3ra-738/25 — anularea partiala a hotaririi CEC
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea partiala a hotaririi CEC
- Temei legal
- Ultimele plati din contul cu mentiunea - Fond electoral, se efectueaza in ziua imediat urmatoare zilei votarii. Incepand cu ziua de marti de dupa alegeri, efectuarea oricaror operatiuni financiare din acest cont este interzisa, intrucat institutiile bancare suspenda tranzactiile aferente contului - Fond electoral si initiaza procedura de inchidere a acestuia. Art. 56 alin. 13 Cod electoral.
3ra-738/25 — anularea partiala a hotaririi CEC (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Comisia Electorală Centrală,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Năstase Andrei împotriva Comisiei Electorale Centrale
cu privire la anularea parțială a hotărârii nr. 4148 din 5 octombrie 2025,
împotriva hotărârii din 13 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-738/25
PIGD 2-25142560-01-3ra-16102025)
Ultimele plăți din contul cu mențiunea „Fond electoral” se efectuează în ziua imediat
următoare zilei votării. Începând cu ziua de marți de după alegeri, efectuarea oricăror
operațiuni financiare din acest cont este interzisă, întrucât instituțiile bancare suspendă
tranzacțiile aferente contului „Fond electoral” și inițiază procedura de închidere a
acestuia. Art. 56 alin. (13) Cod electoral.
Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
21 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Comisia Electorală
Centrală
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 7 octombrie 2025, Năstase Andrei a depus la Curtea de
Apel Centru acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale, solicitând:
⎯ anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, și anume a
punctului 12 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5
octombrie 2025 „cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale
a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie
2025, la situația din 29 septembrie 2025 și din 1 octombrie 2025 (final), și
contestațiile nr. CEC-10AP/94, nr. CEC-10AP/95, nr. CEC-10AP/96 și nr.
CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025”.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin hotărârea
menționată, Comisia Electorală Centrală a constatat anterior aplicarea
sancțiunii de avertisment candidatului independent Năstase Andrei, pentru
nerespectarea prevederilor art. 54 alin. (6) lit. d) din Codul electoral și ale
pct. 66 din Regulament. În continuare, Comisia a reținut că, pentru atingerea
scopului legitim al respectării normelor legale, ținând cont de gravitatea
încălcării și de comportamentul continuu neglijent față de regulile privind
finanțarea campaniei, se impune menținerea sancțiunii avertismentului
prevăzute prin prezenta hotărâre, iar pentru nerespectarea art. 56 alin. (13)
din Codul electoral, candidatul urmează a fi somat să verse în bugetul de stat
suma de 5.926,95 lei.
De altfel, reclamantul a subliniat că, potrivit hotărârii contestate,
adjudecarea din contul său a sumei de 5.926,95 lei a fost motivată prin faptul
că această sumă ar fi fost transferată la data de 30 septembrie 2025, respectiv
în ziua de marți de după alegeri, cu încălcarea prevederilor art. 56 alin. (13)
din Codul electoral.
Or, potrivit susținerilor reclamantului, transferul sumei de 5.926,95 lei
a fost efectuat la data de 29 septembrie 2025, ora 22:08, în contul aferent
contractului de chirie, conform clauzelor contractuale. Prin urmare, plata a
1
fost realizată în ziua de luni, imediat următoare zilei votării, respectând
termenul prevăzut de lege.
Reclamantul consideră că, în aceste condiții, a respectat cerințele
art.56 alin.(13) din Codul electoral, motiv pentru care nu pot fi aplicate
dispozițiile alin. (16) al aceluiași articol, care reglementează consecințele
depășirii termenului legal.
Totodată, reclamantul arată că data de 30 septembrie 2025, reținută de
către pârâtă ca moment al efectuării transferului, reprezintă în realitate data
creditării contului beneficiarului sau data procesării ordinului de plată de
către instituția bancară, aspecte aflate în afara controlului său. Din punct de
vedere juridic, momentul relevant este cel al inițierii transferului, respectiv
data de 29 septembrie 2025, care se încadrează în termenul legal.
