2ra-1506/23 — rectificarea inscrierilor din registrul bunurilor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rectificarea inscrierilor din registrul bunurilor imobile
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2ra-1506/23 — rectificarea inscrierilor din registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Ana Serjant împortiva lui Sergiu Goncear, intervenienți accesorii I.P. ”Agenția
Servicii Publice”, Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, Irina Goncear
(rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile)
împotriva deciziei din 4 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău
Dosarul nr. 2ra-1506/23
NR. PIGD 2-17206525-01-2ra-03102023
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. Constantin Roșca
Curtea de Apel Chișinău - jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, I. Țurcan
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ana
Serjant, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 octombrie 2017, Ana Serjant a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Sergiu Goncear, intervenienți accesorii I.P. ”Agenția Servicii Publice”,
Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, Irina Goncear privind rectificarea
înscrierilor din registrul bunurilor imobile.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat faptul că este proprietara imobilului
situat în xxxx, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare din 08.11.2003, având
numărul cadastral xxxx. Pârâtul Sergiu Goncear este proprietarul imobilului
învecinat, din xxxx, deținut în baza contractului de vânzare-cumpărare din
22.11.1984, cu numărul cadastral xxxx.
Reclamanta a susținut că dreptul său de proprietate este afectat prin existența
unor construcții neautorizate realizate de pârât pe terenul aferent imobilului său,
solicitând înlăturarea acestor obstacole. Totodată, reclamanta a invocat vicii în actele
cadastrale privind imobilul pârâtului, înregistrate în temeiul procesului-verbal de
recepție finală nr. 24-i din 11.01.2005, despre care afirmă că este un act falsificat.
În susținerea celor declarate, a menționat că expertizele efectuate în cadrul
dosarului penal și ulterior în dosarul civil relevă modificări neautorizate și adăugiri
în conținutul procesului-verbal nr. 24-i, în baza căruia au fost înregistrate construcțiile
cu numerele cadastrale: xxxx (lit. A2) – casă de locuit, xxxx (lit. 2) – construcție
accesorie 33,2 m.p., xxxx (lit. 1) – construcție accesorie 26,6 m.p.
De asemenea, a indicat faptul că autorizația de construcție nr. 297/1 din
23.12.2001 prevedea doar construirea unei case noi, fără mențiuni despre construcții
accesorii ulterioare, acestea fiind recepționate și înregistrate cu încălcarea normelor
legale.
Reclamanta a solicitat rectificarea (radierea) înscrierilor din Registrul
bunurilor imobile privind dreptul de proprietate al pârâtului asupra imobilelor
indicate, întrucât acestea au fost efectuate în baza unui act alterat și nu reflectă situația
juridică reală.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
1
Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 iulie 2021, Ana Serjant, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,
solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărârii prin care acțiunea să fie
admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 4 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău, a respins apelul declarat
și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iunie 2021.
Instanța de apel a reținut că, potrivit Legii cadastrului nr. 1543/1998 și Codului
civil, înregistrarea dreptului asupra bunurilor imobile se face în baza unor acte
administrative valabile, iar înscrierile din registrul bunurilor imobile se prezumă
autentice și complete până la proba contrară. Drepturile reale se vor pierde sau stinge
doar prin înscrierea sau radierea din registru, iar rectificarea unei intabulări poate fi
admisă doar în cazurile strict prevăzute la art. 505 Cod civil.
În speță, condițiile pentru rectificarea înscrierii nu erau întrunite. Înregistrarea
dreptului de proprietate asupra imobilelor cu nr. cadastral xxxx xxxx xxxx, situate în
xxxx, în favoarea lui Sergiu Goncear, fusese efectuată de către un registrator în baza
unor acte valabile – contractul de vânzare-cumpărare nr. 1/3-1194 din 22 noiembrie
1984 și procesul-verbal de recepție nr. 24-i din 11 ianuarie 2005 – acte care nu
fuseseră revocate și produceau efecte juridice, beneficiind de prezumția legalității.
Legalitatea procesului-verbal de recepție fusese deja confirmată printr-o
hotărâre judecătorească irevocabilă, emisă într-o cauză anterioară intentată de
apelanta Ana Serjant, respinsă ca tardiv introdusă.
În privința raportului de expertiză din 25 iulie 2008, instanța de apel a
considerat că eventualele corecturi aduse procesului-verbal de recepție nu răsturnau
prezumția de legalitate a acestuia, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de
constatare a falsului.
De asemenea, instanța de apel a respins ca nefondate și pur declarative
afirmațiile apelantei privind pretinsa falsificare a procesului-verbal, în condițiile în
care nu există vreo sentință penală irevocabilă în acest sens.
