2ra-1821/21 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, apărarea dreptului de proprietate

2ra-1821/21 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, apărarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1821/21

2-13142895-01-2ra-03112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. I. Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serjant Ana

și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul Caisîn Valentin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serjant Ana și Sîrghii

Natalia împotriva lui Goncear Serghei, Goncear Irina, Societății cu Răspundere

Limitată „Chișinău-Gaz”, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Primăria

mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de proprietate și cererea reconvențională depusă de Goncear

Serghei și Goncear Irina împotriva Anei Serjant și Nataliei Sîrghii cu privire la apărarea

dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Serjant Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul Caisîn

Valentin și a fost menținută hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

constată:

La data de 21 iulie 2005, Serjant Ana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Goncear Serghei, intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău, prin

care a solicitat: să se constate ilegală extinderea construcției casei individuale din str.

XXXXX, prin amplasarea peretelui cu fereastră pe hotarul de teren al imobilului din

mun. Chișinău, XXXXX; obligarea pârâtului de a reface acoperișul casei din partea

imobilului ce îi aparține, pe o lungime de 35 de metri, astfel încât apa, zăpada, gheața

să cadă exclusiv pe teritoriul imobilului pârâtului; încasarea din contul pârâtului a sumei

de 630 de lei lunar (35m x 0,5m x 36 lei), calculată începând cu 8 noiembrie 2003 și

până la data refacerii acoperișului pentru folosirea terenului, în vederea exploatării

1

construcției situată pe XXXXX, mun. Chișinău și a rentei plătită anual cu anticipație de

către pârât în legătură cu extinderea picăturilor streșinii pe terenul imobilului în mărime

de 3 780 lei (315 lei x 12 luni), din momentul refacerii acoperișului, repararea

prejudiciul moral cauzat în legătură cu stările psihice la fiecare ploaie și acumulări de

apă din cauza picăturii streșinii vecinului, care în opinia acesteia constituie cel puțin

150 de salarii minime sau 2700 de lei; încasarea din contul pârâtului a taxei de stat în

mărime de 150 de lei, 2800 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, cât și a altor

cheltuieli suportate în legătură cu prezenta cauză.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 08 noiembrie 2003 a procurat

imobilul amplasat pe XXXXX, mun. Chișinău de la Gobjila Liubovi. Ulterior, a

depistat și conștientizat (după câteva ploi și iarna) că gospodăria în cauză, după ploi și

zăpezi, este afectată.

A susținut că imobilul este afectat real, esențial și serios din cauza că peretele și

acoperișul casei vecinului Goncear Serghei sunt amplasate cu încălcarea normelor

existente, prin nerespectarea distanței minime de la hotarul terenului ce îi aparține.

Astfel, peretele cu fereastră al casei vecinului este construit chiar pe hotarul terenului

reclamantei, iar, acoperișul cu o lungime de circa 35 m este construit în așa mod încât

iese la 0,5 m lățime pe toată lungimea de 35 m în gospodăria reclamantei și respectiv,

toată apa de pe acoperiș cade nu numai în ogradă, dar și pe construcțiile acesteia din

preajmă. Astfel, construcțiile din preajmă sunt afectate esențial, necesitând reparații de

consolidare suplimentară și evident apare pericolul prăbușirii lor.

A specificat că, ținînd cont de faptul că nu este respectată distanța de 2 metri

dintre construcții și hotarul sectorului de teren, iar, această încălcare este de neînlăturat,

solicită de a i se adjudeca o sumă egală cu 630 lei lunar (35m x 0,5m x 36 lei), calculată

începând cu 08 noiembrie 2003 și până în data refacerii acoperișului pentru folosirea

terenului în vederea exploatării construcției situată pe XXXXX, mun. Chișinău.

Reclamanta a menționat că streșina casei pârâtului ocupă aproximativ 0,5 metri

din spațiul terenului său și face imposibilă utilizarea acestui spațiu, deoarece lungimea

casei pârâtului este de 35 metri, respectiv, suprafața pe care nu are posibilitatea de a o

utiliza constituie 17,5 metri pătrați. Actualmente, arenda unui metru pătrat în această

zonă a Chișinăului costă aproximativ 36 de lei (prețul de piață). Astfel, în total, arenda

pentru 17,5 metri pătrați constituie 630 de lei lunar.

A afirmat că, tentativele acesteia de a soluționa problema pe cale amiabilă au

eșuat. Pârâtul categoric a refuzat să remedieze situația, așa cum prevăd actele normative

în vigoare. Prin acțiunile sale ilegale descrise mai sus, Goncear Serghei a demonstrat

că pe lângă nerespectarea drepturilor reclamantei și obligațiilor sale, prevăzute de

legislația în vigoare, nu-și îndeplinește obligația de respectare a dreptului de vecinătate.