În consecință, reclamantul apreciază că concluziile formulate de
pârâtă la pct. 1.4 al hotărârii contestate, precum și soluția de adjudecare a
sumei menționate la pct. 12, contravin dispozițiilor legale aplicabile și
situației de fapt reale.
Pe de altă parte, reclamantul susține că, prin hotărârea contestată, s-a
produs o vătămare directă a patrimoniului său, printr-o măsură lipsită de
temei legal și întemeiată pe o interpretare eronată a faptelor și a normei
juridice incidente.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Curtea de Apel Centru prin hotărârea din data de 13 octombrie 2025 a
admis acțiunea depusă de Năstase Andrei.
A anulat pct. 12 din dispozitivul hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr.4148 din 5 octombrie 2025 „Cu privire la supravegherea finanțării
campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare
din 28 septembrie 2025, la situația din 29 septembrie 2025 și din 1 octombrie
2025 (final), și contestațiile nr. CEC-10AP/94, nr. CEC-10AP/95, nr. CEC-
10AP/96 și nr. CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025”.
Instanța de fond a reținut că reieșind din conținutul actului contestat
și poziția abordată de Comisia Electorală în cadrul procesului de judecată,
inclusiv în referință, drept temei pentru somarea lui Năstase Andrei să verse
în bugetul de stat suma de 5.926,95 lei, s-a invocat faptul că, candidatul
independent ar fi transferat suma respectivă, către contul SRL „Glasul
Națiunii”, cu încălcarea art. 55 alin. (13) din Codul electoral, și anume la
data de 30 septembrie 2025 (zi de marți), deși urma să efectueze plata
corespunzătoare, în ziua de luni imediat următoare zilei votării.
2
Însă, potrivit datelor reflectate în dosarul administrativ, și anume
răspunsul MAIB nr.C371B/E01260 din 8 octombrie 2025, din extrasul
contului MD20AG000000022516931195, cu destinația „Fond Electoral” al
Candidatului Independent – Năstase Andrei, intanța de fond a stabilit că
ordinul de plată către SRL „Glasul Națiunii”, în sumă de 5.926,95 lei, a fost
emis la data de 29 septembrie 2025, ora 22:08.
Comisia Electorală Centrală a reținut temeinicia soluției sale, din
perspectiva procedurii de procesare a datelor (în afara orelor de lucru), în
care Banca a executat de facto ordinul de plată a reclamantului Năstase
Andrei, în cursul zilei operaționale din 30 septembrie 2025.
La acest capitol, instanța de judecată a menționat că potrivit art. 56
alin.(13) din Codul electoral, ultimele achitări din contul cu mențiunea „Fond
electoral” se efectuează „în ziua de luni imediat următoare zilei votării”, fără
a se preciza o oră-limită, iar drept urmare, în acest caz, termenul se
calculează pe zile calendaristice, dar nu pe ore, astfel încât orice plată
efectuată până la sfârșitul zilei de luni poate fi considerată în termen.
Prima instanță a subliniat că orice procesare bancară ulterioară,
dependentă de proceduri interne, nu răstoarnă punctul obiectiv de pornire,
iar dacă regula legală nu impune ora-limita, termenul se calculează pe zile
calendaristice, ziua respectivă fiind valabilă până la sfârșitul acelei zile.
În aceeași ordine de idei, deși CEC a susținut că plata a fost efectuată
atunci când a fost procesată efectiv de Bancă, instanța de fond a menționat
că în majoritatea cazurilor (inclusiv în materie de taxe, contribuții, sau
finanțare publică), dacă există disponibil în cont și dacă ordinul este valabil
transmis, achitarea se consideră efectuată/înregistrată în momentul în care
ordinul de plată a fost înregistrat în sistemul bancar.
Prin urmare, Curtea de Apel Centru a statuat că în cazul din speță,
Năstase Andrei și-a îndeplinit obligația la momentul când a făcut tot ce
depinde de el pentru ca plata să se realizeze, adică a emis ordinul bancar, în
termenul prevăzut de lege, iar procesarea ulterioară a acesteia, ține de
procedurile interne ale băncii și nu pot fi imputate plătitorului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 octombrie 2025, ora 17:05, prin intermediul poștei electronice,
Comisia Electorală Centrală a depus recurs nemotivat. Ulterior, la 17
octombrie 2025, ora 15:59 a fost prezentată motivarea recursului.