Totodată, nu a fost identificat niciun temei prevăzut de art. 505 Cod civil care
să justifice rectificarea intabulării. Nu s-a dovedit că dreptul a fost calificat greșit, că
actul de înregistrare era nevalabil sau că efectele actului juridic au încetat.
Instanța de apel subliniat că realizarea dreptului la rectificarea registrului nu
este automată, ci supusă regulilor procedurale privind sarcina probei, conform art.
118 din Codul de procedură civilă. În cauză, apelanta Ana Serjant nu a făcut dovada
2
temeiniciei pretențiilor sale, iar argumentul că legea nu o obligă să demonstreze
necorespunderea înscrierilor cu situația juridică reală a fost apreciat ca nefondat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 2 octombrie 2023, Ana Serjant, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, a
depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2023, solicitând
casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii
de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
În susținerea recursului, recurenta a invocat temeiul prevăzut la art. 432 alin.
(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât hotărârile instanțelor inferioare se
bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, fiind de natură arbitrară.
Instanțele de fond și de apel au ignorat complet procesul-verbal de recepție
finală nr. 24-i din 11.01.2005, în forma sa autentică, emis de Primăria mun. Chișinău,
care atestă recepția unei singure construcții autorizate, conform autorizației nr. 297/1
din 23.11.2001. Această probă nu a fost evaluată, în timp ce instanțele au dat relevanță
unui înscris cu adăugiri neautorizate, folosit la înregistrarea dreptului de proprietate.
De asemenea, nu s-a examinat faptul că în registrul bunurilor imobile au fost
înregistrate construcții edificate fără autorizație, contrar legii. Or, legea interzice
înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor samovolnice.
Această ignorare a probelor esențiale și nerecunoașterea caracterului
neautorizat al construcțiilor demonstrează caracterul arbitrar al hotărârilor atacate și
impune casarea acestora.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
3
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică
la 4 iulie 2023, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată participanților
la proces la 29 august 2023. Prin urmare, recursul declarat de Ana Serjant,
reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, la 2 octombrie 2023 se consideră depus în
termen (a se vedea pct. 23).
În aprecierea recursului declarat de Ana Serjant, reprezentată de avocatul
Valentin Caisîn, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul
art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși, recurenta a invocat drept
temei art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de
apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate, criticile formulate
nu întrunesc cerințele unui recurs întemeiat pe vicii de legalitate.
Analiza conținutului recursului relevă că acesta nu conține critici de drept care
să vizeze erori de aplicare sau de interpretare a normelor legale de către instanța de
apel, ci exprimă dezacordul recurentei față de modul în care probele au fost apreciate.
Argumentele invocate reiau susțineri de fapt examinate și în apel, fără a aduce
elemente noi sau circumstanțe juridice relevante care să răstoarne considerentele
hotărârilor atacate.
Recurenta susține că instanțele anterioare ar fi ignorat procesul-verbal de
recepție finală nr. 24-i din 11 ianuarie 2005, eliberat de Primăria mun. Chișinău,
considerând că înregistrarea dreptului de proprietate al intimatului ar fi fost abuzivă,
în lipsa unei autorizații de construire valabile. Totuși, asemenea afirmații nu
constituie critici de drept cu privire la aplicarea dispozițiilor legale, ci vizează
exclusiv modul de apreciere a probelor, atribut ce revine instanțelor de fond și apel.
Instanța de apel a motivat în mod legal și detaliat soluția pronunțată, reținând
că, în conformitate cu Legea cadastrului nr. 1543/1998 și dispozițiile art. 497 și 499
din Codul civil, drepturile reale asupra bunurilor imobile se dobândesc și se sting prin
înscriere în registrul bunurilor imobile, aceste înscrieri beneficiind de prezumția de
autenticitate și legalitate până la proba contrară. Potrivit art. 505 Cod civil,
4
rectificarea unei intabulări este posibilă doar în cazurile expres prevăzute de lege și,
în lipsa consimțământului titularului, doar în temeiul unei hotărâri judecătorești
irevocabile. Or, recurenta nu a indicat și nu a probat existența unui temei legal
incident, iar raportul de expertiză invocat nu este apt să înlăture faptele stabilite printr-
un act judecătoresc irevocabil.
Recurenta nu combate aceste raționamente prin argumente juridice concrete,
formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În
absența unor motive de recurs conforme cu exigențele art. 432 din Codul de procedură
civilă, recursul apare ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu
întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Serjant, reprezentată de avocatul
Valentin Caisîn, împotriva deciziei din 4 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5