.1296, prin care a solicitat eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de IP „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în ***** la fel, să-i fie eliberate în scris informații despre câte avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost eliberate, 1 precum și la ce dată au fost eliberate ultimele 4 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ amplasat pe str. *****.

La 13 noiembrie 2019, SRL „Chișinău-Gaz” prin scrisoarea nr.1678 din 06 noiembrie 2019 a eliberat un răspuns parțial și incomplet. În răspunsul respectiv i s-a comunicat că în blocul locativ din str. *****, în perioada anilor 2001 – 2007, au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza documentației de proiect, contrar calculelor hidraulice pentru aprecierea capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor locative multietajate elaborate de IP „Gazproiect” SRL în anul 2001 invocate și pusă la baza refuzului său din răspunsul nr.677e din 27 septembrie 2019.

Reclamanta consideră că SRL „Chișinău-Gaz” nu i-a oferit răspuns la toate solicitările sale, și anume, nu i-a eliberat copiile calculelor hidraulice și nu i-a prezentat informații referitoare la data eliberării ultimelor avize de racordare. Mai mult ca atât, în răspunsul nr.1678 din 06 noiembrie 2019, pârâta nici nu s-a referit la informațiile date, din care deduce că acesta a refuzat să-i elibereze informațiile solicitate.

La 14 noiembrie 2019, s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu plângere, înregistrată cu nr.11/14-02, solicitând repetat eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de IP „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. *****, la fel, să i se prezinte în scris informații despre câte avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost eliberate și la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ situat în *****, precum și în baza căror criterii au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare, în special acelea care depășesc limita maximă admisibilă de 20% din numărul total de apartamente. Însă, la această plângere nu a primit niciun răspuns, fiind ignorate solicitările sale, încălcându-i în așa mod dreptul de acces la informație.

Cu trimitere la prevederile art.4 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, reclamanta a notat că, ținând cont de faptul că SRL „Chișinău-Gaz” prestează servicii publice printre care și eliberarea avizelor de racordare, reiese că pârâta este furnizor de informații în sensul legii enunțare. Prin urmare, SRL „Chișinău-Gaz” este obligată să-i furnizeze informațiile solicitate. Or, pârâta fiind operator al sistemelor de distribuție, prestează servicii de distribuție a gazelor naturale ce reprezintă un serviciu publice. Mai mult ca atât, pe teritoriul mun. Chișinău SRL „Chișinău- Gaz” deține monopolul serviciilor de distribuție a gazelor, respectiv doar acesta are atribuția și posibilitatea să elibereze informațiile solicitate. 2

Cu referire la art.46 alin.(1) lit.g) din Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale, reclamanta a precizat că furnizori de informații oficiale sunt persoanele fizice și juridice, dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de față următoarele condiții, relevate din conținutul art.5 alin.(2) lit.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice; abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex.: notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituția publică (ex.: Compania „Union Fenosa"); în cadrul exercitării acestei abilitări, persoana fizică sau juridică culege, selectează, posedă, păstrează și/sau dispune de informații oficiale, inclusiv de informații cu caracter personal.

În circumstanțe enunțate, reclamanta a dedus că SRL „Chișinău- Gaz” este furnizor de informații.

Cu trimitere la art.6 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, reclamanta a rezumat că calculele hidraulice reprezintă informații oficiale, întrucât acestea se află în posesia și dispoziția furnizorului de informații SRL „Chișinău-Gaz” și au fost elaborate în interes public, în special, în interesul locatarilor blocului locativ. Mai mult, respectivele calcule hidraulice conțin informații referitoare la conductele de distribuție a gazelor din blocul locativ în mun. Chișinău, str. *****, conducte ce se află în proprietatea locatarilor acestui bloc.

La caz, orice locatar din blocul locativ din str. ***** este în drept să cunoască datele deținute în aceste calcule, deoarece se referă nemijlocit la blocul locativ unde locuiește.

Cât privește informația referitoare la data eliberării ultimelor 5 avize de racordare pentru instalarea suplimentară de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. *****, care la fel, constituie o informație oficială, reclamanta a notat că aceasta se află în posesia și dispoziția furnizorului de informații SRL „Chișinău-Gaz” și ține nemijlocit de blocul locativ unde locuiește. De asemenea, a solicitat să i se furnizeze doar data când au fost eliberate respectivele avize de racordare.