În susținerea recursului, CEC a susținut că instanța de fond a aplicat
eronat dispozițiile legale referitoare la termenul de executare a obligațiilor
de plată din contul „Fond electoral” și la regimul juridic al operațiunilor
3
bancare, ignorând prevederile Codului civil, ale legislației bancare și ale
regulamentelor Băncii Naționale.
Recurenta a invocat în primul rând art. 388 alin. (4) din Codul civil,
conform căruia, atunci când o acțiune trebuie efectuată la o organizație,
termenul expiră la ora la care acea organizație își încheie programul de lucru.
În consecință, respectarea termenului legal de transfer al fondurilor se
raportează la programul efectiv de lucru al instituției bancare și nu la ora
24:00 a zilei calendaristice.
De asemenea, CEC a făcut trimitere la Condițiile generale ale băncii
comerciale MAIB, care guvernează raporturile contractuale cu persoanele
fizice. Aceste condiții prevăd că ordinul de plată se consideră primit de bancă
la data și ora recepționării lui, iar dacă recepția are loc după ora-limită a zilei
operaționale sau într-o zi nelucrătoare, ordinul se consideră primit în
următoarea zi operațională. Orele-limită sunt afișate public de către bancă,
iar „ziua operațională bancară” reprezintă ziua în care banca este deschisă
pentru public conform reglementărilor interne și dispozițiilor Băncii
Naționale.
În continuare, s-a invocat Regulamentul BNM nr. 238 din 10
octombrie 2002 privind evidența contabilă în bănci, potrivit căruia
documentele primite în timpul zilei operaționale se procesează și se reflectă
în aceeași zi, în timp ce documentele primite după expirarea acestei zile se
înregistrează în conturi în următoarea zi operațională. Fiecare bancă are
obligația de a-și stabili și afișa graficul propriei zile operaționale. Din acest
motiv, CEC a arătat că plățile efectuate din contul fondului electoral sunt
guvernate de regulile contabile și de fluxul operațional bancar, iar un ordin
de plată transmis după ora-limită nu poate fi considerat executat în ziua
respectivă, ci abia în următoarea zi operațională.
Această interpretare, în viziunea recurentei, are consecințe juridice
directe asupra respectării termenelor stabilite de Codul electoral pentru
finalizarea operațiunilor financiare aferente campaniei. Orice depășire, chiar
minimă, a termenului prevăzut de art. 56 alin. (13) din Codul electoral atrage
răspunderea subiectului electoral și aplicarea sancțiunii de virare a sumelor
netransferate la bugetul de stat.
CEC a subliniat că norma legală este clară, previzibilă și accesibilă,
iar concurenții electorali cunoșteau condițiile și termenii în care trebuiau să
efectueze transferurile bancare. Nerespectarea termenului legal, indiferent de
motivele invocate, constituie o încălcare a obligației de închidere a
operațiunilor de campanie în termen, iar instanța de apel, substituindu-se
interpretării legale corecte, a adoptat o soluție arbitrară.
4
În consecință, CEC a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii
Curții de Apel Centru și respingerea acțiunii formulate de Andrei Năstase ca
fiind neîntemeiată, în temeiul art. 244, 245, 245¹ lit. d) și art. 248 alin. (1)
lit.b) din Codul administrativ.
POZIȚIA INTIMATULUI
Până la examinarea cauzei în recurs de către Curtea Supremă de
Justiție, intimatul Andrei Năstase nu a valorificat dreptul său procedural
prevăzut de lege, nefiind depusă nicio referință la recursul formulat de
Comisia Electorală Centrală. Această omisiune denotă lipsa unei poziții
procesuale exprimate față de criticile invocate de recurent, instanța urmând
să soluționeze cauza în temeiul actelor și argumentelor existente la dosar.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3
zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
5
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau
a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este vădit neîntemeiat.”
Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile
de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se
pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau
decizia și adoptă o nouă decizie.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 119 alin. (1) din Codul administrativ:
„Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”
Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ:
„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).”
Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ:
„Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă
una dintre următoarele hotărîri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt
îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”
Art. 26 din Codul electoral:
„(1) În calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:
6
a) elaborează și adoptă actele administrative necesare pentru aplicarea și respectarea
legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;
b) elaborează documente cu caracter de îndrumare (formulare, ghiduri, norme
metodologice), aprobate prin dispoziție a președintelui Comisiei Electorale Centrale, în
scopul asistenței activității financiare și al instruirii partidelor politice, concurenților
electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă în privința
drepturilor, obligațiilor și responsabilităților acestora în procesul de administrare a
finanțelor;
c) colectează și sistematizează rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor
politice, rapoartele auditorului cu privire la situațiile financiare, rapoartele asupra
procedurilor convenite privind gestiunea financiară a partidelor politice, rapoartele
privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de concurenții electorali sau
participanții la referendum și rapoartele privind finanțarea grupurilor de inițiativă;
d) analizează și verifică informația din rapoartele prezentate în condițiile prezentului
cod și ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice, adoptă hotărâri executorii privind
rezultatele verificării;
e) asigură publicarea pe pagina sa web oficială a informațiilor și a rapoartelor prezentate
în condițiile prezentului cod și ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice;
f) examinează sesizările și contestațiile privind încălcarea legislației cu privire la
finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă;
g) conlucrează, în vederea asigurării respectării legislației privind finanțarea partidelor
politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, cu autoritățile
administrației publice centrale și locale, precum și cu alte instituții sau entități,
indiferent de forma juridică de organizare;
h) cooperează și acordă asistență informațională la elaborarea unor studii independente
de monitorizare a finanțării partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor
de inițiativă;
i) studiază și monitorizează aplicarea legislației cu privire la finanțarea partidelor
politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, înaintează Parlamentului
și Guvernului propuneri privind modificarea cadrului normativ în acest domeniu;
j) prezintă anual Parlamentului, până la data de 1 iunie, un raport privind finanțarea
partidelor politice, a campaniilor electorale și/sau a grupurilor de inițiativă;
k) exercită alte atribuții de supraveghere și control al respectării legislației cu privire la
finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, în
conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Legii nr.294/2007 privind partidele
politice.
(2) Exercitarea supravegherii și controlului privind finanțarea campaniilor electorale în
sensul prezentului articol se aplică corespunzător și activității grupurilor de inițiativă.”
Art. 27 lit. a), j) și s) din Codul electoral:
„În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții:
a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative
care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;
j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor și
coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor;
s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului
administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor.”
Art. 56 alin. (1), (2), (8), (13) – (16) din Codul electoral:
„(1) Concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă, în
termen de 3 zile după înregistrare, deschide la bancă un cont cu mențiunea "Fond
electoral"/"Destinat grupului de inițiativă", transferând în el mijloace financiare proprii,
precum și mijloace bănești primite în condițiile legii de la persoane fizice cetățeni ai
Republicii Moldova ori de la persoane juridice din țară. În scopul deschiderii contului
cu mențiunea "Fond electoral/"Destinat grupului de inițiativă", concurentul electoral,
7
participantul la referendum sau grupul de inițiativă urmează a fi luat în evidență fiscală
în modul stabilit în art.162 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal nr.1163/1997.
(2) Băncile deschid concurentului electoral, participantului la referendum sau grupului
de inițiativă un cont cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă"
după înregistrarea concurentului electoral, participantului la referendum sau grupului de
inițiativă, dar nu mai târziu de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Deschiderea și
închiderea conturilor respective sunt cu titlu gratuit.
(8) Toate cheltuielile pentru activitatea grupurilor de inițiativă și pentru campaniile
electorale se efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea "Fond
electoral"/"Destinat grupului de inițiativă".
(13) În cazul concurenților electorali și al participanților la referendum, ultimele achitări
din contul cu mențiunea "Fond electoral" se fac în ziua de luni imediat următoare zilei
votării. În ziua imediat următoare de marți, băncile suspendă operațiunile la contul cu
mențiunea "Fond electoral" și întreprind acțiunile de închidere sau, după caz, de
suspendare a contului, conform procedurilor interne ale băncilor.