Prin hotărârea din 29 iunie 2007 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, acțiunea a

fost admisă parțial și s-a obligat Goncear Serghei de a efectua modificări constructive

de reinstalare a jgheaburilor și burlanelor de la acoperișul casei din XXXXX, ce va

asigura scurgerea lor numai pe teritoriul ogrăzii imobilului menționat, fără a afecta

curtea și construcțiile amplasate pe adresa mun. Chișinău, XXXXX. În rest, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 04 decembrie 2007 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serjant Ana și a fost menținută hotărârea din 29 iunie 2007 a

Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

Prin decizia din 04 iunie 2008 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Serjant Ana și au fost casate integral decizia din 04 decembrie 2007 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârea din 29 iunie 2007 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Centru mun. Chișinău, în alt complet

de judecată.

La 31 mai 2019 și 19 iunie 2019, Serjant Ana a depus cerere de chemare în

judecată concretizată (f.d. 77, 132 volumul IV), indicând în calitate de coreclamantă pe

Sîrghii Natalia, împotriva lui Goncear Serghei, Goncear Irina, SRL „Chișinău-Gaz”,

intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Primăria mun. Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, prin care a solicitat:

- înlăturarea încălcării dreptului de proprietate al Anei Serjant și Nataliei Sîrghi

prin obligarea pârâților Goncear Sergiu și Goncear (Ciornîi) Irina să demoleze din cont

propriu construcțiile: casa de locuit lit. B, imobilul lit. A2, bucătăria de vară lit. 1, baia

lit. 2, șura lit. 5, amplasate pe adresa XXXXX, mun. Chișinău și gardul construit pe

teritoriul imobilului menționat;

- obligarea lui Goncear Serghei, Goncear (Ciornîi) Irina și SRL „Chișinău - Gaz”

să reproiecteze și să reinstaleze din contul propriu conducta de gaze naturale care

alimentează bunul imobil din XXXXX, exclusiv pe terenul său, în așa fel, ca să nu

creeze Anei Serjant și Nataliei Sîrghii impedimente în folosința proprietății de pe str.

Inculeț, 36;

- încasarea de la Goncear Sergiu și Goncear (Ciornîi) Irina în beneficiul Anei

Serjant a sumei de 450 de lei lunar (25m. x 0,5m. x 36 lei), calculată începând cu data

de 21 iulie 2005 și până la moment, în sumă totală de 64 800 de lei pentru prejudiciul

cauzat în urma reconstrucției acoperișului casei sale și acaparării a 12,5 m2 de teren;

- încasarea din contul lui Goncear Sergiu și Goncear (Ciornîi) Irina în beneficiul

Anei Serjant a sumei de 36 de lei lunar (2m.x0,5.x36 lei), calculată începând cu 21 iulie

2005 și pînă la moment, în sumă totală de 5184 de lei, cu titlu de prejudiciu cauzat de

conducta de gaze naturale care trece peste acoperișul saraiului Anei Serjant;

- a i se adjudeca Anei Serjant o rentă, plătită anual cu anticipație de către

Goncear Serghei și Goncear (Ciornîi) Irina în legătură cu extinderea picăturii streșinii

pe terenul imobilului ei în mărime de 2700 de lei anual, începând cu 21 iulie 2005 și

până la moment, în sumă totală de 32 400 de lei;

- încasarea în beneficiul Anei Serjant de la Goncear Sergiu și Goncear (Ciornîi)

Irina a prejudiciului moral pricinuit pe parcursul a circa 13 ani, în mărime de 150 000

de lei;

- încasarea din contul pârâților în beneficiul Anei Serjant a cheltuielilor de

judecată pe care le va suporta pe parcursul examinării acestei cauze în instanțele de

judecată.

În motivarea acțiunii concretizate, reclamantele au invocat că pe parcursul

examinării litigiului s-a constatat că actele ce au fost utilizate pentru a legaliza

3

construcțiile de pe XXXXX și anume, certificatul de urbanism nr. 1180i din 25 iulie

2001, autorizația de construcție nr. 297/1 din 23 noiembrie 2001 și procesul-verbal de

recepție finală nr. 24-i din 11 ianuarie 2005, au fost falsificate. Se pretinde că

certificatul urbanism și autorizația de construcție au fost eliberate pentru construcția

casei în schimbul celei vechi, demolate. De fapt însă, Goncear Serghei a construit nu

numai casa de locuit în schimbul celei vechi, demolate (lit. B), dar și construcțiile cu

suprafața de 33,5 m.p. (lit. A2), baia cu suprafața de 33,2 m.p. (lit. 2), bucătăria de vară

cu suprafața de 26,6 m.p. (lit. 1), beci lit. 4, șura cu suprafața de 12,1 m.p. (lit. 5), pentru

construcția cărora autorizația nu a fost eliberată.