Consideră că eliberarea avizelor de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor după atingerea limitei maxime de 20% din numărul total de apartamente, reprezintă față de dânsa o discriminare.

Reclamanta a accentuat că în blocul locativ amplasat în *****, sunt în total 70 de apartamente, respectiv 20% dintre acestea constituie 14 apartamente.

SRL „Chișinău-Gaz” prin scrisoarea nr.1678 din 06 noiembrie 2019 a indicat că au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza documentației de proiect. Respectiv, pârâta a recunoscut că a eliberat 5 avize de racordare pentru instalarea generatoarelor de căldură peste limita admisibilă prevăzută de calculele hidraulice efectuate de IP „Gazproiect” în 2001. 3 Respectiv, are un interes întemeiat la eliberarea informațiilor cu privire la data la care au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor.

În viziunea reclamantei încălcarea unui drept fundamental, cum ar fi dreptul de acces la informație, reprezintă rea-credință și lipsă de transparență în activitatea furnizorului de informații, activitate ce ține nemijlocit de prestarea unui serviciu public.

Reclamanta a remarcat că apartamentul său nu dispune de apă caldă furnizată în mod centralizat, respectiv, necesită instalarea unui încălzitor de apă caldă instantaneu este una stringentă, iar prin refuzul SRL „Chișinău- Gaz” de a elibera aviz de racordare pentru instalarea încălzitorului de apă caldă instantaneu, a lipsit-o de posibilitatea de a dispune de apă caldă.

De asemenea, prin refuzul SRL „Chișinău-Gaz” de-ai furniza informațiile solicitate, i-a s-a cauzat un prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice enorme, stres și neliniște continuă, disconfort, oboseală, mărimea căruia îl estimează în sumă de 20 000 de lei.

În contextul enunțat, Crețu Eugenia a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării de către SRL „Chișinău-Gaz” a dreptului său de acces la informații, obligarea SRL „Chișinău-Gaz” să-i elibereze copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” pentru blocul locativ situat în *****, să-i prezinte în formă scrisă informațiile cu privire la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ situat în *****, încasarea din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și să-i fie compensate cheltuieli de judecată în mărime de 100 de lei taxa de stat la depunerea acțiunii și altor cheltuieli ce vor fi suportate pe durata procesului. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Prin hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea depusă de Crețu Eugenia. S-a constatat încălcarea dreptului de acces la informație a Eugeniei Crețu de către SRL „Chișinău-Gaz”. S-a obligat SRL „Chișinău-Gaz” să elibereze copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în *****. S-a încasat din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu sumei de 1500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu suma de 100 de lei cheltuieli de judecată. 4

La 13 noiembrie 2020, SRL „Chișinău-Gaz” a declarat apel împotriva hotărârii din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 20 noiembrie 2020, Crețu Eugenia a declarat apel împotriva hotărârii din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s- a declinat competența completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău la examinarea prezentei cauze în ordine de apel.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost admise apelurile declarate de SRL „Chișinău-Gaz” și Crețu Eugenia, casată hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecători.

Prin încheierea din 05 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii SA „Moldovagaz” și Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL.

Prin hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea depusă de Eugenia Crețu. S-a constatat încălcarea dreptului Eugeniei Crețu de acces la informație și s-a obligat SRL „Chișinău-Gaz” să elibereze Eugeniei Crețu copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. *****. S- a încasat din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu suma de 2500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 100 de lei taxa de stat, în total 2600 de lei. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

La 12 iulie 2022, SRL „Chișinău-Gaz” a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 05 august 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Crețu Eugenia, precum și încasarea din contul intimatei suma de 75 de lei taxa de stat la depunerea apelului.

La 26 iulie 2022, Crețu Eugenia a depus apel împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral, cu încasarea din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 75 de lei taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel și a altor cheltuieli. 5 POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Crețu Eugenia. S-a admis apelul declarat de SRL „Chișinău- Gaz”. S-a casat hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia ca neîntemeiată. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

La 07 septembrie 2023, Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

În susținerea recursului Crețu Eugenia a invocat că instanța de apel a efectuat o cercetare arbitrară a probelor cauzei.

Recurenta consideră că concluziile instanței de apel sunt eronate, or, intimata SRL „Chișinău-Gaz” este furnizor de informație în sensul Legii nr.982/2000, respectiv este obligată să elibereze informațiile solicitate.

