2ra-924/23 — incasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material
- Temei legal
- recursul declarat pana la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul recurentei cu solutia instantelor inferioare
2ra-924/23 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Pretura sectorului Centru împotriva Parascoviei Chetraru
(încasarea prejudiciului material)
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023
(cererea nr: 2ra-924/23
Nr. PIGD 2-20083421-01-2ra-03072023)
Recursul declarat până la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul
recurentei cu soluția instanțelor inferioare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. Vladislav Holban
Curtea de Apel Chișinău - jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
15 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Studiind în lipsa părților recursul declarat de Parascovia Chetraru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 iulie 2020, Pretura sectorului Centru a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Parascoviei Chetraru privind încasarea prejudiciului material.
În motivarea acțiunii a indicat că pe 3 februarie 2020 a fost emisă dispoziția
Pretorului sectorului Centru cu privire la demolarea anexei construite în mod
neautorizat la blocul locativ din *****. În acest sens pârâtei i-a fost expediată
prescripția privind obligația de demontare și evacuare pe cont propriu a
construcției benevol. Însă, pârâta nu s-a conformat.
Astfel, pentru demontarea construcției de către Pretura sectorului Centru s-
au cheltuit 225 273,38 lei, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare și evacuare
a obiectivelor amplasate neautorizat. După expedierea reclamației în acest sens,
pârâta nu a achitat suma benevol.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 3 octombrie 2022, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată și s-a încasat din contul pârâtei suma
de 68404,84 lei în calitate de prejudiciu material cauzat în rezultatul demolării
construcției și s-a încasat suma de 2052,15 lei cu titlu de taxă de stat . În rest,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea hotărârii a fost indicat că conform contractului de realizare a
serviciilor de demolare nr. 04/2020 din 16 martie 2020 au fost executate lucrări de
demolare a anexei, care conform devizului local de recepție a lucrărilor de
demolare și evacuare a anexei au costat 225273 lei. Totuși, din conținutul
raportului de expertiză extrajudiciară nr. 20 din 19 februarie 2020, instanța de
judecată a constatat că din totalul lucrărilor de demolare incluse în procesul-verbal
de recepție a lucrărilor executate și a devizului local al lucrărilor de demolare, de
facto de către Întreprinderea Municipală Servicii Locative Centru au fost executate
doar o parte (parțial). Prin urmare, deși unele lucrări au fost incluse în devizul de
cheltuieli, instanța de judecată a constatat că ele nu au fost de facto executate,
încasând suma proporțional.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 octombrie 2022, Parascovia Chetraru a depus o cerere de apel
împotriva hotărârii din 3 octombrie 2022 prin care a solicitat casarea integrală a
hotărârii și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.
Pretura sectorului Centru a depus pe 1 noiembrie o cerere de apel împotriva
aceleiași hotărâri prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri
prin care acțiunea să fie admisă integral.
La 16 ianuarie 2023, ÎM „Servicii Locative Centru” a depus o cerere de
alăturare la apelul depus de apelantul Pretura Sectorului Centru.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023 s-a respins apelul
declarat de apelanta Parascovia Chetraru și s-a admis cererea de apel declarată de
apelanta Pretura sectorului Centru la care s-a alăturat Întreprinderea Municipală
„Servicii Locative Centru”, s-a casat hotărârea din 3 octombrie 2022 cu emiterea
unei noi hotărâri prin care a fost admisă acțiunea, s-a încasat de la Parascovia
Chetraru în beneficiul Preturii sectorului Centru prejudiciul material cauzat în
rezultatul demolării construcției în mărime de 225273,38 lei, s-a încasat suma de
6758,20 lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii de chemare în judecată
și suma de 5068,65 lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii de apel.
În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a dat
eficiență deplină tuturor circumstanțelor cauzei și înscrisurilor prezentate, fapt ce
a dus la adoptarea hotărârii care nu este bazată pe fundament temeinic și materialul
probator administrat.