La data de 23 octombrie 2017, Goncear Serghei și Goncear Irina au înaintat

acțiune reconvențională, concretizată la 19 iulie 2019 (f.d. 205 volumul III, f.d. 6, 29

volumul V), împotriva Anei Serjant și Nataliei Sîrghii, prin au solicitat:

- obligarea Anei Serjant și Nataliei Sîrghii de a-i permite reclamantului Goncear

Serghei accesul pe terenul de pe XXXXX, mun. Chișinău, pentru instalarea

jgheaburilor și burlanelor suplimentare la acoperișul bunurilor imobile de pe XXXXX,

mun. Chișinău, în scopul asigurării evacuării apelor pluviale de pe acoperiș, exclusiv în

curtea casei de locuit a lui Goncear Serghei, precum și pentru deservirea construcțiilor

edificate de pe aceeași adresă;

- încasarea din contul Anei Serjant și Nataliei Sîrghii a cheltuielilor de judecată

și de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reconvenționale s-a menționat că, prin contractul de

vânzare-cumpărare nr.1/3-1194 din 22 noiembrie 1984, Goncear Serghei a procurat

bunul imobil – casa de locuit, cu construcțiile anexe de pe XXXXX, mun. Chișinău.

Prin certificatul de urbanism nr. 1180i din 25 iulie 2001 s-a autorizat demolarea casei

vechi și a construcțiilor auxiliare, elaborarea documentației de proiect pentru

construirea unei locuințe private noi.

Au susținut că, conform planului urbanistic general al municipiului Chișinău,

terenul respectiv este amplasat în cartierul destinat construcției locuințelor particulare

al sectorului Centru. La amplasarea locuinței s-a atras atenția de a ține cont de

următoarele retrageri: de la aliniamentul str. XXXXX - min. 2,0 m; Nord-West -

peretele existent; sud-est - 4,0 m.

Au indicat că prin autorizația de construire nr. 297/i din 23 noiembrie 2001, a

fost autorizată demolarea casei vechi și construirea unei case noi de locuit. Cu acordul

fostului proprietar al imobilului de pe XXXXX, mun. Chișinău - Gobjila Liubovi,

Goncear Serghei a demolat casa de locuit și construcțiile anexe vechi și în strictă

conformitate cu documentația de proiect și autorizația de construire, a edificat o nouă

casă de locuit, cu anexe, pe fundamentul construcțiilor vechi.

Ulterior, prin contractul de vînzare-cumpărare nr. 7868 din 08 noiembrie 2003,

Serjant Ana a procurat de la Gobjila Liubovi 4/5 cote-părți din casa de locuit și anexele

de pe XXXXX, care sunt amplasate pe terenul vecin cu suprafața de 0,0467 ha. Prin

contratul de vînzare-cumpărare nr. 6446 din 07 noiembrie 2013, înregistrat în Registrul

bunurilor imobile la 13 noiembrie 2013, Sîrghii Natalia a procurat 1/5 cotă-parte din

4

bunul imobil - casa de locuit de pe XXXXX, nr. cadastral XXXXX și terenul aferent

cu nr. cadastral XXXXX.

Au notat că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 24-i din 11 ianuarie 2005,

au fost recepționate bunurile imobile: casa de locuit cu S=127,2 m2; bucătăria de vară

lit. I, baia nr. 2, beci lit. nr. 4, toate amplasate pe XXXXX, mun. Chișinău, iar, la 11

martie 2005, Goncear Serghei și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunurilor

imobile edificate la OCT Chișinău.

Goncear Serghei și Goncear Irina au menționat că la 19 decembrie 2013, Serjant

Ana a depus o acțiune împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la recunoașterea

nulității certificatului de urbanism nr. 1180i din 25 iulie 2001, autorizației de

construcție nr. 297/1 din 23 noiembrie 2001 și a procesului-verbal de recepție finală nr.

24-i din 11 ianuarie 2005 a imobilului de pe XXXXX. Însă, prin hotărârea din 08

decembrie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, irevocabilă la 22 iulie 2015,

acțiunea Anei Serjant a fost respinsă ca tardivă.