Cu trimitere la art.4 alin.(1), art.5 alin.(2) lit.c) din Legea nr.982/2000, recurenta a invocat că SRL „Chișinău-Gaz” prestează servicii publice, or, distribuția gazului natural reprezintă un serviciu public. Serviciul public reprezintă o activitate efectuată în interesul societății, în interesul tuturor cetățenilor care este reglementată de norme juridice. Posibilitatea prestării unui serviciu public nu este caracteristică doar autorităților publice. Statul prin intermediul organelor sale poate să delege prestarea serviciului public și altor persoane.

A remarcat că întreaga procedură de distribuție a gazelor naturale este reglementată de Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale, iar procedura de racordare la rețeaua de distribuție a gazelor naturale și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale, de Hotărârea ANRE nr.112 din 19 aprilie 2019. Racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale la fel este un serviciu public, deoarece este destinat publicului larg și se referă la o activitate de interes general, reglementat de Legea specială nr.108/2016 cu privire la gazele naturale. 6

Atât în apel, cât și în acțiunea civilă a evidențiat că s-a adresat intimatei cu cerere privind eliberarea avizului de racordare la rețeaua de gaze pentru instalarea încălzitorului de apă caldă instantaneu. Eliberarea avizului de racordare este prima etapă a racordării la rețeaua de gaze naturale, care este un serviciu public.

În viziunea recurentei instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume, Legea nr.108/2016 și Regulamentul privind racordarea la rețelele de gaze naturale și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.112 din 19 aprilie 2019. Or, potrivit cadrului legal enunțat, distribuția gazelor naturale și racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale, sunt servicii publice prestate de SRL „Chișinău-Gaz”.

Recurenta rezumă că SRL „Chișinău-Gaz” în calitate de operator de distribuție a gazelor naturale prestează servicii publice, respectiv este furnizor de informații în sensul Legii nr.982/2000 privind accesul la informație.

Mai mult ca atât, potrivit art.46 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la gazele naturale, operatorul sistemului de distribuție trebuie să îndeplinească următoarele funcții și obligații: să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil și cuantificabil, toate informațiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la rețelele de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele, precum și informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante aplicate.

Prin urmare, legea expres prevede obligația operatorului de distribuție a gazelor naturale (SRL „Chișinău-Gaz”) este obligat să prezinte informațiile solicitate.

În drept, Crețu Eugenia și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(1) lit.a), b) și e) din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare din 01 septembrie 2023, potrivit cărora, recursul este admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, precum și hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

La 18 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL „Chișinău-Gaz” copia recursului declarat de Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței (f.d.40-41, vol.II),

La 30 ianuarie 2024, SRL „Chișinău-Gaz” a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Crețu Eugenia, întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 din 7 Codul de procedură civilă. Soluția instanței de apel de respingere integrală a acțiunii depuse de Crețu Eugenia este bazată pe o apreciere corectă a circumstanțelor cauzei, în raport cu suportul probator prezent la actele cauzei și cadrul legal aplicabil speței. Or, SRL „Chișinău-Gaz” nu constituie autoritate publică, respectiv nu are calitate de furnizor de informații, având în vedere că nu este subiect al Legii privind accesul la informație. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă prevede că: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat la 07 septembrie 2023 de către Crețu Eugenia a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) stipulează că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Articolul 431 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă statuează că: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. 8 (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

Articolul 440 alin.(3)-(4) din Codul de procedură civilă indică că: „(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond. (4) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Articolul 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă relevă că: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432.”

Articolul 444 din Codul de procedură civilă relevă că: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Articolul 445 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură civilă prevede că: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Articolul 373 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă menționează că: „(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”

Articolul 239 din Codul de procedură civilă indică că: „Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.”

Articolul 240 alin.(1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.”

Articolul 4 alin.(1) din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație (în vigoare până la 08.01.2024) statuează că: „(1) Oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.” 9

Articolul 5 alin.(1)-(3) din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație indică că: „(1) Subiecți ai prezentei legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației. (2) Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt: a) autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; b) instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; c) persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale. (3) Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: a) orice cetățean al Republicii Moldova; b) cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova; c) apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul Republicii Moldova.”

