2ra-124/25 — modificarea cuantumului despăgubirii

La 23 mai 2023, Irina Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Zaru, cu privire la modificarea cuantumului despăgubirii pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2, 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Irina Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi, a indicat că s-a aflat în căsătorie oficială cu Serghei Castraveț, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. 561 din 12 iunie 2009. Din relația de căsătorie au doi copiii minori, XXXX, născută la XXXX și XXXX, născut la XXX, fapt confirmat prin certificatele de naștere.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost încasat de la Serghei Castraveț în beneficiul Irinei Samoil- Castraveț pensia de întreținere pentru copii minori, XXXX, născută la XXX și XXX, născut la XXXXX în mărime de 2 000 de lei lunar, începând cu 02 octombrie 2014 și până la atingerea majoratului de către copii.

A indicat că, la data de 12 august 2017 Serghei Castraveț a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 36 eliberat la 16 august 2017 de Primăria Mileștii Mici.

A menționat că vinovat de decesul lui Serghei Castraveț este Alexei Zaru, născut la 19 aprilie 1984, care prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 06 martie 2018, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul penal și condamnat la 15 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În cadrul procesului penal a fost înaintată acțiune civilă, prin care s-a solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, însă instanța a 1 acceptat o sumă mai mică decât a fost solicitată de reclamantă, ba chiar mai mică ca suma care o achita defunctul, 750 de lei pentru fiecare copil până la atingerea majoratului copiilor, în total 1 500 de lei.

A accentuat faptul că, în 2014, salariu mediu pe economie era de 4 225 de lei, iar la data decesului defunctului, salariu mediu pe economie constituia 5 600 de lei. Totodată, în anul 2023, salariu mediu pe economie constituie 11 700 de lei.

A subliniat că, suma fixă stabilită prin sentință pentru întreținerea a doi copii minori de 1 500 de lei, este una mizeră și imposibil pentru a asigura minimul necesar de cheltuieli pentru doi copii unul de 14 ani și altul de 9 ani.

A susținut că, anume din cauza pârâtului Alexei Zaru, a rămas de una singură cu doi copii minori la întreținere și nu reușește să facă față. Astfel, consideră oportun să fie încasată pensia de întreținere în sumă fixă a câte 2 000 de lei, pentru fiecare copil, în total 4 000 de lei până la atingerea majoratului.

În drept, reclamanta, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi, și-a întemeiat pretențiile în baza art. 76, 97, 98 din Codul Familiei, art. 39, 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Irina Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi a solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXX, născută la XXXXX și XXX, născut la 04 martie 2014 în mărime de 2 000 de lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data adresării în instanța de judecată și până la atingerea majoratului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 8 000 de lei.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a înlăturat din oficiu, eroarea admisă în hotărârea din 31 octombrie 2023 a Judecătorie Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Samoil împotriva lui Alexei Zaru cu privire la modificarea cuantumului despăgubirii pentru întreținerea copiilor minori, prin substituirea sintagmei „în mărime de 4 000 de lei, lunar, pentru fiecare, până la atingerea majoratului”, cu sintagma „în mărime de 2 000 de lei, lunar, pentru fiecare, până la atingerea majoratului”.

Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat cu certitudine că la 12 iunie 2009, a fost încheiată căsătoria între Samoil Irina și Castraveț Serghei, sub nr. 561, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. 56 (f. d. 7). 3

Din relația de căsătorie au doi copiii minori, XXX, născută la XXXX și XXXXX, născut la XXXX, fapt confirmat prin certificatele de naștere (f. d. 9-10).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost încasat de la Serghei Castraveț în beneficiul Irinei Samoil- Castraveț pensia de întreținere pentru copii minori, XXXXX, născută la XXXX și XXXXX, născut la XXXX în mărime de 2 000 de lei lunar, începând cu 02 octombrie 2014 și până la atingerea majoratului de către copii (f. d. 11).

Totodată actele cauzei atestă că, căsătoria încheiată între Irina Samoil și Serghei Castraveț, a fost încetată în urma decesului lui Serghei Castraveț, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 36 eliberat la 16 august 2017 de Primăria Mileștii Mici și a extrasului de pe actul de căsătorie (f. d. 7-8).

Subsecvent, prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 06 martie 2018, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Irina Samoil-Castraveț. S-a încasat din contul inculpatului Alexei Zaru în beneficiul succesorului victimei Irina Samoil-Castraveț, născută la XXXXX o despăgubire lunară pentru întreținerea copiilor minori XXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 750 de lei, lunar pentru fiecare copil, începând cu data decesului întreținătorului Serghei Castraveț – 12 august 2017 și până la atingerea majoratului de către fiecare copil (f. d. 12-17).