Au afirmat că pârâtele refuză să permită accesul pe terenul lor pentru instalarea

jgheaburilor și burlanelor suplimentare la acoperișul bunurilor imobile de pe XXXXX,

în scopul asigurării evacuării apelor pluviale de pe acoperiș, exclusiv în curtea casei de

locuit a lui Goncear Serghei, precum și pentru deservirea construcțiilor edificate de pe

aceeași adresă.

Prin hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea inițială depusă de Serjant Ana și Natalia Sîrghii a fost respinsă integral ca

neîntemeiată. Acțiunea reconvențională depusă de Goncear Serghei și Goncear Irina a

fost admisă integral și s-a obligat Serjant Ana și Natalia Sîrghii de a-i permite lui

Goncear Serghei accesul pe terenul de pe XXXXX, mun. Chișinău, în scopul instalării

jgheaburilor și burlanelor suplimentare la acoperișul bunurilor imobile de pe XXXXX,

mun. Chișinău, în scopul asigurării evacuării apelor pluviale de pe acoperiș exclusiv în

curtea casei de locuit a lui Goncear Serghei și Goncear Irina, precum și pentru

întreținerea construcțiilor edificate de pe aceeași adresă. S-a încasat în mod solidar de

la Serjant Ana și Natalia Sîrghii în beneficiul Irinei Goncear suma de 5000 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La data de 17 august 2020 Serjant Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul

Caisîn Valentin, au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 14 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie

admisă integral, iar, acțiunea reconvențională să fie respinsă.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Serjant Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul Caisîn Valentin și a

fost menținută hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin procesul-verbal de

recepție finală a casei de locuit din mun. Chișinău, XXXXX, s-a concluzionat că

lucrările recepționate au fost efectuate în conformitate cu autorizația de construcție nr.

297 din 23 noiembrie 2001, iar, obiecții nu au fost formulate. Astfel, instanța de apel a

reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe, care a conchis cu referire la pretenția de

5

înlăturare a încălcării dreptului de proprietate al Anei Serjant și Nataliei Sîrghi prin

obligarea pârâților Goncear Sergiu și Goncear Irina să demoleze din cont propriu

construcțiile amplasate pe XXXXX, mun. Chișinău, or, prin decizia din 06 mai 2015 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă nr. 3a-110/2015, instanța s-a expus asupra

apărării dreptului de proprietate prin demolarea construcției neautorizate din XXXXX

respectiv în cazul dat reprezentând puterea lucrului judecat. Prin urmare, legalitatea

actelor administrative – certificatul de urbanism nr. 1180i din 25 iulie 2001, autorizația

de construcție nr. 297/1 din 23 noiembrie 2001 și procesul-verbal de recepție finală nr.

24-i din 11 ianuarie 2005, este constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Referitor la pretenția cu privire la demolarea din cont propriu a gardului construit

pe teritoriul imobilului din XXXXX, mun. Chișinău, instanța de apel a considerat justă

concluzia primei instanțe cu privire la faptul că Serjant Ana nu a formulat obiecții până

sau imediat după depășirea limitei, deși a cunoscut despre încălcarea dată. Mai mult ca

atât, din dosarul cadastral se atestă că gardul este edificat pe terenul ce aparține cu drept

de proprietate lui Goncear Serghei și nu pe terenul ce aparține cu drept de proprietate

Anei Serjant și Nataliei Sîrghi.

Cu privire la obligarea lui Goncear Serghei, Goncear Irina și SRL „Chișinău-

Gaz” să reproiecteze și să reinstaleze din contul propriu conducta de gaze naturale care

alimentează bunul imobil din XXXXX, exclusiv pe terenul său, instanța de apel a

menționat că, conducta de gaze a fost proiectată și instalată în conformitate cu

prevederile actelor normative în vigoare. Astfel, potrivit referinței înaintate de SRL

„Chișinău-Gaz”, conducta de gaze naturale, care se află în proprietatea lui Goncear

Serghei, este montată în strictă conformitate cu documentația tehnică de proiect și

respectiv, este construită fară abateri de la proiectul inițial, fapt confirmat prin

pașaportul tehnic și actul de recepție al obiectului de gazificare. Iar, prin decizia

comisiei de recepție s-a dispus că lucrările de construcție montaj au fost efectuate în

întregime conform proiectului cerințelor SNIP 05.02-88, RG 35-04.09.98, RG 35-04-

11-98.

