2ra-924/23 — Încasarea prejudiciului material

La 13 iulie 2020, Pretura sectorului Centru a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Parascoviei Chetraru privind încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că pe 3 februarie 2020 a fost emisă dispoziția Pretorului sectorului Centru cu privire la demolarea anexei construite în mod neautorizat la blocul locativ din *****. În acest sens pârâtei i-a fost expediată prescripția privind obligația de demontare și evacuare pe cont propriu a construcției benevol. Însă, pârâta nu s-a conformat.

Astfel, pentru demontarea construcției de către Pretura sectorului Centru s- au cheltuit 225 273,38 lei, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare și evacuare a obiectivelor amplasate neautorizat. După expedierea reclamației în acest sens, pârâta nu a achitat suma benevol.

În motivarea hotărârii a fost indicat că conform contractului de realizare a serviciilor de demolare nr. 04/2020 din 16 martie 2020 au fost executate lucrări de demolare a anexei, care conform devizului local de recepție a lucrărilor de demolare și evacuare a anexei au costat 225273 lei. Totuși, din conținutul raportului de expertiză extrajudiciară nr. 20 din 19 februarie 2020, instanța de judecată a constatat că din totalul lucrărilor de demolare incluse în procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate și a devizului local al lucrărilor de demolare, de facto de către Întreprinderea Municipală Servicii Locative Centru au fost executate doar o parte (parțial). Prin urmare, deși unele lucrări au fost incluse în devizul de cheltuieli, instanța de judecată a constatat că ele nu au fost de facto executate, încasând suma proporțional. 1

Pretura sectorului Centru a depus pe 1 noiembrie o cerere de apel împotriva aceleiași hotărâri prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 16 ianuarie 2023, ÎM „Servicii Locative Centru” a depus o cerere de alăturare la apelul depus de apelantul Pretura Sectorului Centru.

În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a dat eficiență deplină tuturor circumstanțelor cauzei și înscrisurilor prezentate, fapt ce a dus la adoptarea hotărârii care nu este bazată pe fundament temeinic și materialul probator administrat.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că suma de 225273,38 lei este confirmată prin procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate și prin devizul local. La fel, s-a atestat cu certitudine că Pretura sectorului centru a achitat ÎM „Seervicii Locative Centru” costul lucrărilor executate în cuantum de 225273,38 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată, ulterior fiind emisă și factură fiscală. Instanța de apel a remarcat corespunderea în totalitate a devizului local aferent lucrărilor de demolare cu procesul verbal de recepție a lucrărilor executate. Astfel, valoare reală a lucrărilor executate de ÎM „Servicii Locative Centru” constituie suma de 225273,38 lei.

În motivarea decizie mai este reținut faptul că atât timp cât prescripția de demolare de către Parascovia Chetraru nu a fost executată benevol, anexa construită neautorizat a fost demolată forțat, motiv pentru care ultima urmează să suporte cheltuielile eferente.

Referitor la raportul de expertiză extrajudiciară nr. 20 din 19 februarie 2022, instanța de apel a indicat că în conformitate cu prevederile art. 158 alin. (6) din 2 Codul de procedură civilă, raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanța judecătorească și se apreciază conform art. 130. Suplimentar, s-a mai punctat că acel raport de expertiză a fost efectuat peste o perioadă de 2 ani ide la executarea lucrărilor de demolare a construcției neautorizate.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a constatat că Parascovia Chetraru nu a demolat benevol construcția ridicată neautorizat, a fost preîntâmpinată despre necesitatea demolării benevole încă a ezitat să o facă, a primit prescripția, nu a îndeplinit nicio acțiune în acest sens, nu a depus la acel moment nicio sesizare sau cerere cu privire la anexa sa, a fost indiferentă față de soarta acestei anexe și corespunzător a admis conștiincios survenirea consecințelor sub forma demolării ei și evacuării materialelor de construcție și rămășițelor anexei. Prin urmare, este obligată să suporte cheltuielile Preturii sectorului Centru în legătură cu demolarea anexei construite neautorizat și evacuare a materialelor de construcție rămase de la anexa demolată din *****.

În motivarea recursului său, Parascovia Chetraru a indicat că în apel cauza a fost judecată în absența sa, considerând că nu i s-a comunicat despre locul, data și ora ședinței de judecată. Astfel a indicat că despre ședințele de judecată din apel era înștiințat avocatul Denis Pascari, deși acesta nu ar mai fi avut împuterniciri de reprezentare pe dosar. Despre decizia din 15 martie 2023, Parascovia Chetraru ar fi aflat abia la 25 mai 2023 prin intermediul paginii web a Curții de Apel.

La fel, recurenta susține că suma lucrărilor de demolare a construcției pe care recurenta este supusă să o achite este exagerată și nejustificată. Instanța de apel ar fi admis în mod neîntemeiat în calitate de probe procesul-verbal de recepție din 12 martie 2020 și devizul local nr. 07-/02 din 12 martie 2020, or aceste acte nu dovedesc faptul că toate lucrările indicate în acestea au fost executare în realitate la demolarea construcției, precum și că prețul lucrărilor executate corespunde cu prețul de piață din perioada respectivă. Nefiind de acord cu valoare despăgubirilor solicitate, recurenta ar fi solicitat și realizat un raport de expertiză extrajudiciară care ar demonstra că procesul-verbal de recepție din 12 martie 2020 ar conține erori grave în ceea ce privește cantitatea și calitatea lucrărilor executate.

Recurenta mai critică faptul că contractul de achiziții publice nr. 04/2020 din 16 martie 2020 a fost încheiat contrar prevederilor legii nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice. În acest sens a indicat că pretura sectorului Centru a 3 optat pentru prestarea unor servicii exagerat de costisitoare care nu se justifică în contextul complexității reduse a lucrărilor de demolare.

În cererea sa de recurs, recurenta indică că recunoaște că nu a îndeplinit cerința de a demola construcția pe cont propriu și este gata să compenseze preturii cheltuielile suportate dar numai pentru lucrările executate într-adevăr.

La 24 iulie 2023, de către Pretura sectorului Centru a fost depusă o referință la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea cererii de recurs.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate 4 regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.”

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 6

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În ceea ce ține argumentele recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că critica se referă la un simplu dezacord cu concluziile Curții de Apel Chișinău.

Pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de apel.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să examineze recursul pe fondul său, or critica rămâne la nivelul unui simplu dezacord cu soluția pronunțată în apel.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Parascoviei Chetraru din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Parascovia Chetraru. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7