2ra-124/25 — modificarea cuantumului despăgubirii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului despăgubirii
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-124/25 — modificarea cuantumului despăgubirii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alexei Zaru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Irina Samoil împotriva lui Alexei Zaru, cu privire la modificarea
cuantumului despăgubirii pentru întreținerea copiilor minori și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-124/25
NR. PIGD 2-23073818-01-2ra-05062025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. Gh. Stratulat
Curtea de Apel Chișinău: jud. R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Cașcaval
31 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Alexei Zaru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 mai 2023, Irina Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Zaru, cu privire
la modificarea cuantumului despăgubirii pentru întreținerea copiilor minori
și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2, 3-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Irina Samoil,
reprezentată de avocata Veronica Gașițoi, a indicat că s-a aflat în căsătorie
oficială cu Serghei Castraveț, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr.
561 din 12 iunie 2009. Din relația de căsătorie au doi copiii minori, XXXX,
născută la XXXX și XXXX, născut la XXX, fapt confirmat prin certificatele
de naștere.
Prin hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău a fost încasat de la Serghei Castraveț în beneficiul Irinei Samoil-
Castraveț pensia de întreținere pentru copii minori, XXXX, născută la XXX
și XXX, născut la XXXXX în mărime de 2 000 de lei lunar, începând cu 02
octombrie 2014 și până la atingerea majoratului de către copii.
A indicat că, la data de 12 august 2017 Serghei Castraveț a decedat, fapt
confirmat prin certificatul de deces nr. 36 eliberat la 16 august 2017 de
Primăria Mileștii Mici.
A menționat că vinovat de decesul lui Serghei Castraveț este Alexei Zaru,
născut la 19 aprilie 1984, care prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul
Ialoveni din 06 martie 2018, a fost recunoscut vinovat în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul penal și condamnat
la 15 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În cadrul procesului penal a fost înaintată acțiune civilă, prin care s-a
solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, însă instanța a
1
acceptat o sumă mai mică decât a fost solicitată de reclamantă, ba chiar mai
mică ca suma care o achita defunctul, 750 de lei pentru fiecare copil până la
atingerea majoratului copiilor, în total 1 500 de lei.
A accentuat faptul că, în 2014, salariu mediu pe economie era de 4 225
de lei, iar la data decesului defunctului, salariu mediu pe economie constituia
5 600 de lei. Totodată, în anul 2023, salariu mediu pe economie constituie
11 700 de lei.
A subliniat că, suma fixă stabilită prin sentință pentru întreținerea a doi
copii minori de 1 500 de lei, este una mizeră și imposibil pentru a asigura
minimul necesar de cheltuieli pentru doi copii unul de 14 ani și altul de 9 ani.
A susținut că, anume din cauza pârâtului Alexei Zaru, a rămas de una
singură cu doi copii minori la întreținere și nu reușește să facă față. Astfel,
consideră oportun să fie încasată pensia de întreținere în sumă fixă a câte 2
000 de lei, pentru fiecare copil, în total 4 000 de lei până la atingerea
majoratului.
În drept, reclamanta, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi, și-a
întemeiat pretențiile în baza art. 76, 97, 98 din Codul Familiei, art. 39, 96,
166, 167 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta Irina Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi a
solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXX, născută
la XXXXX și XXX, născut la 04 martie 2014 în mărime de 2 000 de lei
lunar, pentru fiecare copil, începând cu data adresării în instanța de judecată
și până la atingerea majoratului, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată în mărime de 8 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 31 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Irina Samoil.
S-a modificat cuantumul despăgubirii pentru întreținerea copiilor minori,
stabilit prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, din 06 martie
2018, de condamnare a lui Alexei Zaru, în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul penal, prin încasarea de la Alexei Zaru
în beneficiul lui Irina Samoil, a despăgubirii lunare pentru întreținerea
copiilor minori XXXXX, născută la XXXX și XXXX, născut la XXXXX, în
2
mărime de 4 000 de lei, lunar, pentru fiecare, până la atingerea majoratului.
S-a încasat de la Alexei Zaru în beneficiul statului taxa de stat de 2 880 de
lei. S-a încasat de la Alexei Zaru în beneficiul Irinei Samoil costul
cheltuielilor de judecată de 8 000 de lei (f. d. 33, 42-46).