Articolul 6 alin.(1) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație stipulează că: „(1) În sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.”

Articolul 7 alin.(1) lit.a) și b) din Legea nr.982/2000 reglementează că: „(1) Exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor și reputației altei persoane; b) protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau protecției moralei societății.”

Articolul 10 alin.(1)-(3) din Legea privind accesul la informație statuează că: „(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. (2) Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. (3) Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.”

Articolul 11 alin.(1) pct.1),2),4) și alin.(2) lit.d) din Legea nr.982/2000 învederează că. „(1) Furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; 2) să garanteze liberul acces la informație; 4) să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege. (2) în scopul garantării liberului acces la informațiile oficiale, furnizorul de informații: d) va acorda asistența și sprijinul necesar solicitanților pentru căutarea și identificarea informațiilor.”

Articolul 46 alin.(1) lit.g) din Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale (în redacția legii la data adresării în judecată – 11 decembrie 2019) prevede că: 10 „(1) Operatorul sistemului de distribuție trebuie să îndeplinească următoarele funcții și obligații: g) să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil și cuantificabil, toate informațiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la rețelele de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele, precum și informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante aplicate.”

Articolul 61 alin.(1)-(3) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale menționează că: „(1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul să solicite racordarea instalației de utilizare, a instalației de producere, a depozitului de stocare ce îi aparține la rețeaua de transport sau de distribuție a gazelor naturale a operatorului de sistem care își desfășoară activitatea în limitele teritoriului autorizat prin licență. (2) Operatorul de sistem este obligat să elibereze solicitantului potențial consumator final avizul de racordare în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea solicitării și prezentarea documentelor stabilite în Regulamentul privind racordarea. Avizul de racordare pentru producătorii de gaze naturale și pentru operatorii depozitelor de stocare se eliberează de operatorul de sistem în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării și prezentarea documentelor stabilite în Regulamentul privind racordarea. (3) Operatorul de sistem este obligat să colaboreze cu solicitantul la alegerea și realizarea celei mai avantajoase soluții de racordare. La eliberarea avizului de racordare, operatorul de sistem este obligat să comunice solicitantului costul estimat pentru executarea instalației de racordare.” MOTIVAREA INSTANȚEI:

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei, în ședință publică, la 30 mai 2023.

Din actele cauzei rezultă că la 20 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 30 mai 2023, la adresa electronică a reprezentantului recurentei Crețu Eugenia, avocatului Coban Igor, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.29, vol.II).

Astfel, recursul declarat la 07 septembrie 2023 de către Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor, se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.434 CPC.

Având în vedere că legea procesual-civilă impune obligații noi, prin care se anulează sau care reduc drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia (07 septembrie 2023), deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare și soluționare, ele constituind un tot întreg organic.

Completul de judecată consideră recursul declarat de Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor, admisibil și urmează a fi examinat în continuare în complet de judecată din 3 judecători al Curții Supreme de Justiție. 11

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.

Reiterând esența litigiului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 11 decembrie 2019, Crețu Eugenia a depus cerere de chemare în judecată, în procedură contencioasă, împotriva SRL „Chișinău-Gaz”, solicitând prin prisma Legii privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, constatarea încălcării de către SRL „Chișinău-Gaz” a dreptului său de acces la informații, obligarea SRL „Chișinău-Gaz” să-i elibereze copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” pentru blocul locativ situat în *****, să-i prezinte în formă scrisă informațiile cu privire la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ situat în *****, încasarea din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 27 iunie 2022 a admis parțial acțiunea civilă depusă de Crețu Eugenia, a constatat încălcarea dreptului Eugeniei Crețu de acces la informație și a obligat SRL „Chișinău-Gaz” să elibereze Eugeniei Crețu copiile calculelor hidraulice interioare, exterioare și de cartier elaborate de Institutul de Proiectări „Gazproiect” SRL pentru blocul locativ situat în *****. De asemenea, prima instanță a dispus încasarea din contul SRL „Chișinău-Gaz” în beneficiul Eugeniei Crețu sumei de 2500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 100 de lei taxa de stat, în total 2600 de lei.