În continuare, Curtea de Apel Chișinău a considerat justă concluzia primei

instanțe de respingere a pretențiilor cu privire la încasarea sumelor pentru prejudiciul

cauzat în urma reconstrucției acoperișului casei și acaparării terenului, deoarece

materialele cauzei denotă cu certitudine că reclamantelor nu li s-au acaparat careva

suprafețe de teren, nefiind constatată încălcarea drepturilor acestora.

Totodată, instanța de apel a conchis că acțiunea reconvențională întemeiat a

fost admisă de către prima instanță, în condițiile în care Serjant Ana și Sîrghii Natalia

refuză accesul lui Goncear Serghei de a intra pe terenul ce le aparține cu drept de

proprietate, iar, conform art. 391 alin. (1) din Codul civil, proprietarul este obligat să

permită accesul vecinului pe teritoriul său, pentru a îndeplini anumite lucrări, precum

efectuarea și întreținerea unei construcții, plantații sau alte lucrări pe terenul vecin.

La data de 11 octombrie 2021 Serjant Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de

avocatul Caisîn Valentin, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

6

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie admisă

integral, iar, acțiunea reconvențională să fie respinsă.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată.

Reprezentantul recurentelor a indicat că instanțele de judecată au ignorat faptul

că procesul-verbal de recepție finală nr. 24-1 din 09 ianuarie 2005 nu a fost aprobat în

modul corespunzător, iar, originalul acestui act, păstrat la arhiva municipală, nu conține

adăugiri false despre recepționarea construcțiilor nelegitime – blocurile lit. A2 și

construcțiile accesorii lit. 2,3,4. Astfel, au fost prezentate probe suficiente care

demonstrează că, construcția imobilului din XXXXX este efectuată cu abateri de la

proiect și legislația în vigoare.

A notat că instanțele de judecată au reținut că legalitatea actelor administrative –

certificatul de urbanism nr. 1180i din 25 iulie 2001, autorizația de construcție nr. 297/1

din 23 noiembrie 2001 și procesul-verbal de recepție finală nr. 24-i din 11 ianuarie 2005,

a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. Însă, instanțele au ignorat

faptul că prin hotărârea din 08 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

irevocabilă la 22 iulie 2015, acțiunea Anei Serjant a fost respinsă ca tardivă, nefiind

constatată legalitatea actelor administrative.

Avocatul Caisîn Valentin a afirmat că instanțele ierarhic inferioare au dat o

apreciere eronată acțiunii reconvenționale și prin admiterea acesteia, de fapt, s-a stabilit

legalitatea și temeinicia acțiunii inițiale depuse de Serjant Ana și Sîrghii Natalia, prin

care ultimele s-au plâns că, deoarece construcțiile litigioase sunt edificate fără a respecta

distanța minimă de la hotarul între terenului, le este afectată proprietatea. Astfel,

instanțele de judecată au legiferat edificarea ilegală a construcțiilor ce aparțin lui

Goncear Serghei și au legalizat extinderea ilegală a acestora pe terenul din str. Inculeț,

36 cu 0,5 m, pe o lungime de 35 m.

A menționat că, concluzionând montarea conductei de gaz în conformitate cu

prevederile actelor normative în vigoare, instanțele ierarhic inferioare nu au indicat

actele normative care permit extinderea conductei de gaze ce alimentează casa de locuit

a familiei Goncear pe terenul proprietate a vecinilor Serjant Ana și Sîrghii Natalia.

Respectiv, instanțele de judecată nu au motivat respingerea acestei pretenții.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 iunie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a

avocatului Caisîn Valentin la 10 august 2021 (f.d. 199, volumul VI).

Astfel, recursul, declarat la 11 octombrie 2021, este în termen.

La data de 03 noiembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților Goncear Serghei, Goncear Irina, SRL „Chișinău-Gaz”, Agenția Servicii

Publice, Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău (f.d. 39, 41-44, 53

volumul VII), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

7

Prin referința depusă la 08 decembrie 2021, SRL „Chișinău-Gaz” a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel, indicând că recurentele

nu au demonstrat prin probe că prin montarea conductei de gaze naturale le-au fost

încălcate careva drepturi.

Prin referința depusă la 17 ianuarie 2022 Goncear Serghei, reprezentat de

avocatul Coșleț Petru, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, deoarece este

neîntemeiat și poartă un caracter formal.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

8

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serjant Ana și Sîrghii Natalia,

reprezentate de avocatul Caisîn Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Serjant

Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul Caisîn Valentin, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Serjant Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul Caisîn

Valentin, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Serjant Ana și Sîrghii Natalia, reprezentate de avocatul

Caisîn Valentin, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

9