(14) Se interzic operațiunile de încasare a numerarului și/sau transferare a mijloacelor
bănești în contul cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă" după
prezentarea raportului final conform prevederilor art.58.
(15) După prezentarea și examinarea rapoartelor finale, concurentul electoral,
participantul la referendum sau grupul de inițiativă este obligat sa transfere soldul din
contul cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă" în bugetul de stat
și să întreprindă acțiunile de suspendare sau închidere a contului conform procedurilor
interne ale băncilor, cu următoarele excepții:
a) în cazul grupurilor de inițiativă constituite de partide politice, soldul din contul cu
mențiunea "Destinat grupului de inițiativă" poate fi transferat la contul bancar al
partidului politic sau la contul cu mențiunea "Fond electoral", comunicând imediat
comisiei despre acest fapt. Soldul poate fi transferat și în baza unei cereri scrise depuse,
în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin.(12), la banca unde a fost
deschis contul cu mențiunea "Destinat grupului de inițiativă";
b) în cazul grupurilor de inițiativă constituite de către cetățeni pentru susținerea
candidaților în alegeri, soldul din contul cu mențiunea "Destinat grupului de inițiativă"
poate fi transferat la contul cu mențiunea "Fond electoral" al candidatului susținut și
înregistrat în calitate de concurent electoral, comunicând imediat despre acest fapt
comisiei sau, după caz, consiliului electoral de circumscripție. Soldul poate fi transferat
și în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit
la alin.(12), la banca unde a fost deschis contul cu mențiunea "Destinat grupului de
inițiativă";
c) în cazul partidelor politice, soldul din contul cu mențiunea "Fond electoral" poate fi
transferat la contul bancar al acestora, comunicând imediat comisiei despre acest fapt.
Soldul poate fi transferat și în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la
expirarea termenului stabilit la alin.(13), la banca unde a fost deschis contul cu
mențiunea "Fond electoral";
d) prevederile lit.a) și c) se aplică corespunzător și blocurilor electorale sub condiția
stabilirii procedurii în acest sens în acordurile de constituire a blocurilor electorale.
(16) În cazul nerespectării prevederilor alin.(15), Comisia Electorală Centrală sau, după
caz, consiliul electoral de circumscripție, în termen de 3 zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin.(15) lit.a)–c), poate dispune, prin hotărâre, închiderea contului cu
mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă" al concurentului electoral,
al participantului la referendum sau al grupului de inițiativă și obligarea băncii la
transferarea soldului din contul cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de
inițiativă" în bugetul de stat, după perceperea tuturor comisioanelor.”
Art. 388 alin. (4) din Codul civil:
„Temenul expiră la ora 24 a ultimei zile a termenului. Dacă acțiunea trebuie săvârșită la
o organizație, temenul expiră la ora când această organizație, în confomitate cu nomele
stabilite, încheie programul de lucru.”
8
Pct. 15 din Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile
din Republica Moldova, aprobat prin hotărîrea Consiliului de administrație
al Băncii Naționale a Moldovei nr. 238 din 10 octombrie 2002:
„Contabilitatea reprezintă un sistem reglementat de colectare, înregistrare și
generalizare a informației privind activele, obligațiunile, capitalul, veniturile și
cheltuielile băncii, mișcarea (modificarea) acestora prin contabilizarea totală,
neîntreruptă a tuturor operațiunilor economice și financiare.”
Pct. 41 din Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile
din Republica Moldova:
„Ziua de lucru trebuie să asigure perfectarea în timp util a documentelor de plată,
contabile și de casă, precum și reflectarea lor în evidența contabilă în conturile bilanțiere
și extrabilanțiere (condiționale și memorandum) cu întocmirea balanței de verificare.
Băncile determină, de sine stătător, durata zilei operaționale. Ziua operațională
reprezintă o parte din ziua de lucru, în timpul căreia se efectuează operațiunile cu
clienții, precum și primirea documentelor bancare pentru reflectarea acestora în evidența
contabilă. Programul zilei operaționale se stabilește în baza dispoziției conducătorului
băncii, se menționează în graficul de efectuare a operațiunilor cu clienții și se plasează
la loc vizibil, dacă actele normative nu prevăd altele.”
