3r-192/25 — Contestarea actului administrativ

La 22 martie 2022 Întreprinderea Individuală „Mediprof-Răileanu” s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat: - anularea deciziei serviciul de înregistrare a unităților de drept Hâncești al IP „Agenția Servicii Publice” (dosarul nr. xxxxx) din 14.02.2022 privind refuzul înregistrării reorganizării Î.I. „MEDIPROF- RĂILEANU”; - adoptarea hotărârii de obligare a Agenției Servicii Publice să înregistreze, cu înscrierea în Registrul de stat, persoana juridică Societatea cu Răspundere Limitată „MEDIPROF-RĂILEANU”, creată în urma reorganizării prin transformare a Întreprinderii Individuale „MEDIPROF-RĂILEANU”, cu păstrarea datelor de identificare, precum IDNO xxxxx și alte.

Prin hotărârea din 10 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 august 2024 ÎÎ „Mediprof-Răileanu” a depus cerere de apel. La 02 ianuarie 2025 ÎI „Mediprof- Răileanu” a prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru s-a stabilit apelantei ÎI „Mediprof-Răileanu” un termen de 10 zile calendaristice de la data notificării încheierii, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Prin încheierea din 08 mai 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibil apelul declarat de ÎI „Mediprof-Răileanu”, pe motiv că cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 234 alin. (1) Cod administrative și apelanta nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

La data de 25 iunie 2025 ÎI „Mediprof-Răileanu” a depus recurs împotriva încheierii din 08 mai 2025 a Curții de Apel Centru , solicitând anularea încheierii contestate și restituirea cauzei spre judecarea apelului, deoarece a înlăturat neajunsurile indicate de instanța de apel.

În motivarea recursului recurenta a indicat că pe perioada februarie – aprilie 2025 s-a aflat permanent la domiciliu, însă nu a fost informată despre posibilitatea primirii trimiterii poștale, astfel nu a cunoscut despre încheierea din 19 februarie 2025 și nu a refuzat să o primească, fiind de interesul său să fie informată despre soarta cererii de apel. Iar soțul său, fiind juristul întreprinderii , cu regularitate se 2 interesa la oficiul poștal dacă nu există scrisori, sau citații. Susține că a aflat despre încheierea din 19 februarie 2025 când a făcut cunoștință cu încheierea din 08 mai 2025 - expediată prin plic simplu și înmânat de vecină din anumite circumstanțe explicabile, cum ar fi lipsa de la domiciliu pe perioada 22.05.2025-10.06.2025.

Recurenta a completat argumentele recursului, că s-a adresat la oficiul poștal Cimișlia cu solicitarea dea elucida circumstanțele returnării plicului cu încheierea din 19 februarie 2025. Ca rezultat, a stabilit că la oficiul poștal Cimișlia nu se regăsește niciun documente referitor la scrisoarea recomandată respectivă. Poștașul a recunoscut inscripția aplicată de e pe plic cu creionul, dar nu își amintește unde a lăsat citația și că ar fi înmânat-o cuiva, nu pus-o n cutia poștală, dar a fixat-o lîngă poartă, fiind grăbit.

Prin referința din 13 octombrie 2025 intimata IP Agenția Servicii Publice a solicitat declararea inadmisibilității recursului.

Articolul 242 din Codul administrativ statuează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Articolul 243 alin.(2) din Codul administrativ relevă că: „(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Articolul 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ indică că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Articolul 231 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Articolul 236 alin.(1) și (2) lit. f) din Codul administrativ stipulează că: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată”.

Articolul 235 din Codul administrativ statuează că: 3 „Dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială.”

Articolul 234 alin.(1) din Codul administrativ indică că: „(1) La cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit.c)–e).”

Articolul 212 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ prevede că: „(1) La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative. 20 Art. 105 Cod administrativ: „(1) Dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.c) sau art.104, înscrisul de notificat poate fi depus la oficiul poștal în a cărui circumscripție se află locul notificării. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat. (2) Despre depunere se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa locuinței persoanei ce urmează a fi notificată, la ușa spațiilor ei de activitate sau la ușa instituției comunitare în care locuiește. Înștiințarea trebuie să conțină data atașării, denumirea și adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat, precum și date despre durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia. (3) Înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise. (4) Oficiul poștal ține înscrisul depus la îndemînă pentru a fi ridicat pe parcursul a 3 luni. Termenul începe să curgă din ziua în care a fost atașată înștiințarea. După expirarea termenului, înscrisurile care nu au fost ridicate se expediază înapoi autorității publice care a dispus notificarea”.

Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil: „(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într- un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) 4 notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.

Art. 98 alin. (1) din Codul administrativ: „dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.

Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Prin hotărârea din 10 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 august 2024 ÎÎ „Mediprof-Răileanu” a depus cerere de apel. La 02 ianuarie 2025 ÎI „Mediprof- Răileanu” a prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru s-a stabilit apelantei ÎI „Mediprof-Răileanu” un termen de 10 zile calendaristice de la data 5 notificării încheierii, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Materialele cauzei atestă că încheierea din 19 februarie 2025 a fost expediată prin poștă recurentei ÎI „Mediprof-Răileanu” la adresa indicată în cererea de apel – xxxxx (f.d. 58, 101). Însă, recurenta nu a recepționat trimiterea poștală, aceasta la 24 martie 2025 fiind restituită oficiului poștal și ulterior instanței de apel cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 102).

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pct. 2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, definește trimiterea nereclamată ca fiind o trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Potrivit pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, în lipsa destinatarului, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.

Conform pct. 102 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poștale, care nu au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații: 1) la expirarea termenelor de păstrare; 2) la cererea expeditorului; 3) destinatarul refuză să primească trimiterea; 4) destinatarul nu este la adresa indicată; 5) adresatul căsuței poștale de abonament nu este indicat sau este indicat incorect; 6) adresa destinatarului indicată pe trimitere este ștearsă sau ruptă; 7) destinatarul este decedat.

Punctul 101 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, prevede că trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și timp de 30 de zile calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a acestora la oficiul poștal de destinație.

Potrivit informației publice plasate pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track &Trace)”, rezultă că livrarea pe adresa de corespondență a ÎI Medoprof-Răileanu a fost nereușită, deoarece la 24 martie 2025 destinatarul nu era disponibil, însă factorul poștal a informat despre posibilitatea primirii trimiterii poștale, fiind lăsat aviz de sosire pentru a se prezenta la oficiul poștal și a ridica trimiterea poștală. Însă, notificarea nu a fost reclamată de către ÎI „Medoprof-Răileanu”

Instanța de recurs reține că în contextul în care notificarea a fost returnată instanței de apel, deoarece nu a fost reclamată, urmează a fi aplicate prevederile alin. (3) al art. 105 Cod administrativ, potrivit cărora înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise.

Plicul cu avizul, prin care a fost expediateă către ÎI „Mediprof-Răileanu” copia încheierii, la data de 24 martie 2025 a fost restituit cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 102-103). 6

În speță, ÎI „Mediprof-Răileanu” nu a recepționat trimiterea poștală și nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a ridica trimiterea poștală, deși i-a fost lăsat aviz de sosire pentru a se prezenta la oficiul poștal și a ridica trimiterea poștală. Astfel, încheierea din 19 februarie 2025 se consideră notificată apelantului până la data de 24 martie 2024 (data returnării trimiterii poștale către oficiul poștal) și în termen de 15 zile ÎI „Mediprof -Răileanu” nu a înlăturat neajunsurile.

Argumentele recurentei că poștațul i-ar fi confirmat anumite circumstanțe referitor la plic, nu pot fi reținte, nefiind confirmate personal de factorul poștal, dar de recurentul însuși.

În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele ÎI „Mediprof-Răileanu” expuse în recurs că nu a fost informată despre posibilitatea primirii trimiterii poștale, or, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor privind prestarea serviciilor, furnizorii de servicii poștale poartă răspundere materială față de utilizatorii serviciilor poștale.

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că Curtea de Apel Centru întemeiat a considerat a fi incidente cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. f) Cod administrativ și prin încheierea din 08 mai 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de ÎI „Mediprof-Răileanu”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Mediprof- Răileanu” împotriva încheierii din 08 mai 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7