Prima instanță a motivat soluția de admitere parțială a acțiunii, constatând că la 24 septembrie 2019, Crețu Eugenia s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu cererea nr.GU21819/24, prin care a solicitat eliberarea avizului de racordare pentru instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum din *****. Prin scrisoarea nr.677e din 27 septembrie 2019, operatorul sistemelor de distribuție SRL „Chișinău-Gaz” a refuzat eliberarea avizului de racordare pentru instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum din *****, din motiv că în anul 2001 de către Institutul de Proiectare „Gazproiect” au fost efectuate calculele hidraulice pentru aprecierea capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor locative multietajate, potrivit cărora este posibilă instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor în limită de 20% din numărul total a apartamentelor (f.d.9). La 29 octombrie 2019, Crețu Eugenia s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu nouă cerere, solicitând eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier elaborate de către IP „Gazproiect” pentru blocul locatar situat în mun. Chișinău, str. ***** și prezentarea în formă scrisă a informațiilor despre câte avize de racordare 12 pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost eliberate și la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ situat în *****. Prin răspunsul din 06 noiembrie 2019, SRL „Chișinău-Gaz” a informat că pentru blocul locativ din *****, în perioada anilor 2001-2007 au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza documentației de proiect (f.d.12-13). La 14 noiembrie 2019, Crețu Eugenia s- a adresat repetat SRL „Chișinău-Gaz”, menționând că prin scrisoarea nr.1678 din 06 noiembrie 2019, pârâtul nu a eliberat toată informația solicitată, fapt ce reprezintă o încălcare a dreptului de acces la informație, solicitând repetat eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier elaborate de către IP „Gazproiect” și prezentarea în formă scrisă a informațiilor despre numărul de avize racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor și când au fost eliberate ultimele 5 avize. La fel, reclamanta a mai solicitat eliberarea informației privind criteriile de selecție a ultimelor 5 (cinci) avize de racordare și anume, acelea care depășesc limita maximă admisibilă de 20% din numărul total de apartamente (f.d.14).

Prima instanță a stabilit că SRL „Chișinău-Gaz”, la plângerea Eugeniei Crețu nr.11/14-02 din 14 noiembrie 2019, nu a eliberat răspuns, rămânând fără soluționare.

Prima instanță a dedus că răspunsurile nr.677e din 27 septembrie 2019, nr.1678 din 06 noiembrie 2019 și nr.1896 din 05 decembrie 2019 oferite de pârâtă, sunt incomplete, fapt ce lezează dreptul Eugeniei Crețu garantat de art.5 alin.(2) din Legea privind accesul la informație de a fi informat prompt, corect și clar asupra măsurilor preconizate, or, orice persoană juridică gestionar de servicii publice este îndreptățită și în același timp obligată să informeze asupra treburilor, problemelor publice care țin numai de competența sa, precum și să informeze cetățenii asupra problemelor personale pe care este competentă să le examineze și asupra cărora este competentă să ia decizii.

Instanța de fond a considerat neîntemeiat argumentul pârâtei SRL „Chișinău-Gaz” precum că nu este subiect al Legii nr.982/2000 și nu poate fi furnizor de informații, întrucât potrivit art.46 alin.(1) lit.g) în coroborare cu art.2 din Legea nr.108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale, SRL „Chișinău-Gaz” prestează servicii de interes public și are obligația să prezinte, într-un mod inteligibil și accesibil toate informațiile necesare utilizatorilor de sistem, în special consumatorilor casnici și îndeosebi pentru accesul eficient la rețelele de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele, precum și informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante aplicate. Mai mult ca atât, potrivit art.61 din Legea nr.108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale, SRL ,,Chișinău-Gaz’’ este persoana responsabilă să elibereze avizul de racordare la rețeaua de gaze pentru instalarea încălzitorului de apă caldă reclamantei Crețu Eugenia, iar racordarea la sistemul de distribuția gazelor naturale este un serviciu public, 13 or acest serviciu este destinat publicului larg și se referă, la o activitate de interese general.

Prima instanță a apreciat că nefurnizarea completă și corespunzătoare a informației solicitate produce efecte juridice și împiedică reclamantul să-și realizeze un interes personal, interes ce face obiectul cererii, la care nu a primit răspunsul complet și prin urmare, se constată faptul încălcării de către SRL ,,Chișinău-Gaz” a dreptului de acces la informație a Eugeniei Crețu.

