2ra-1080/23 — repararea prejudiciului material, incasarea dobinzii de intirziere, precum si compensarea cheltuielilor de judecata

La 19 august 2021, SRL „Nagoltrans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Denis-Cristian Gurev cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 4-4-verso).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta SRL „Nagoltrans” a indicat că la 27 iunie 2018, în calitate de locator a încheiat cu Denis-Cristian Gurev în calitate de locatar, contractul de locațiune, conform căruia locatorul a transmis, iar locatarul a primit în folosință și posesie temporară automobilul de model Toyota Prius, cu n/î ******, fapt confirmat prin actul de predare din 27 iunie 2018.

Conform pct. 8.1.4 și 8.1.8 din contract, locatarul se obligă să achite chiria conform contractului și orice altă plată la care va fi obligat și să restituie automobilul închiriat la expirarea termenului stabilit în contract, în aceeași stare în care i-a fost transmis, ținând cont de uzura normală a automobilului.

A susținut că, pct. 5.4 din contract prevede că, în cazul în care la restituire automobilul va avea semne vizibile de deteriorări și/sau lipsuri, acestea se vor înscrie în proces-verbal de restituire.

SRL „Nagoltrans” a afirmat că, conform actului de predare-primire din 11 iulie 2018 a automobilului, acesta avea un șir de deteriorări vizibile. Potrivit actului de examinare a mijlocului de transport auto și raportului de evaluare a pagubei nr. 1499/07A din 16 iulie 2018, valoarea prejudiciului autovehiculului constituie 4 302,66 de lei. Pârâtul a fost invitat să participe la evaluarea prejudiciului, însă nu s-a prezentat. 1

A invocat că, conform art. 942 din Codul civil, în cazul în care о sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobânda de întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadentei plății pînă la data în care s-a efectuat plata. Astfel, cuantumul dobânzii de întârziere pentru perioada 17 iulie 2018 – 01 martie 2021, este de 1 157 de lei.

A mai invocat că, pârâtul, prin acțiunile sale ilegale, încalcă normele de drept material care reglementează executarea obligațiilor de către participanții la circuitul civil, stipulate în art. 1251, 858, 901 și 992 din Codul civil.

Totodată, SRL „Nagoltrans a declarat că, în legătură cu faptul că, pârâtul nu a îndeplinit obligațiile în termenii conveniți, în adresa acestuia au fost expediate notificări pe 14 august 2019 și 15 martie 2021.

Prin urmare, SRL „Nagoltrans” a specificat că, circumstanțele de fapt și de drept denotă că, pârâtul nu și-a onorat obligațiunile contractuale.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 7 alin. (4), 15, 858, 901, 902, 942 alin. (4), 947 alin. (1), (3), 1251 din Codul civil (în redacția nouă), art.512, 619, 624, 875, 886 din Codul civil (în vigoare la momentul încheierii contractului), art. 39, alin. (11), 166, 167, 174, 175, 2762-2764 din Codul de procedură civilă, art. 20 din Constituție, art.6 CEDO.

SRL „Nagoltrans” a solicitat încasarea de la Denis-Cristian Gurev în beneficiul său suma de 4 302,66 de lei, cu titlu de datorie contractuală pentru deteriorarea automobilului de model Toyota Prius, cu n/î ******, 1 157 de lei, cu titlu de dobândă de întârziere pentru deteriorarea automobilului de model Toyota Prius, cu n/î ******, 200 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru evaluarea prejudiciului automobilului de model Toyota Prius, cu n/î ****** 228, 270 de lei, cu titlu de taxă de stat și 1 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Din lucrările dosarului, instanța de apel a reținut că Denis-Cristian Gurev fiind informat despre cauza aflată pe rolul instanței încă la 11 noiembrie 2021 (f. d. 48), odată cu depunerea cererii de a face cunoștință cu materialele cauzei, iar la 24 decembrie 2021 a făcut cunoștință cu materialele cauzei (copertă, verso), nu a întreprins careva acțiuni în vederea apărării poziției sale prin depunerea referinței, inclusiv pe marginea termenului de prescripție sau prin depunerea probelor, după caz.

Mai mult, la 27 ianuarie 2022, apelantul Denis-Cristian Gurev prin cerere a indicat că nu este de acord cu acțiunea dată, solicitând examinarea cauzei cu prezența părților, iar prin încheierea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost numită ședința de pregătire a cauzei pentru 18 mai 2022 (f. d. 49, 50). 3

Ulterior, deși a fost informat despre ședințele de judecată, potrivit avizului de recepție și telefonogramelor, Denis-Cristian Gurev a depus două cereri de amânare, fără anexarea probelor în susținerea temeiului amânării, și fără a întreprinde careva măsuri în apărarea drepturilor sale.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că Denis-Cristian Gurev deși a cunoscut despre cauza aflată pe rol nu a făcut uz de dreptul de a cere aplicarea termenului de prescripție la examinarea cauzei în fond, astfel încât în instanța de apel această invocare este inadmisibilă.

Or, instanța de apel, în baza materialelor din dosar și a celor prezentate suplimentar, a verificat corectitudinea constatării circumstanțelor de fapt ale cauzei, a aplicării și interpretării normelor de drept material, precum și respectarea normelor de drept procedural, la judecarea cauzei în primă instanță.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului precum că nu era la curent despre prevederile legale care permit invocarea termenului de prescripție până la încheierea dezbaterilor în fond, or, necunoașterea legii nu absolvă persoana de respectarea normelor legale.

Cu privire la încălcarea termenului de 6 luni prin prisma art. 2764 din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a remarcat că cauza a fost examinată în procedură generală.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificat recurentului Denis-Cristian Gurev, prin poștă terestră, la 30 mai 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere (f. d. 115), iar cererea de recurs a fost depusă la 25 iulie 2023 (f. d. 73-86, vol. II).

La 01 august 2023, în adresa SRL „Nagoltrans” a fost expediat copia recursului declarat de Denis-Cristian Gurev, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 142).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, SRL „Nagoltrans” nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; 5 c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Denis-Cristian Gurev, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- 6 (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 30 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Denis-Cristian Gurev, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Denis-Cristian Gurev, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de 7 admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Denis-Cristian Gurev, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Denis-Cristian Gurev, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8