Curtea de Apel Chișinău a constatat că suma de 225273,38 lei este
confirmată prin procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate și prin devizul
local. La fel, s-a atestat cu certitudine că Pretura sectorului centru a achitat ÎM
„Seervicii Locative Centru” costul lucrărilor executate în cuantum de 225273,38
lei, fapt confirmat prin ordinul de plată, ulterior fiind emisă și factură fiscală.
Instanța de apel a remarcat corespunderea în totalitate a devizului local aferent
lucrărilor de demolare cu procesul verbal de recepție a lucrărilor executate. Astfel,
valoare reală a lucrărilor executate de ÎM „Servicii Locative Centru” constituie
suma de 225273,38 lei.
În motivarea decizie mai este reținut faptul că atât timp cât prescripția de
demolare de către Parascovia Chetraru nu a fost executată benevol, anexa
construită neautorizat a fost demolată forțat, motiv pentru care ultima urmează să
suporte cheltuielile eferente.
Referitor la raportul de expertiză extrajudiciară nr. 20 din 19 februarie 2022,
instanța de apel a indicat că în conformitate cu prevederile art. 158 alin. (6) din
2
Codul de procedură civilă, raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanța
judecătorească și se apreciază conform art. 130. Suplimentar, s-a mai punctat că
acel raport de expertiză a fost efectuat peste o perioadă de 2 ani ide la executarea
lucrărilor de demolare a construcției neautorizate.
În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a constatat că Parascovia Chetraru
nu a demolat benevol construcția ridicată neautorizat, a fost preîntâmpinată despre
necesitatea demolării benevole încă a ezitat să o facă, a primit prescripția, nu a
îndeplinit nicio acțiune în acest sens, nu a depus la acel moment nicio sesizare sau
cerere cu privire la anexa sa, a fost indiferentă față de soarta acestei anexe și
corespunzător a admis conștiincios survenirea consecințelor sub forma demolării
ei și evacuării materialelor de construcție și rămășițelor anexei. Prin urmare, este
obligată să suporte cheltuielile Preturii sectorului Centru în legătură cu demolarea
anexei construite neautorizat și evacuare a materialelor de construcție rămase de
la anexa demolată din *****.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 9 iunie 2023, Parascovia Chetraru a depus o cerere de recurs împotirva
deciziei din 15 martie 2023 și hotărârii din 3 octombrie 2022 prin care a solicitat
casarea integrală a deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță
și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului său, Parascovia Chetraru a indicat că în apel cauza
a fost judecată în absența sa, considerând că nu i s-a comunicat despre locul, data
și ora ședinței de judecată. Astfel a indicat că despre ședințele de judecată din apel
era înștiințat avocatul Denis Pascari, deși acesta nu ar mai fi avut împuterniciri de
reprezentare pe dosar. Despre decizia din 15 martie 2023, Parascovia Chetraru ar
fi aflat abia la 25 mai 2023 prin intermediul paginii web a Curții de Apel.
La fel, recurenta susține că suma lucrărilor de demolare a construcției pe
care recurenta este supusă să o achite este exagerată și nejustificată. Instanța de
apel ar fi admis în mod neîntemeiat în calitate de probe procesul-verbal de recepție
din 12 martie 2020 și devizul local nr. 07-/02 din 12 martie 2020, or aceste acte nu
dovedesc faptul că toate lucrările indicate în acestea au fost executare în realitate
la demolarea construcției, precum și că prețul lucrărilor executate corespunde cu
prețul de piață din perioada respectivă. Nefiind de acord cu valoare despăgubirilor
solicitate, recurenta ar fi solicitat și realizat un raport de expertiză extrajudiciară
care ar demonstra că procesul-verbal de recepție din 12 martie 2020 ar conține
erori grave în ceea ce privește cantitatea și calitatea lucrărilor executate.