Prin încheierea din 29 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a înlăturat din oficiu, eroarea admisă în hotărârea din 31 octombrie
2023 a Judecătorie Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Irina Samoil împotriva lui Alexei Zaru cu
privire la modificarea cuantumului despăgubirii pentru întreținerea copiilor
minori, prin substituirea sintagmei „în mărime de 4 000 de lei, lunar, pentru
fiecare, până la atingerea majoratului”, cu sintagma „în mărime de 2 000 de
lei, lunar, pentru fiecare, până la atingerea majoratului”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 noiembrie 2023, Alexei Zaru, a declarat apel nemotivat (f. d.
36), împotriva hotărârii din 31 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, iar la 26 aprilie 2024, a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Irina Samoil
(f. d. 57-60).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Alexei Zaru și menținută hotărârea din 31
octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 76, 77-85).
16.Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma
materialelor din dosar în raport cu prevederile legislației aplicabile la caz,
instanța de apel a reținut că instanța de fond a adoptat o hotărâre legală,
întemeiată și bazată pe cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare
și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea
lor, călăuzându-se de lege.
Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat cu certitudine că la
12 iunie 2009, a fost încheiată căsătoria între Samoil Irina și Castraveț
Serghei, sub nr. 561, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. 56
(f. d. 7).
3
Din relația de căsătorie au doi copiii minori, XXX, născută la XXXX
și XXXXX, născut la XXXX, fapt confirmat prin certificatele de naștere
(f. d. 9-10).
Prin hotărârea din 12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău a fost încasat de la Serghei Castraveț în beneficiul Irinei Samoil-
Castraveț pensia de întreținere pentru copii minori, XXXXX, născută la
XXXX și XXXXX, născut la XXXX în mărime de 2 000 de lei lunar,
începând cu 02 octombrie 2014 și până la atingerea majoratului de către copii
(f. d. 11).
Totodată actele cauzei atestă că, căsătoria încheiată între Irina Samoil
și Serghei Castraveț, a fost încetată în urma decesului lui Serghei Castraveț,
fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 36 eliberat la 16 august 2017 de
Primăria Mileștii Mici și a extrasului de pe actul de căsătorie (f. d. 7-8).
Subsecvent, prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 06
martie 2018, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul
victimei Irina Samoil-Castraveț. S-a încasat din contul inculpatului Alexei
Zaru în beneficiul succesorului victimei Irina Samoil-Castraveț, născută la
XXXXX o despăgubire lunară pentru întreținerea copiilor minori XXXX,
născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 750 de
lei, lunar pentru fiecare copil, începând cu data decesului întreținătorului
Serghei Castraveț – 12 august 2017 și până la atingerea majoratului de către
fiecare copil (f. d. 12-17).
Totodată, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei
instanțe cu privire la admiterea pretențiilor înaintate de Irina Samoil privind
modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilit prin
sentința din 06 martie 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, de
condamnare a lui Alexei Zaru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.
145 alin. (2) lit. a) din Codul penal, prin încasarea din contul acestuia în
beneficiul Irinei Samoil a despăgubirii lunare pentru întreținerea copiilor
minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 2 000 de lei, lunar, pentru fiecare,
până la atingerea majoratului. Or, la stabilirea acestuia prima instanță a ținut
cont de faptul că, cuantumul despăgubirii pentru pierderea întreținătorului
urmează a fi stabilit în coraport cu nivelul de trai și de viață, în scopul creării
unui echilibru între posibilitățile financiare și necesitățile copiilor minori,
punând ca prioritate interesele acestora, luând în considerație vârsta copiilor,
4
faptul că copiii necesită îngrijire continuă, mama minorilor suportând
cheltuieli pentru satisfacerea nevoilor materiale ale acestora (medicamente,
hrană, îmbrăcăminte etc.). Ori, obligația de întreținere se referă la traiul de
zi cu zi al copilului, incluzând cheltuielile și grija față de hrană,
îmbrăcăminte, medicamente, analize, grădiniță/școală, sporturi, hobbyuri
etc., iar întreținerea presupune și multă muncă fizică necuantificabilă în bani.
