2ra-1705/23 — rezolutiunea contractului, repararea prejudiciului material, moral precum si incasarea cheltuielilor de judecata

La 18 mai 2022, Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Admir Construct”cu privire la rezoluțiunea contractului, repararea prejudiciului material, moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2, 3-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, a indicat că la 22 ianuarie 2021 a încheiat cu pârâta contractul nr. 100A de prestări servicii, în baza căruia ultimul s-a angajat, în termen de 15 zile lucrătoare din momentul achitării avansului, să proiecteze, asambleze și să livreze cinci geamuri termopan, dintre care două geamuri cu dimensiunile de 450x980 din material Galaxy 5s, alb, furnitură Axor, tip sticlă „simplă 24”, două geamuri cu dimensiunile 420x980 din aceleași materiale și calitate și un geam cu dimensiunile 1960x1160, la fel din același material și aceeași calitate. Partea de sus a geamurilor cu lățimea de 420 și 450 urma să fie confecționată sub formă de arcă, conform comenzii și schiței efectuată de către pârâtă.

A indicat că, suma totală a comenzii a fost stabilită în mărime de 570 de euro, ce constituia la cursul din ziua dată 12 080 de lei. În aceeași zi a achitat avansul în sumă de 400 de euro, conform pct. 2.3 din contract, toate achitările fiind efectuate în euro, potrivit înțelegerii.

A notat că, în conformitate cu pct. 1.2 din contract, SRL ,,Admir Construct” urma să confecționeze geamurile și să le instaleze la data de 04 februarie 2021, după cum este stipulat în pct. 1.3 din contract. 1

Constatând că la 04 februarie 2021 pârâtul nu și-a executat obligația asumată, l-a contactat telefonic și a primit răspuns că în următoarele zile comanda va fi gata. Așa a continuat până la 24 martie 2021, când, înțelegând că comanda nu va mai fi executată, în conformitate cu prevederile pct. 5.2 din contract a expediat o notificare, prin care a solicitat executarea comenzii în termen de 14 zile de la recepționarea notificării sau, în caz contrar, restituirea avansului cu rezilierea contractului. La această notificare nu a primit un răspuns pozitiv.

A afirmat că, la 16 aprilie 2021, a primit o solicitare de la pârâtă, prin care ultima a comunicat că nu poate confecționa geamurile conform modelului solicitat și a solicitat confirmarea permisiunii ca geamurile cu lățimea de 420 mm să fie confecționate cu lățimea de 550 mm, deoarece dimensiunile de 420 mm nu le permit, după caracteristici, să fie îndoite, conform modelului ales.

A relevat că, în luna mai 2021 a apelat la Agenția pentru protecția consumatorului și supravegherea pieței cu o reclamație, în care a indicat toate încălcările admise de către SRL ,,Admir Construct”.

A susținut că, prin scrisoarea nr. 1540 din 14 iunie 2021, Agenția pentru protecția consumatorului și supravegherea pieței i-a recomandat să răspundă la solicitarea pârâtei și dacă, în conformitate cu art. 20 din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003, i s-au încălcat careva drepturi legate de prestarea serviciilor, să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată pentru repararea prejudiciilor.

A indicat că, la 01 iulie 2021 a expediat în adresa pârâtei o scrisoare, prin care a comunicat că nu este de acord cu condițiile pretenției din 16 aprilie 2021 și a solicitat restituirea avansului în sumă de 400 de euro. Cererea dată a fost recepționată la data de 01 iulie 2021 de către angajatul pârâtei, managerul Adriana Strungaru, însă, nu a primit niciun răspuns, banii nefiind restituiți.

A reiterat că, la 21 iulie 2021 și 27 iulie 2021 s-a adresat din nou la Agenția pentru protecția consumatorului și supravegherea pieței cu aceeași problemă. Prin scrisoarea din 23 septembrie 2021 Agenția i-a comunicat că agentul economic SRL ,,Admir Construct” a fost citat pentru a depune explicații, însă acesta se eschivează de la prezentarea în fața autorității, motiv din care în privința pârâtei a fost pornit un proces contravențional. 2

A indicat că, prin scrisoarea nr. 1011 din 04 aprilie 2022, Agenția a informat-o despre faptul că a examinat petiția din 21 iulie 2021, iar procesul contravențional pornit în privința pârâtei a fost încetat, fiindu-i recomandat să se adreseze în instanța de judecată pentru satisfacerea revendicărilor conform art. 31 din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003.

Reclamanta a invocat că, timp de un an și trei luni, familia sa nu a avut posibilitatea de a se bucura de investițiile făcute pentru confecționarea geamurilor de la casa lor, fiind practic jefuită de persoane iresponsabile. Pârâta nu a executat obligațiile asumate prin contractul de prestări servicii, motiv din care urmează să poarte răspunderea prevăzută de lege. Neexecutarea prevederilor contractuale este esențială, deoarece pârâta nu a realizat comanda în termenul stabilit în contract, precum nici în termenul suplimentar.

A subliniat că, încălcarea drepturilor de către pârâtă a cauzat incomodități de ordin moral, psihologic și fizic, nu a putut beneficia nici de banii achitați pentru prestație pârâtei, dar nici de prestația solicitată, fiindu-i cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 500 de euro, pe care o consideră echitabilă.

În drept, reclamanta Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, și- a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 916, 934, 935, 1375 din Codul civil, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 20, 31 din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003.

Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, a solicitat rezoluțiunea contractului nr. 100A din 22 ianuarie 2021, încheiat cu SRL ,,Admir Construct”, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a sumei de 400 de euro cu titlu de prejudiciu material (avans), 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în apel, instanța de apel a reținut că instanța de judecată ierarhic inferioară, corect a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a cerințelor reclamantei Stela Martea.

Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat cu certitudine că, la 22 ianuarie 2021, SRL ,,Admir Construct” – în calitate de antreprenor și Stela Martea – în calitate de beneficiar, au încheiat contractul nr. 100A, obiectul căruia a constituit proiectarea, asamblarea, livrarea de către antreprenor, în interesul, la comanda și pe contul beneficiarului a produselor de tâmplărie și anume: cinci geamuri termopan, dintre care două geamuri cu dimensiunile de 450x980 din material Galaxy 5s, alb, furnitură Axor, tip sticlă „simplă 24”, două geamuri cu dimensiunile 420x980 din aceleași materiale și calitate și un geam cu dimensiunile 1960x1160, la fel din același material și aceeași calitate. Partea de sus a 4 geamurilor cu lățimea de 420 și 450 urma să fie confecționată sub formă de arcă, conform comenzii și schiței efectuată de către pârâtă (f. d. 10-11).

Potrivit pct. 1.2 -1.3 din contract, termenul de producere este de 15 zile lucrătoare din ziua achitării avansului, iar termenul de instalare a fost stabilit la 04 februarie 2021.

Conform pct. 2.1 din contract, valoarea comenzii este calculată în baza actului-cererii.

Astfel, instanța de apel a reținut că, în pct. 2.3-2.4 din contract, părțile au prevăzut că 50% din costul comenzii se achită la semnarea contractului, iar 50% în ziua finisării executării lucrărilor de tâmplărit sau în momentul livrării, dar nu mai târziu de începerea lucrărilor de montare.

În actul-cerere, anexă la contract, în care este descrisă comanda, s-a indicat că valoarea totală a contractului constituie 570 de euro, echivalentul sumei de 12 080 de lei, sumă din care beneficiarul a achitat avans în mărime de 400 de euro (8 477 de lei) (f. d. 10).

Instanța de apel a constatat că, în termenul stabilit în contract, SRL ,,Admir Construct” nu a produs și livrat geamurile comandate. Prin cererea din 24 martie 2021 Stela Martea a solicitat SRL ,,Admir Construct” ca în termen de 14 zile din momentul recepționării cererii, să execute angajamentele asumate sau, în caz contrar, să restituie suma achitată cu titlu de avans (f. d. 13).

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că instanța de fond just a concluzionat că, rezoluțiunea a fost declarată din motive temeinice și anume, neexecutarea obligației de către antreprenor, care, deși s-a angajat să proiecteze, asambleze și să livreze, în interesul, la comanda și pe contul beneficiarului, a produselor de tâmplărie până la data de 04 februarie 2021, totuși, în termenul prevăzut, precum nici ulterior, nu a executat comanda pentru beneficiar, astfel fiind întemeiată pretenția reclamantei cu privire la rezoluțiunea contractului nr. 100 A din 22 ianuarie 2021 încheiat între SRL „Admir Construct” și Stela Martea.

Concluzionând cele relatate, instanța de apel a considerat că SRL „Admir Construct” nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin contractul nr. 100 A din 22 5 ianuarie 2021 și anume pct. 1.2 și 1.3 al contractului care prevăd că termenul de producere este de 15 zile lucrătoare din ziua achitării avansului, iar termenul de instalare este stabilit de ambele părți la 04 februarie 2021. Suma avansului de 400 de euro a fost achitată de către Stela Martea la 22 ianuarie 2021, conform pct. 2.3 din contract, însă, pârâta nu a mai produs și livrat geamurile.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, SRL ,,Admir Construct” era obligată să restituie avansul primit la încheierea contractului conform art. 1349 alin. (2) din Codul civil care stipulează că în cazul rezoluțiunii, antreprenorul sau prestatorul este ținut să restituie avansul primit.

Instanța de apel a relevat că, în speță instanța de fond just a concluzionat că, executarea obligațiilor asumate prin confecționarea și instalarea produselor de tâmplărie nu au fost executate de către SRL „Admir Construct”, fiind constatată o neexecutare esențială a contractului, respectiv, s-a dispus rezoluțiunea contractului cu aducerea părților la poziția inițială și încasarea de la SRL „Admir Construct” în beneficiul Stelei Martea a sumei de 400 de euro, achitată cu titlu de avans.

Reieșind din conținutul normelor legale prevăzute la art. 2036 alin. (1), (2), 2037 din Codul civil, instanța de apel a considerat că, este întemeiată pretenția Stelei Martea privind repararea prejudiciului moral și instanța de fond corect a dispus încasarea din contul SRL „Admir Construct”, în beneficiul apelantei prejudiciul moral în sumă de 1 000 de lei, sumă care în opinia instanței de apel este una rezonabilă.

Raportând prevederile art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la circumstanțele speței deduse judecății, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a compensat parțial cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei, sumă pe care instanța o consideră reală, necesară și rezonabilă.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa reprezentantului recurentei, avocatul Vasile Lupu, în mod electronic, la 07 decembrie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 77-verso), iar cererea de recurs a fost depusă la 11 decembrie 2023 P (f. d. 78-81, 82).

La 26 mai 2024, în adresa SRL „Admir Construct” a fost expediat copia recursului declarat de Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului, însă corespondența a fost remisă în adresa instanței cu mențiunea poștașului „nereclamat” (f. d. 88, 89-90).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, SRL „Admir Construct” nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință. 7

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva 8 invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în conținutul cererii de recurs, Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea 9 tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și 10 nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Stela Martea, reprezentată de avocatul Vasile Lupu, împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11