Totodată, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la admiterea pretențiilor înaintate de Irina Samoil privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilit prin sentința din 06 martie 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, de condamnare a lui Alexei Zaru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul penal, prin încasarea din contul acestuia în beneficiul Irinei Samoil a despăgubirii lunare pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 2 000 de lei, lunar, pentru fiecare, până la atingerea majoratului. Or, la stabilirea acestuia prima instanță a ținut cont de faptul că, cuantumul despăgubirii pentru pierderea întreținătorului urmează a fi stabilit în coraport cu nivelul de trai și de viață, în scopul creării unui echilibru între posibilitățile financiare și necesitățile copiilor minori, punând ca prioritate interesele acestora, luând în considerație vârsta copiilor, 4 faptul că copiii necesită îngrijire continuă, mama minorilor suportând cheltuieli pentru satisfacerea nevoilor materiale ale acestora (medicamente, hrană, îmbrăcăminte etc.). Ori, obligația de întreținere se referă la traiul de zi cu zi al copilului, incluzând cheltuielile și grija față de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, analize, grădiniță/școală, sporturi, hobbyuri etc., iar întreținerea presupune și multă muncă fizică necuantificabilă în bani.

Astfel, reieșind din faptul că, potrivit Biroului Național de Statistică, pentru trimestrul II al anului 2023, cuantumul minimului de existență pentru un copil minor în orașele mari constituie 3 470,40 de lei, suma despăgubirii lunare pentru întreținerea copiilor minori XXXX și XXXXX în mărime de 750 de lei, lunar, pentru fiecare copil, începând cu data decesului întreținătorului Sergiu Castraveț, - 12 august 2017 și până la atingerea majoratului de către fiecare copil, stabilită prin sentința din 06 martie 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, nu mai corespunde necesităților financiare ale momentului, or, în timp acestea au fost afectate de evoluția costurilor de întreținere, vârsta și necesitățile zilnice a copiilor minori.

Totodată instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile lui Alexei Zaru precum că, instanța de fond a examinat cauza în lipsa sa, încălcându-i astfel dreptul la apărare și accesul liber la justiție. În acest context, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. La caz, potrivit materialelor cauzei se constată că, la data de 04 iulie 2023 Penitenciarul nr. 15 Cricova a recepționat citația expediată de către instanța de fond în adresa lui Alexei Zaru, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 24). Însă, nici până la prima ședință de judecată fixată pentru data de 06 septembrie 2024 și nici până la data pronunțării dispozitivului hotărârii – 31 octombrie 2023 Alexei Zaru nu a depus în adresa primei instanțe nici referință pe marginea acțiunii înaintate și nici cerere privind audierea sa în cauza dată prin intermediul teleconferinței. 5

Referitor la argumentele lui Alexei Zaru cu privire la incorectitudinea soluției instanței de fond privitor la compensarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că, conform prevederilor art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

În acest sens, instanța de apel a menționat că din argumentele lui Alexei Zaru nu se desprinde o încălcare esențială de către prima instanță a unor prevederi legale în raport cu drepturile sale legale, or, apelul declarat, nu conține probe sau argumente noi în urma cărora s-ar constata temeinicia cerințelor și ca consecință netemeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu împrejurările cauzei, circumstanțele de fapt și normele de drept, fiind elucidate de prima instanță și le-a fost dată apreciere corectă.

De asemenea, în opinia instanței de apel, prima instanță a examinat cauza, în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurând examinarea litigiului pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale, organizând procesul astfel încât părțile au avut posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a- și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței, respectiv acordând posibilitate participanților la proces de a-și expune poziția, totodată păstrându-și imparțialitatea și obiectivitatea, creând condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

În motivarea recursului, recurentul Alexei Zaru, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa recurentului Alexei Zaru, în mod electronic, la 07 februarie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 86), iar cererea de recurs a fost depusă la 05 martie 2025 (f. d. 96-100, 101).

La 05 iunie 2025, în adresa intimatei, și a reprezentantei acesteia, avocatei Veronica Gașițoi a fost expediată copia recursului declarat de Alexei Zaru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 117-117-verso).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Irina Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 7 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de 8 către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în conținutul cererii de recurs, Alexei Zaru, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alexei Zaru, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexei Zaru, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Zaru, împotriva deciziei din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. 10 Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11