Pct. 42 din Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile
din Republica Moldova:
„Contabilitatea curentă și controlul asupra operațiunilor bancare se realizează prin
intermediul documentelor de plată, contabile și de casă.
Documentele de plată, contabile și de casă se întocmesc conform prevederilor stipulate
în actele normative.
Operațiunile economico-financiare efectuate de bancă se reflectă în evidența contabilă
conform formularelor prevăzute de actele normative în vigoare, precum și de
regulamentele interne ale băncii.”
Pct. 44 din Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile
din Republica Moldova:
„Organizarea activității operaționale prevede stabilirea la bancă a modului de trecere a
documentelor bancare prin toate etapele de prelucrare. Pentru aceasta se întocmesc
grafice de deservire a clienților și scheme de circuit ale documentelor bancare, aprobate
de conducătorul băncii.
Toate documentele bancare primite în contabilitate, inclusiv și cele de la subdiviziunile
băncii, în timpul zilei operaționale sînt supuse prelucrării și reflectării în conturile
bancare în aceeași zi.”
Pct. 45 din Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile
din Republica Moldova:
„Documentele bancare primite după expirarea zilei operaționale se reflectă în conturile
bancare în următoarea zi operațională. Ordinea primirii documentelor bancare după
expirarea zilei operaționale se determină de bancă și se stipulează în contractele
încheiate între părți.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că hotărârea motivată a instanței
9
de fond a fost notificată participanților la proces la data de 16 octombrie
2025, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul
din poșta electronică anexat la dosar.
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Cu referire la caracterul public al ședinței de judecată, instanța reține
că în conformitate cu dispozițiile art. 6§1 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la un proces echitabil, care
implică, printre altele, examinarea publică a cauzei. Totuși, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că acest drept nu
este absolut, ci poate suporta limitări justificate de natura cauzei sau de
modul concret de desfășurare a procedurii.
Completul de judecată reține că, în prezenta cauză, invitarea
participanților sau a reprezentanților acestora este inoportună, întrucât
argumentele expuse în cererea de recurs formulată de Comisia Electorală
Centrală sunt prezentate cu suficientă claritate pentru a permite instanței
exercitarea controlului judiciar asupra hotărârii din 13 octombrie 2025 a
Curții de Apel Centru. Totodată, data și ora ședinței au fost publicate pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție. Instanța de recurs consideră că toate
punctele de vedere relevante pot fi examinate și soluționate în mod
corespunzător pe baza înscrisurilor aflate la dosar și a dosarului
administrativ, având în vedere că părțile au avut posibilitatea să își expună
poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.
De asemenea, se constată că părțile s-au pronunțat asupra tuturor
argumentelor atât în cadrul procedurii administrative, cât și în ședința de
judecată desfășurată în fața instanței de fond.
Totodată, completul de judecată învederează că în aplicarea
supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ
ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația
instanței judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi
înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz
v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul
procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și,
pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special
argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția
Europeană pentru Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine;
Paun Jovanović v. Serbia, 2023, §108).
10
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând criticile din recursul Comisiei Electorale Centrale,
completul constată că sunt întemeiate și întrunesc cerințele de admisibilitate
ale art. 245¹ Cod administrativ. Recurenta indică o chestiune de drept de
interes general privind aplicarea unitară a art. 56 alin. (13)–(16) Cod
electoral – gestionarea/închiderea contului „Fond electoral” și competența
CEC de a soma și de a dispune virarea sumelor neconforme în buget. În
consecință, recursul se admite, hotărârea Curții de Apel Centru se casează,
pronunțându-se o nouă soluție.
Obiectul cauzei îl constituie verificarea legalității Hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 4148 din 3 octombrie 2025, în partea ce îl vizează pe
candidatul independent Andrei Năstase, somat să verse în bugetul de stat
suma de 5.926,95 lei achitată din contul „Fond electoral” la data de 30
septembrie 2025, cu încălcarea termenului imperativ prevăzut de art. 56 alin.