Astfel, reieșind din faptul că, potrivit Biroului Național de Statistică,
pentru trimestrul II al anului 2023, cuantumul minimului de existență pentru
un copil minor în orașele mari constituie 3 470,40 de lei, suma despăgubirii
lunare pentru întreținerea copiilor minori XXXX și XXXXX în mărime de
750 de lei, lunar, pentru fiecare copil, începând cu data decesului
întreținătorului Sergiu Castraveț, - 12 august 2017 și până la atingerea
majoratului de către fiecare copil, stabilită prin sentința din 06 martie 2018
a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, nu mai corespunde necesităților
financiare ale momentului, or, în timp acestea au fost afectate de evoluția
costurilor de întreținere, vârsta și necesitățile zilnice a copiilor minori.
Totodată instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile lui
Alexei Zaru precum că, instanța de fond a examinat cauza în lipsa sa,
încălcându-i astfel dreptul la apărare și accesul liber la justiție. În acest
context, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se
comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra
semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare
recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului
judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată
sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins
în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. La caz,
potrivit materialelor cauzei se constată că, la data de 04 iulie 2023
Penitenciarul nr. 15 Cricova a recepționat citația expediată de către instanța
de fond în adresa lui Alexei Zaru, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.
d. 24). Însă, nici până la prima ședință de judecată fixată pentru data de 06
septembrie 2024 și nici până la data pronunțării dispozitivului hotărârii – 31
octombrie 2023 Alexei Zaru nu a depus în adresa primei instanțe nici
referință pe marginea acțiunii înaintate și nici cerere privind audierea sa în
cauza dată prin intermediul teleconferinței.
5
Referitor la argumentele lui Alexei Zaru cu privire la incorectitudinea
soluției instanței de fond privitor la compensarea cheltuielilor de judecată,
instanța de apel a reținut că, conform prevederilor art. 94 alin. (1), art. 96
alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea
care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză
cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,
necesare și rezonabile.
În acest sens, instanța de apel a menționat că din argumentele lui Alexei
Zaru nu se desprinde o încălcare esențială de către prima instanță a unor
prevederi legale în raport cu drepturile sale legale, or, apelul declarat, nu
conține probe sau argumente noi în urma cărora s-ar constata temeinicia
cerințelor și ca consecință netemeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu
împrejurările cauzei, circumstanțele de fapt și normele de drept, fiind
elucidate de prima instanță și le-a fost dată apreciere corectă.
De asemenea, în opinia instanței de apel, prima instanță a examinat
cauza, în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurând
examinarea litigiului pe principiul contradictorialității și egalității părților în
drepturile procedurale, organizând procesul astfel încât părțile au avut
posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a
alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent
de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei
probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-
și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței, respectiv acordând
posibilitate participanților la proces de a-și expune poziția, totodată
păstrându-și imparțialitatea și obiectivitatea, creând condiții pentru
exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a
circumstanțelor reale ale cauzei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 martie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Alexei Zaru, a
declarat recurs împotriva deciziei din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,
cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel (f. d. 96-100, 101).
SOLICITAREA RECURENTULUI
6
În motivarea recursului, recurentul Alexei Zaru, a invocat prevederile
art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care reglementează că
recursul poate fi admis dacă hotărârea sau decizia contestată este arbitrară
și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa
recurentului Alexei Zaru, în mod electronic, la 07 februarie 2025, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 86), iar cererea de recurs a
fost depusă la 05 martie 2025 (f. d. 96-100, 101).
La 05 iunie 2025, în adresa intimatei, și a reprezentantei acesteia,
avocatei Veronica Gașițoi a fost expediată copia recursului declarat de
Alexei Zaru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o
lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 117-117-verso).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Irina
Samoil, reprezentată de avocata Veronica Gașițoi nu au făcut uz de dreptul
său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
7
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
8
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși
recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă,
în conținutul cererii de recurs, Alexei Zaru, nu a indicat concret care probă
anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele
probe ar fi fost apreciate astfel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alexei Zaru, conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de apel care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexei Zaru, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Zaru, împotriva deciziei
din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
10
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11