În contextul enunțat, instanța de fond a concluzionat că pârâta SRL ,,Chișinău-Gaz” urmează să furnizeze reclamantei Eugenia Crețu informația solicitată privind eliberarea calculelor hidraulice interioare și exterioare, și de cartier elaborate de către IP ,,Gazproiect” pentru blocul locativ situat în *****.

Cu trimitere la art.2036 alin.(1) și (2) și art.2037 alin.(1) și (2) din Codul civil, prima instanță a apreciat suma prejudiciului moral solicitată de reclamanta Eugenia Crețu în mărime de 20 000 de lei ca fiind una exagerată, reieșind din criteriul echității care presupune că despăgubirea pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională și echitabilă, stabilită în așa mod încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat, fiind menținut echilibru între daunele efectiv cauzate și suma acordată.

Prima instanță considerat că suma de 2500 de lei ca mărime este rezonabilă și constituie o compensație echitabilă și suficientă în circumstanțele descrise supra.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 12 iulie 2022, SRL „Chișinău-Gaz” a declarat apel împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 26 iulie 2022, Crețu Eugenia a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 30 mai 2023 a respins apelul declarat de Crețu Eugenia, a admis apelul declarat de SRL „Chișinău-Gaz”, a casat hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a pronunțat o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia ca neîntemeiată.

Instanța de apel a motivat decizia de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia, cu trimitere la prevederile art.5 alin.(1), (2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, constatând că SRL „Chișinău-Gaz” nu constituie autoritate publică și nici nu este furnizor de informație, respectiv nu este nici subiect în sensul Legii privind accesul la informație, ceea ce denotă, că reieșind din obiectul dedus judecății în raport cu circumstanțele de fapt și drept, solicitările apelantei/reclamante Crețu Eugenia nu constituie obiect al Legii privind accesul la informație.

Cu trimitere la prevederile art.58 alin.(1) și (3) din Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale, instanța de apel a conchis că instanța de fond eronat a atribuit SRL „Chișinău-Gaz” calitatea de autoritate 14 publică și de furnizor de informații, or, ultima are numai calitatea de operator al sistemului de distribuție, neavând calitate de furnizor de informație, respectiv, concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a acțiunii a fost apreciată ca fiind nejustificată legal.

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit art.1 lit.a) din Legea nr.982 din 11 mai 2000, sunt reglementate raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație, la caz, SRL „Chișinău-Gaz” nu este furnizor de informații.

În contextul enunțat, instanța de apel a dedus că SRL „Chișinău- Gaz” în prezenta speță nu acționează în calitate de persoană juridică care în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, gestionează servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale, or, raportul juridic constituit dintre părțile procesului nu implică la caz elementele unei autorități publice, care gestionează servicii publice.

Pe final, instanța de apel a calificat ca fiind incorectă concluzia instanței de fond cu referire la temeinicia parțială a acțiunii, în condițiile în care în prezenta speță este inaplicabilă Legea privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, din care motiv pretențiile invocate în cererea de chemare în judecată au fost considerate neîntemeiate.

Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate, în raport cu materialele dosarului, argumentele invocate în recurs în coroborare cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția și concluziile instanței de apel sunt pripite, nefiind determinată cu exactitate natura juridică a litigiului, criteriu, care presupune prin sine, elucidarea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, concluziile instanței de apel fiind bazate pe o apreciere eronată a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că la 24.09.2019, reclamanta Crețu Eugenia s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu cererea nr. GU21819/24, prin care a solicitat eliberarea Avizului de racordare pentru instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum ce corespunde adresei din *****. Prin scrisoarea nr.677e din 27.09.2019, operatorul sistemelor de distribuție a refuzat eliberarea avizului de racordare pentru instalare încălzitorului de apă caldă instantaneu la locul de consum ce corespunde adresei: *****, motivând că în anul 2001 de către Institutul de Proiectare „Gazproiect” au fost efectuate calculele hidraulice pentru aprecierea capacității de trecere a conductelor de gaze exterioare și interioare a blocurilor locative multietajate, potrivit cărora este posibil instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor în limită de 20% din numărul total a apartamentelor (f.d.9, vol.I). La 29.10.2019, Crețu Eugenia s-a adresat SRL „Chișinău-Gaz” cu o nouă cerere cu privire la furnizarea informației, solicitând eliberarea copiilor calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier 15 elaborate de către Institutul de Proiectare „Gazproiect”, pentru blocul locativ situat în: *****, precum și prezentarea în formă scrisă a informațiilor despre câte avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor au fost eliberate și la ce dată au fost eliberate ultimele 5 avize de racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor pentru apartamentele din blocul locativ situat în: *****. Prin răspunsul din 06.11.2019, SRL „Chișinău-Gaz” a comunicat solicitantei că pentru blocul locativ din *****, în perioada anilor 2001-2007 au fost instalate 19 generatoare de căldură în baza documentației de proiect (f.d.12-13). La 14.11.2019, Crețu Eugenia s-a adresat repetat către SRL „Chișinău-gaz”, afirmând că prin scrisoarea nr.1678 din 06.11.2019 pârâtul nu i-a eliberat toată informația, acest fapt reprezentând o încălcare a dreptului de acces la informație. La fel, a insistat să-i fie eliberate copiile calculelor hidraulice interioare-exterioare și de cartier elaborate de către Institutul de Proiectare „Gazproiect”, precum și prezentarea în formă scrisă a informațiilor despre numărul de avize racordare pentru instalarea aparatelor suplimentare de utilizare a gazelor și când au fost eliberate ultimele 5 avize. De asemenea, a cerut eliberarea informației privind criteriile de selecție a ultimelor 5 (cinci) avize de racordare și anume, acelea care depășesc limita maximă admisibilă de 20% din numărul total de apartamente (f.d.14, vol.I).

Completul de judecată remarcă că instanța de apel în esență a motivat soluția de respingere a acțiunii depuse de Crețu Eugenia pe faptul că „...SRL „Chișinău-Gaz” nu constituie autoritate publică și nici nu este furnizor de informație, iar pe cale de consecință nu este subiect al Legii privind accesul la informație, ceea ce denotă, reieșind din obiectul dedus judecății în raport cu circumstanțele de fapt și de drept, că solicitările reclamantei/apelante Crețu Eugenia nu constituie obiect al Legii privind accesul la informație”, concluzie care în viziunea instanței de recurs este una eronată, bazată pe o apreciere superficială a raportului juridic dedus judecății în coroborare cu normele de drept precitate supra, din motivele ce succed.

Completul de judecată precizează că pentru a stabili dacă o anumită structură organizatorică sau organ poate fi considerat autoritate publică este necesar să fie întrunite următoarele elemente: a) structura organizatorică sau organul să fie instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ; b) să acționeze în regim de putere publică (să fie înzestrată cu capacitate de drept public). De la data intrării în vigoare a Codului administrativ (01 aprilie 2019) nu constituie autorități publice și prin urmare nu sunt pârâți în procedura contenciosului administrativ, persoanele juridice de drept privat (de exemplu: furnizorii de energie electrică, serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, gaze naturale etc.) care anterior potrivit art.2 din Legea contenciosului administrativ nr.793/2000, se asimilau autorităților publice. De la data de 01 aprilie 2019, litigiile asimilate celor de contencios administrativ se examinează și se soluționează în procedura, în acțiune civilă, ca litigii de drept civil, iar în calitate de metode de apărare se vor aplica doar metodele de drept civil. 16

Ține de menționat că, pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă, potențialii solicitanți și furnizori de informații trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecți prevăzuți de art.5 din Legea nr.982/2000. În cadrul litigiilor deduse judecății, solicitanții de informații vor avea calitatea de reclamanți, iar furnizorii de informații - calitatea de pârâți. Totodată, persoanele fizice și juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de față următoarele condiții, relevate din conținutul art.5 alin.(2) lit.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice; abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex.: notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituția publică (ex.: compania „Premier Energy”); în cadrul exercitării acestei abilitări, persoana fizică sau juridică culege, selectează, posedă, păstrează și/sau dispune de informații oficiale, inclusiv de informații cu caracter personal.

Subsecvent, după cum rezultă din art.2 din Legea nr. 108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale prin noțiunea operator de sistem – operatorul sistemului de transport și operatorul sistemului de distribuție, iar prin utilizator de sistem – persoană fizică sau persoană juridică care livrează în sistemul de gaze naturale sau căreia i se livrează din sistemul de gaze naturale. Reieșind din prevederile art.46 alin.(1) lit.g) din aceiași lege, operatorul sistemului de distribuție trebuie să îndeplinească următoarele funcții și obligații: g) să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil și cuantificabil, toate informațiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la rețelele de distribuție a gazelor naturale și pentru utilizarea acestor rețele, precum și informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante aplicate. Totodată, potrivit art.43 alin.(2) din Legea nominalizată, operatorul sistemului de distribuție este organizat ca întreprindere de gaze naturale, specializată și independentă, cu statut de persoană juridică.