Recurenta mai critică faptul că contractul de achiziții publice nr. 04/2020
din 16 martie 2020 a fost încheiat contrar prevederilor legii nr. 131 din 3 iulie 2015
privind achizițiile publice. În acest sens a indicat că pretura sectorului Centru a
3
optat pentru prestarea unor servicii exagerat de costisitoare care nu se justifică în
contextul complexității reduse a lucrărilor de demolare.
În cererea sa de recurs, recurenta indică că recunoaște că nu a îndeplinit
cerința de a demola construcția pe cont propriu și este gata să compenseze preturii
cheltuielile suportate dar numai pentru lucrările executate într-adevăr.
La 24 iulie 2023, de către Pretura sectorului Centru a fost depusă o referință
la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea cererii de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
4
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii
atacate, fără a administra noi dovezi.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 15 martie 2023 (f.d. 166-167).
Decizia integrală a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților
la proces la 22 mai 2023 (f.d. 180).
Recurenta Parascovia Chetraru a depus la 9 iunie 2023 cererea de recurs
împotriva deciziei din 15 martie 2023, motiv pentru care se consideră depus în
termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1
septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de
către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu
indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția
instanței de apel.
5
La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea
și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a
argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că în mod corect, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că valoarea
lucrărilor de demolare în cuantum de 225 273,38 lei este confirmată prin procesul-
verbal de recepție și devizul local, iar achitarea acestora de către Pretura sectorului
Centru către ÎM „Servicii Locative Centru” este dovedită prin actele contabile
corespunzătoare. Totodată, instanța de apel a reținut în mod corect că, întrucât
Parascovia Chetraru nu a executat benevol prescripția de demolare a construcției
neautorizate, autoritatea publică a fost îndreptățită să procedeze la demolarea
forțată, cheltuielile aferente revenindu-i acesteia din urmă. De asemenea, instanța
de apel a aplicat corect prevederile art. 158 alin. (6) CPC, constatând că raportul
de expertiză extrajudiciară nu are caracter obligatoriu pentru instanță și nu poate
prevala asupra altor probe, urmând a fi cercetată în coroborare cu celelalte probe
ce confirmă costul efectiv al lucrărilor. În aceste condiții, Curtea Supremă de
Justiție consideră că decizia Curții de Apel Chișinău reflectă o interpretare justă a
normelor legale aplicabile și o evaluare completă a probelor administrate, motiv
pentru care concluziile sale se impun ca fiind corecte.
Referitor la critica faptului că recurenta nu a fost înștiințată de instanța de
apel personal despre data locul și ora ședinței dar prin intermediul avocatului
Dionis Pascari, căruia i-ar fi fost retrase împuternicirile, instanța de recurs observă
că un astfel de act de retragere a împuternicirilor la materialele dosarului nu se
regăsește. Din contra, în mandatul avocatului stagiar Dionis Pascari este indicat că
acesta este împuternicit la reprezentarea în instanța de judecată cu dreptul de
semnare și depunere a cererii de apel, ceea ce indică asupra faptului că era
împuternicit la reprezentarea Parascoviei Chetraru și la etapa apelului.
În altă ordine de idei, depunerea apelului motivat de către Parascovia
Chetraru în care este indicat numărul scurt și numărul lung al dosarului denotă o
cunoștință efectivă a detaliilor apelului ceea ce indică asupra faptului că avea acces
la informația actuală despre cursul dosarului la etapa apelului. În concluzie,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va desconsidera critica
recurentei asupra faptului că nu ar fi cunoscut despre data, locul și ora ședinței de
judecată la etapa apelului.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
6
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În ceea ce ține argumentele recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție observă că critica se referă la un simplu dezacord cu
concluziile Curții de Apel Chișinău.
Pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de apel.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Aceasta înseamnă că nu
sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să
examineze recursul pe fondul său, or critica rămâne la nivelul unui simplu
dezacord cu soluția pronunțată în apel.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Parascoviei Chetraru
din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.
(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Parascovia Chetraru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
7