(13) din Codul electoral. Deși sancțiunea aplicată nu a fost contestată, acesta
a atacat hotărârea sub aspectul obligației de restituire a sumei menționate,
susținând că, potrivit raportului financiar și înscrisurilor bancare, plata către
„Glasul Națiunii” S.R.L. pentru chiria spațiului utilizat în campanie, conform
facturii nr. 3 din 21 septembrie 2025, a fost efectuată la 29 septembrie 2025.
Așa cum a reținut și instanța de fond, transferul sumei de 5.926,95
lei a fost inițiat de către Andrei Năstase la data de 29 septembrie 2025, ora
22:08, în contul aferent contractului de chirie, în conformitate cu clauzele
contractuale.
Completul de judecată subliniază că actele dosarului confirmă, în
mod cert, că operațiunea bancară a fost executată de Moldova Agroindbank
după expirarea termenului legal al plăților electorale, termen care, potrivit
art. 56 alin. (13) din Codul electoral, se încheie în ziua de luni imediat
următoare zilei votării, respectiv 29 septembrie 2025.
Conform mențiunii înscrise de bancă, ordinul de plată a fost inițiat
de client la data de 29.09.2025, ora 22:08, însă a fost procesat și realizat de
instituția bancară în cursul zilei operaționale de 30.09.2025.
Prin urmare, tranzacția s-a efectuat efectiv la data de 30 septembrie
Suma a fost debitată din contul „Fond electoral” într-o zi în care Codul
electoral interzice expres efectuarea unor asemenea operațiuni. Legiuitorul a
stabilit în mod clar că retragerile și plățile din conturile „Fond electoral” pot
fi efectuate doar în ziua imediat următoare zilei votării (ziua de luni), iar
orice tranzacție realizată ulterior, respectiv în ziua de marți, este nelegală și
atrage aplicarea măsurilor prevăzute de lege.
11
Instanța de fond a apreciat că plata din 30 septembrie 2025 nu încalcă
legea, motivând că ar fi fost „inițiată în termen”.
Instanța de recurs apreciază că această motivare este contrară textului
art. 56 alin. (13) Cod electoral stabilește expres că „ultimele achitări din
contul cu mențiunea „Fond electoral” se fac în ziua de luni imediat următoare
zilei votării”, iar „în ziua imediat următoare, marți, băncile suspendă
operațiunile la cont”. Norma are caracter imperativ, nu lasă loc de
interpretare extensivă și nu admite interpretare extensivă privind „inițierea”.
Completul de judecată menționează că termenul din art. 56 alin. (13)
este de decădere, după expirarea lui, orice operațiune financiară este
prohibită. Plata prelucrată marți, 30 septembrie 2025, este, așadar,
neconformă. Teza primei instanțe, potrivit căreia plata la o zi după termen ar
fi permisă, eludează finalitatea de transparență și control financiar a normei
și îi golește conținutul.
De asemenea, instanța de recurs observă că Curtea de Apel Centru a
apreciat măsura dispusă de Comisia Electorală Centrală ca fiind contrară art.
56 alin. (13) din Codul electoral, motivând că norma nu stabilește o oră limită
pentru efectuarea plăților în ziua de luni imediat următoare zilei votării.
Totuși, această interpretare este eronată, întrucât completarea normei
speciale din Codul electoral se face prin aplicarea dispozițiilor generale ale
art. 388 din Codul civil, care prevede că termenul expiră la ora 24:00 a
ultimei zile a termenului, iar dacă acțiunea trebuie săvârșită la o organizație,
termenul expiră la ora la care acea organizație își încheie programul de lucru,
potrivit normelor interne aplicabile.
Prin urmare, candidatul Andrei Năstase, în calitatea sa de gestionar
al contului cu mențiunea „Fond electoral”, avea obligația să țină cont de
programul de lucru al instituției bancare și să efectueze operațiunea de plată
în cadrul orelor de activitate ale acesteia, nu în afara programului de lucru,
în perioada de repaus a băncii. Acesta cunoștea sau trebuia să cunoască faptul
că la ora 22:08 banca nu mai desfășura activități operaționale, iar ordinele de
plată inițiate după această oră urmau a fi procesate în ziua bancară următoare.