Astfel, SRL „Chișinău-Gaz” este operator de sistem, cu statut de persoană juridică de drept privat asimilat autorității publice, respectiv este furnizor de informație de interes public privind serviciile pe care le prestează în domeniul gazelor naturale, și prin urmare, cade sub incidența Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație (în vigoare la data adresării petiționarii Crețu Eugenia cu cererile din 29 octombrie 2019 și 14 noiembrie 2019 cu privire la furnizarea informațiilor referitoare la avizele de racordare la rețeaua de gaze naturale).

Aici, instanța de recurs reține că racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale reprezintă un serviciu public, destinat publicului larg, referindu-se la o activitate de interes general, reglementat de Legea specială cu privire la gazele naturale nr.108/2016, iar reieșind din prevederile art.61 din legea respectivă, SRL „Chișinău-Gaz”, în calitate de operator de sistem, le eliberează, fapt confirmat de către ultima.

Date fiind cele constatate și având în vedere că instanța de apel a motivat decizia limitându-se strict la faptul că SRL „Chișinău-Gaz” nu este subiect al raportului litigios, fără a se expune asupra fondului acțiunii, și anume referitor la temeiniciei refuzului pârâtei de a furniza informațiile solicitate prin 17 cererile din 29 octombrie 2019 și 14 noiembrie 2019 ale Eugeniei Crețu, denotă faptul că Curtea de Apel Chișinău s-a abținut de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări formulate de recurenta/reclamantă, fără a acorda acesteia posibilitatea de a ști dacă mijlocul de apărare al ei a fost neglijat sau respins, iar prin prisma art.442 CPC, Curtea Supremă de Justiție nu este în drept să depășească limitele competenței sale, fapt impune soluția de casare a deciziei a instanței de apel, cu rejudecarea cauzei la instanța de apel, întru elucidarea tuturor circumstanțelor enunțate supra care au importanță pentru judecarea corectă a cauzei.

Completul de judecată accentuează că dreptul la o hotărâre motivată reprezintă un alt aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil. În cadrul unei proceduri civile, instanțele sunt obligate să-și motiveze corespunzător hotărârile pentru a permite persoanelor să formuleze cereri adecvate în căile de atac. O instanță învestită cu soluționarea cererilor în căile de atac poate remedia o motivare necorespunzătoare a unei instanțe inferioare. Motivarea instanței învestită cu soluționarea cererilor în căile de atac trebuie să se refere la fondul problemei cu privire la care urmează să se pronunțe aceasta într-o manieră care să reflecte în mod adecvat rolul său.

Or, garanțiile implicite prevăzute la art.6§1 CEDO includ obligația de motivare a hotărârilor judecătorești (H. împotriva Belgiei, 1987, pct.53, și pentru o reamintire a principiilor, Zayidov împotriva Azerbaidjanului (nr.2), 2022, pct.91). O decizie motivată permite părților să demonstreze că astfel, cauza lor a fost într-adevăr audiată și, prin urmare, să contribuie la o mai bună acceptare a deciziei [Magnin împotriva Franței (dec.), 2012, pct. 29]. Deși o instanță internă dispune de o anumită marjă de apreciere în alegerea argumentelor și admiterea probelor, aceasta trebuie să-și justifice activitățile, precizând motivarea deciziilor sale (Suominen împotriva Finlandei, 2003, pct. 36; Carmel Saliba împotriva Maltei, 2016, pct. 73 și pct. 79). Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în prezentul litigiu lipsește.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

În contextul enunțat și în conformitate cu art.431, art.445 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 18 Admite recursul declarat de Crețu Eugenia, reprezentată de avocatul Coban Igor. Casează integral decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Crețu Eugenia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”, intervenienți accesorii Societate pe Acțiuni „Moldova-Gaz” și Institutul de Proiectări „Gazproiect” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informații, obligarea eliberării informațiilor solicitate, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 19