În consecință, efectuarea plății în afara programului de lucru a determinat
executarea efectivă a tranzacției în ziua de marți, 30 septembrie 2025, cu
încălcarea termenului imperativ prevăzut de art. 56 alin. (13) din Codul
electoral.
Prin urmare, în contextul prevederilor legale citate, executarea
operațiunilor de achitare din contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”
ține de evidența contabilă în cadrul băncii, iar intimatul, la momentul
12
efectuării acestora, urma să respecte programul zilelor de lucru și celor
operaționale stabilite de BC „MAIB” S.A.
Prin neglijarea obligației de acționa în intervalul de timp stabilit de
nomele speciale, fie intenționat, fie din imprudență, intimatul a afectat
finalizarea operațiunilor electorale, iar ținând cont că neglijarea termenului
s-a produs din cauza inacțiunii personale a candidatului, survine răspunderea
individuală și ca efect restituirea la bugetul de stat a sumei netransferate în
termenul prevăzut de lege, care urma să se regăsească în bugetul de stat la
ziua de marți.
Completul de judecată menționează că măsura dispusă de CEC este,
prin urmare, o măsură administrativă de restabilire a legalității, nu o
sancțiune cu caracter represiv, având în vedere că urmărește doar readucerea
în legalitate a fluxului financiar electoral prin virarea în bugetul de stat a unei
sume utilizate contrar normei imperative.
Instanța de fond a considerat că somația dispusă de CEC ar fi
disproporționată în raport cu valoarea redusă a sumei și cu circumstanțele
faptei. Această apreciere nu are fundament juridic.
În acest sens, instanța de judecată subliniază că proporționalitatea nu
se raportează la valoarea absolută a sumei, ci la scopul măsurii și la
importanța principiului încălcat. În materia electorală, disciplina financiară
are un caracter de ordine publică, iar încălcarea termenelor și destinației
fondurilor afectează direct integritatea procesului electoral.
Instanța de fond a acordat relevanță faptului că încălcarea ar fi fost
una „formală” și că plata a fost efectuată dintr-o eroare sau neglijență.
Completul de judecată subliniază că intenția sau buna-credință nu
înlătură caracterul obiectiv al abaterii, întrucât dispozițiile art. 56 alin. (13)
au caracter imperativ și nu condiționează aplicarea măsurilor de existența
vinovăției.
Regimul electoral este bazat pe răspunderea obiectivă a
concurentului, care trebuie să asigure conformitatea integrală a activităților
financiare cu termenul și destinația legală. Orice abatere, chiar și
neintenționată, atrage aplicarea măsurilor corective.
Raportând probele administrate la dispozițiile legale aplicabile,
completul de judecată constată că hotărârea Comisiei Electorale Centrale
este legală, proporțională și întemeiată pe elemente obiective, în timp ce
soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru reflectă o aplicare greșită a
normelor de drept material.
Completul de recurs reiterează că disciplina financiară electorală nu
reprezintă o cerință formală, ci una de substanță, indispensabilă legalității
13
procesului electoral. Respectarea termenelor și regulilor privind utilizarea
fondurilor electorale constituie o garanție fundamentală a integrității
alegerilor și a egalității de șanse între concurenți.
Prin urmare, somația de a vira suma de 5.926,95 lei în bugetul de stat
– este justificată, proporțională și legală, iar raționamentul instanței de fond
de a o anula este lipsit de temei juridic.
Având în vedere considerentele expuse, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată caracterul întemeiat al recursului declarat
de Comisia Electorală Centrală. În consecință, recursul urmează a fi admis,
hotărârea din 13 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru va fi casată, iar în
rejudecare se va pronunța o nouă decizie prin care acțiunea se respinge ca
neîntemeiată.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Comisia Electorală Centrală.
Casează integral hotărârea din 13 octombrie 2025 a Curții de Apel
Centru, și emite o decizie nouă, prin care:
Respinge acțiunea depusă de Năstase Andrei împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 12 din hotărârea CEC nr. 4148
din 5 octombrie 2025.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
14